BusinessMagazin

Blog

  • Consiliul Concurentei verifică dacă furnizorul olandez al produselor Nike a impus unui distribuitor român către cine poate comercializa articolele sportive, o politică anticoncurentială

    Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie privind posibile înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa comercializării de articole sportive, inspectiile vizând inclusiv sediul Nike European Operations din Olanda şi sediile a doi distribuitori din România.

    În cadrul investigaţiei, au fost realizate inspecţii inopinate, în România şi Olanda, la sediile companiilor Nike European Operations Netherlands B.V (furnizor al produselor Nike), Sport Time Trade S.R.L. şi Sport Vision Trading S.R.L..

    Autoritatea de concurenţă are indicii că furnizorul produselor marca Nike s-ar fi înţeles cu Sport Time Trade distribuitorul acestor produse, intervenind în politica sa comercială şi limitând clienţii către care acesta putea comercializa articolele sportive.

    În aceste condiţii, fiecare distribuitor trebuie să îşi decidă singur strategia comercială, furnizorul neavând dreptul, în mod legal, să îi impună clienţii.

    Inspecţia de la sediul Nike European Operations Netherlands B.V. a fost realizată cu sprijinul autorităţii din Olanda, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale de concurenţă din Olanda.

    Inspecţiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.

    Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor.

  • OpenAI, creatorul ChatGpt, a lansat Sora, un nou tool de AI care promite să revoluţioneze modul în care sunt generate videourile

    OpenAI a lansat luni seară Sora, un generator video bazat pe inteligenţă artificială care transformă inputurile text în video.

    OpenAI a prezentat pentru prima dată Sora în februarie, dar acesta a fost accesibil doar pentru un grup select de artişti, cineaşti şi testeri pentru siguranţă. 

    Sora este cunoscut ca un generator de text-în-video, un instrument care poate crea clipuri video bazate pe AI pe baza comenzilor scrise ale utilizatorilor.

    „Sperăm că această versiune timpurie a Sora va permite oamenilor de pretutindeni să exploreze noi forme de creativitate, să-şi spună poveştile şi să împingă limitele a ceea ce este posibil în povestirea video”, a scris OpenAI într-o postare pe blog.

    OpenAI este cunoscut pentru chatbot-ul său popular, ChatGPT, dar s-a extins şi în alte forme de AI generativă. Lucrează la un instrument de clonare vocală şi a integrat un instrument de generare de imagini, Dall-E, în funcţiile ChatGPT. Compania, susţinută de Microsoft, conduce piaţa emergentă a AI-ului şi are acum o valoare estimată la aproape 160 de miliarde de dolari.

     


     

  • Nike anchetată în România. Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie privind posibile înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa comercializării de articole sportive

    Consiliul Concurenţei anunţă declanşarea unei investigaţii privind posibile înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa comercializării de articole sportive. Consiliul Concurenţei spune că are indicii că furnizorul s-ar fi înţeles cu Sport Time Trade, distribuitorul acestor produse, intervenind în politica sa comercială şi limitând clienţii către care acesta putea comercializa articolele sportive.

    În această investigaţie, au fost făcute inspecţii, în în România şi Olanda, la sediile companiilor Nike European Operations Netherlands B.V (furnizor al produselor Nike), Sport Time Trade şi Sport Vision Trading.

    Fiecare distribuitor trebuie să îşi decidă singur strategia comercială, furnizorul neavând dreptul, în mod legal, să îi impună clienţii.

    Inspecţia de la sediul Nike European Operations Netherlands B.V. a fost realizată cu sprijinul autorităţii din Olanda.

     

  • În era în care roboţii lasă tot mai mulţi oameni fără un loc de muncă, mai sunt încă lucruri destul de simple pe care aceştia nu reuşesc să le facă, dar pe care AI se apropie de a le rezolva

    Apucarea unei doze de bere sau întinderea dulceţii pe clătită sunt sarcini banale pentru oameni, dar care pentru roboţi au fost până acum extrem de dificile. Maşinile se chinuie cu complexităţile lumii fizice – iar sarcinile pentru care este nevoie de dexteritate sunt greu de rezolvat. Însă inteligenţa artificială transformă modul în care roboţii învaţă să se mişte şi să navigheze în diferite medii. Aceştia dobândesc abilităţi mai repede decât oricând şi se adaptează în moduri considerate anterior imposibile. Braţele robotice umanoide pot acum să bată ouăle şi să lege şireturile pantofilor. Roboţii pot face pizza fără ca acest lucru să fie scris în vreun cod  sau fără să primească instrucţiuni noi, scrie Financial Times.

    Unii cercetători cred că aceste progrese ar putea avea un efect la fel de profund asupra roboticii pe cât l-au avut asupra cuvintelor modelele de limbaj ca ChatGPT. Saltul gigantic în faţă în generarea de text şi imagini începe acum să se vadă şi în privinţa acţiunii. „Nu este Science Fiction”, a declarat în iunie Jensen Huang, şeful gigantului de cipuri Nvidia, referindu-se la utilizarea IA pentru a instrui roboţii să îndeplinească sarcini în lumea reală. „Următorul val de IA este IA fizică. Inteligenţă artificială care înţelege legile fizicii, care poate lucra printre noi.”

    În multe privinţe, această revoluţie a roboticii este de mult aşteptată. Timp de zeci de ani, oamenii şi-au imaginat traiul alături de roboţi casnici umanoizi capabili să facă munci banale. Dar, după ani de progres lent, cercetătorii par să fi ajuns în faţa progreselor dramatice necesare pentru a crea o nouă generaţie de automate. Inteligenţa artificială a alimentat o serie de descoperiri recente în cercetare care au adus mai aproape sarcini complexe care au separat anterior oamenii de roboţi.

    În timp ce ajutorul automat multifuncţional capabil să facă tot ce poate un om, doar mai bine, este încă departe, faptul că un robot poate pune un tricou pe un umeraş este un semn că acest lucru va fi posibil. Astfel de evoluţii ar putea fi foarte importante în domenii precum îngrijirea la domiciliu, sănătatea şi producţia manufacturieră – iar investitorii sunt atenţi.

    Entuziasmul din jurul progreselor recente atrage un interes tot mai mare şi sume mari de la o mulţime de cercetători, companii tehnologice mari şi investitori, chiar dacă saltul cuantic în finanţare nu a sosit deloc. Tranzacţii cu capital de risc pentru robotică şi drone de peste 11 miliarde de dolari au fost încheiate până la sfârşitul lunii octombrie, depăşind cele 9,72 miliarde de dolari de anul trecut, dar neatingând recordul de 13,23 miliarde de dolari din 2022, potrivit PitchBook.

    „Porţile s-au deschis cu adevărat”, spune Russ Tedrake, profesor la Institutul de Tehnologie din Massachusetts şi vicepreşedintele de cercetare în robotică la Institutul de Cercetare Toyota, reflectând asupra interesului pentru evoluţiile rapide din domeniu. „Giganţii de tehnologie se lansează, start-up-urile încep să răsară… toată lumea este optimistă că va veni.” Roboţii inspiră de mult timp atât entuziasm, cât şi frică. SF-ul s-a înfruptat timp de un secol din ideea de maşini ca slujitori loiali sau stăpâni tiranici.

    Roboţii joacă roluri contrastante în cultura populară, de la eroismul salvator al lui C3PO şi R2D2 din franciza Războiul stelelor până la asasinul necruţător T-1000 din Terminator 2. Mai recent, în lungmetrajul nominalizat la Oscar Robot Dreams, un automat venit prin curier devine prietenul care îi schimbă viaţa unui newyorkez singuratic, în timp ce ROZZUM unit 7134 din The Wild Robot salvează viaţa unui gâscan mic şi pufos în timp ce dezvoltă cel mai important dintre sentimentele umane – dragostea.

    Cu toate acestea, în lumea reală, a face roboţii să îndeplinească chiar şi sarcini banale s-a dovedit dificil. Interacţiunea cu oamenii rămâne deosebit de dificilă, având în vedere că roboţii trebuie să navigheze în spaţiile noastre dinamice şi să înţeleagă modurile subtile în care oamenii îşi comunică intenţiile. Faptul că roboţii umanoizi Optimus ai lui Elon Musk – care au fost văzuţi servind băuturi la un eveniment Tesla – au fost de fapt operaţi de la distanţă de oameni este un exemplu concret.

    Limitările de hardware şi, mai ales, ale software-ului au restrâns abilităţile roboţilor, chiar dacă au transformat unele procese industriale, cum ar fi automatizarea depozitelor. Generaţiile anterioare de maşini a trebuit să fie programate folosind cod complicat sau au fost învăţate lent prin încercări şi erori, tehnici care au dus la abilităţi limitate în sarcini strict definite efectuate în medii extrem de controlate.

    Dar datorită progreselor în IA, ultimii doi ani au fost diferiţi, chiar şi pentru cei care lucrează în domeniu de ceva timp. „Există emoţie în aer şi cu toţii credem că se avansează într-un ritm mult mai rapid decât am crezut”, spune Carolina Parada, şeful echipei de robotică de la Google DeepMind. Unele dintre cele mai mari salturi în domeniu au fost în software, în special în modul în care sunt antrenaţi roboţii.

    Metodele de clonare a comportamentului bazate pe inteligenţă artificială – în care o sarcină este demonstrată unui robot de mai multe ori de către un om – au produs rezultate remarcabile. Cercetătorii de la Institutul de Cercetare Toyota pot învăţa acum creierele braţelor robotice cum să execute mişcări complexe în câteva ore şi nu în câteva săptămâni. Cheia acestui proces de învăţare este „difuzia”. Binecunoscută în lumea generării de imagini IA, tehnica a fost dezvoltată mai departe de creatorii de roboţi. În loc să folosească difuzia pentru a genera imagini, roboticienii au început să o folosească pentru a produce acţiuni. Aceasta înseamnă că roboţii pot învăţa o nouă sarcină – cum ar fi cum să folosească un ciocan sau să învârtească un şurub – şi apoi să o aplice în diferite setupuri.

    Când este utilizat pentru sarcini de pregătire a roboţilor, zgomotul (noise, în limbaj fotografic) este aplicat unui set de date de antrenament sub formă de traiectorii aleatorii, într-un mod similar cu pixelii (zgomotul) adăugaţi imaginilor. Modelul de difuzie îndepărtează apoi fiecare dintre aceste traiectorii aleatoare până când obţine o cale clară care poate fi urmată de robot. Cercetătorii de la Universitatea Stanford şi de la Google DeepMind au avut succes cu tehnicile de difuzie. „Am ales trei dintre sarcinile care cer cea mai multă îndemânare la care ne-am putut gândi… şi am încercat să vedem dacă am putea antrena o politică (sistemul robot IA) pentru a face fiecare sarcină”, a explicat Chelsea Finn, profesor asistent la Stanford. „Toate au funcţionat!” Echipa a învăţat o versiune anterioară a robotului să gătească în mod autonom creveţi, să cureţe pete şi să cheme un lift.

    R

    Progresul extraordinar în generarea de text şi imagini folosind IA din ultimii doi ani a fost posibil datorită inventării modelelor de limbaj mari (LLM), mecanismul care stă la baza chatboţilor. Roboticienii se bazează acum pe acestea şi pe verişoarele lor, modele de limbaj condiţionate vizual, uneori numite modele vedere-limbaj, care conectează informaţiile textuale şi imaginile.

    Având acces la uriaşe arhive de date de text şi imagini, cercetătorii îşi pot „preantrena” modelele de roboţi cu privire la nuanţele lumii fizice şi modul în care oamenii o descriu, chiar înainte de a începe să-i înveţe pe studenţii-maşini acţiuni specifice. Dar, în lumea reală haotică şi în continuă schimbare, maşinile nu trebuie doar să fie capabile să execute sarcini individuale, ci şi să realizeze o multitudine de sarcini în medii diferite.

    Cei aflaţi în inima roboticii cred că răspunsul la această generalizare se găseşte în modelele fundamentale pentru lumea fizică, care se vor clădi pe baze de date în creştere legate de mişcare – bănci de informaţii care înregistrează acţiunile robotului. Speranţa este că aceste modele mari de comportament, odată ajunse suficient de mari, vor ajuta maşinile să se adapteze la medii noi şi imprevizibile, cum ar fi mediile comerciale şi casnice, transformând rapid afacerile şi viaţa de zi cu zi ale oamenilor.

    Dar aceste modele se confruntă cu numeroase provocări dincolo de ceea ce este necesar pentru IA generativă lingvistică. Ele trebuie să conducă acţiuni care respectă legile fizicii într-o lume tridimensională şi se adaptează la mediile dinamice ocupate de alte vieţuitoare. Provocarea actuală pentru dezvoltarea acestor modele mari de comportament este deficitul de date – o dificultate cu care se confruntă şi modelele mari de limbaj, ca urmare a epuizării surselor de informaţii umane. Dar un mare efort comun este în desfăşurare în comunitatea robotică pentru a genera noi seturi de date pentru antrenament. „Am văzut că sunt disponibile tot mai multe informaţii, inclusiv pentru sarcini care cer foarte multă îndemânare – şi am văzut deja o mulţime de roade”, spune Finn de la Stanford. „Aceasta ne spune că, dacă suntem capabili să extindem lucrurile în continuare, atunci am putea face progrese semnificative în a permite roboţilor să aibă succes în setupurile din lumea reală.”

    Unele dintre cele mai recente cercetări au descoperit că aceste date de acţiune nu trebuie să provină de la acelaşi tip de robot sau nici chiar să reprezinte abilităţile exacte pe care un robot încearcă să le înveţe pentru a avea succes. Pot fi de la diferite maşini care execută o gamă largă de sarcini în diferite medii. În esenţă, roboţii par a fi capabili să-i înveţe pe alţi roboţi chiar dacă nu seamănă cu ei. Tedrake de la Institutul de Cercetare Toyota spune că proliferarea recentă a hardware-ului roboţilor, de la automate prinse de podelele fabricilor până la dispozitive casnice, cum ar fi aspiratoarele Roomba, ar trebui să ajute la completarea acestei lacune de date. Cu cât există mai mulţi roboţi, cu atât vor fi disponibile mai multe date vizuale despre acţiunile lor de finalizare.

    Parteneriatul de cercetare recent anunţat al Toyota cu unul dintre liderii mondiali în hardware, Boston Dynamics, îşi propune să ducă acest lucru un pas mai departe – dezvoltarea modelelor de comportament pentru întregul corp pentru unii dintre cei mai avansaţi roboţi umanoizi din lume. Unul dintre aceştia este robotul umanoid hidraulic Atlas, celebru pe reţelele sociale pentru mişcările sale de parkour şi dans, care ilustrează modul în care Boston Dynamics a dezvoltat hardware-ul robotic în ultimele trei decenii.

    Povestea robotului Spot, asemănător unui câine, este un indiciu al progresului înregistrat şi al provocărilor care rămân. Spot are „inteligenţă atletică”, spun creatorii săi, şi cu peste 1.500 de fraţi patrupezi care lucrează acum pentru întreprinderi şi alte organizaţii, acesta joacă deja un rol cheie în procesele industriale. De asemenea, câinii mecanici au fost văzuţi patrulând prin staţiunea Mar-a-Lago a preşedintelui ales Donald Trump din Palm Beach, Florida.

    Potriviţi muncilor repetitive, dificile sau posibil periculoase pentru oameni, câinii robot pot fi aduşi pentru a ajuta la operaţiunile de căutare şi salvare în caz de dezastre, de dezafectare nucleară şi de eliminare a bombelor – dar utilizarea lor principală este în inspecţiile industriale. Gigantul farmaceutic GSK foloseşte o unitate personalizată pentru a verifica rezervoarele de agent propulsor folosit în inhalatoarele Ventolin ale companiei, de exemplu.

    A

    Abilităţile IA ale lui Spot îi permit, de asemenea, să înveţe rapid. Când versiunea producătorului de bere AB InBev a automatului canin a întâlnit podele alunecoase în timp ce căuta scurgeri de aer în liniile de îmbuteliere, creatorii săi de la Boston Dynamics au folosit simulări de învăţare automată pentru a-l pregăti să facă faţă unor astfel de situaţii. Ce au obţinut s-a dovedit atât de eficient încât a fost instalat pe toţi Spoţii din întreaga lume. „Deci, aşa cum iPhone-ul tău primeşte o nouă actualizare de software, şi robotul tău primeşte”, spune Nikolas Noel, vicepreşedinte de marketing şi comunicare la Boston Dynamics, deţinut acum de producătorul de automobile sud-coreean Hyundai Motor Group.

    Cu toate acestea, pentru mulţi din domeniul roboticii scopul rămâne crearea unei maşini industriale multicalificate complet adaptabile, capabilă de sarcini de la brodat la asamblarea pentru producţia de loturi mici – o realizare care ar revoluţiona industria prelucrătoare. IA a adus această ambiţie mai aproape de realitate, spune Nick Hawes, profesor de inteligenţă artificială şi robotică la Universitatea Oxford.

    „Întreaga revoluţie a învăţării profunde în IA a deblocat capacitatea de a generaliza într-o gamă foarte largă de inputuri, prin utilizarea acestor reţele neuronale foarte mari şi a unei cantităţi uriaşe de date şi capacităţi de calcul”, spune Hawes. „Dar nu cred că am văzut un rezultat final cu aplicabilitate generală… Poate mai încolo.”

    Boston Dynamics şi-a luat rămas bun la începutul acestui an de la Atlas. Un montaj video a arătat că robotul putea să facă salturi pe spate şi sărituri lungi, dar şi cădea de pe o platformă şi se rostogolea necontrolat pe o pantă înierbată. Metafora roboticii ca promisiuni şi eşecuri sub atenţia intensă a publicului este greu de ignorat. Inginerii au introdus acum un succesor electrificat, Electric Atlas, cu articulaţii agile şi abilităţi îmbunătăţite de inteligenţa artificială, crescând perspectiva creării de roboţi însoţitori care să îşi asume tipurile de sarcini pe care le fac oamenii acum. „Cred că toţi avem vise ca robotul Rosey (referire la femeia de serviciu android din The Jetsons) să poată duce gunoiul, să ne spele vasele şi să ne pună masa”, spune Noel. „Vor fi realizări viitoare. Vor arăta total diferit după toate probabilităţile. Dar da, aceasta este ambiţia pe termen lung.” Succesul cu umeraşul de haine este un semn al acestor posibilităţi, spune Carolina Parada de la Google DeepMind. Dacă aceste abilităţi pot fi generalizate pentru a permite robotului să lucreze cu diferite piese de îmbrăcăminte şi în noi setupuri, „ai putea începe să-ţi imaginezi cum aceste părţi se unesc”, spune ea. „Şi atunci ai avea un robot care chiar ţi-ar putea spăla rufele, nu?”

    DeepMind a învăţat un câine robot să deschidă uşile cu laba, în loc să-şi forţeze intrarea. Odată învăţată, abilitatea a devenit parte din modelul de bază şi robotul nu a mai trebuit să fie dresat din nou – nu este ceva prea diferit de dresarea unui animal de companie adevărat.

    Modul în care roboţii învaţă să trăiască alături de oameni rămâne o problemă mai grea. Parada dă exemplul unei maşini care ar trebui să pună la locul lor lucruri într-o casă plină de oameni. Robotul ar trebui să înţeleagă semnalele de la ocupanţii umani, cum ar fi când şi în ce fel se vor mişca. Oamenii emit adesea indicii despre astfel de intenţii în mod non-verbal în moduri care ar putea fi greu de detectat pentru un automat. „Ca robot va trebui să fii capabil să interacţionezi cu oamenii în mod proactiv, nu doar pasiv şi, de asemenea, să poţi citi ce e prin cameră – ceea ce este extrem de greu de făcut pentru un robot”, explică Parada. În ciuda acestor provocări, saltul conceptual către o lume în care superroboţii casnici joacă un rol real în viaţa oamenilor pare mai mic decât a fost cândva, a adăugat ea. „Mulţi oameni, când am început să lucrez în robotică, au spus că nu voi vedea în această viaţă un robot de casă care să-mi spele rufele şi să cureţe prin gospodărie. Aş spune că majoritatea oamenilor gândesc acum: <<Oh, da, cred că putem avea asta înainte să mă pensionez>>”.

    Pe termen mai lung, chiar şi ideile mai avansate percutează. Un exemplu sunt reţelele neuronale „lichide”, care acţionează mai degrabă precum creierul biologic decât ca reţelele neuronale tradiţionale şi folosesc conexiuni dinamice pentru a se adapta continuu şi a învăţa din date noi.

    O astfel de abordare necesită mai puţini neuroni sau purtători de semnal şi, prin urmare, mai puţină capacitate de calcul. Acest lucru ar trebui să facă hardware-ul mai compact şi, prin urmare, mai puţin greoi de transportat de către roboţi.

    „Cum putem aduce aceste două lumi împreună?” întreabă Daniela Rus, liderul cercetăriilor despre reţele neuronale la MIT. „Şi plecăm de la ideea că putem folosi reţele lichide – care este un nou model pentru IA.” Aceste reţele lichide dau deja rezultate impresionante în sfera de cercetare a vehiculelor autonome.

    În mod tradiţional, astfel de vehicule se chinuie în perioadele de tranziţie ale zilei, când condiţiile se schimbă, cum ar fi în zori şi în amurg. În timp ce modelele IA convenţionale acordă multă atenţie caracteristicilor de pe marginile unui drum, cum ar fi vegetaţia, pentru a instrui vehiculul să circule între ele reţelele neuronale lichide se concentrează mai mult pe mijlocul autostrăzii şi pe posibilele obstacole.

    Cercetările arată că reţelele lichide sunt mai capabile să distingă între aspectele cruciale şi irelevante ale sarcinii de conducere şi sunt mult mai aproape de modul în care conduc oamenii. Acest lucru are avantajul de a face modelul, teoretic, mai uşor de înţeles şi de calibrat.

    Rus spune că începem să vedem în robotică realizări care înainte păreau imposibile. Dar rămân provocările asigurării unei plase de protecţie, spune ea. La urma urmei, a existat un motiv pentru care primele două legi ale roboticii stabilite de Isaac Asimov, autorul poveştii Eu, Robotul, s-au concentrat pe prevenirea vătămării oamenilor şi pe respectarea de către roboţi a ordinelor date de oameni.

    „Toate aceste lucruri grozave la care doar visam acum putem începe să le realizăm”, concluzionează Rus. „Acum trebuie să ne asigurăm că ceea ce facem cu toate aceste superputeri este în numele binelui.”   

    Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru

  • Un semnal de alarmă: Piaţa datoriilor a explodat pe Wall Street de la cel mai ridical nivel din 2007 încoace

    Apetitul intens al investitorilor pentru randamente ridicate a generat un nou val de popularitate pentru produsele financiare complexe pe Wall Street, comparabil cu perioada premergătoare crizei financiare globale din 2007, scrie Financial Times.

    În 2024, volumul tranzacţiilor financiare structurate a ajuns la 380 de miliarde de dolari, conform datelor LSEG, care exclud creditele imobiliare şi împrumuturile corporative tradiţionale. Aceasta reprezintă o creştere de peste 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi depăşeşte cu aproximativ 1 miliard de dolari recordul stabilit în 2021, precedentul vârf de după criza financiară.

    Creşterea tranzacţiilor complexe, de obicei mai riscante, reflectă modul în care pieţele active şi economia puternică a SUA permit bancherilor să ofere produse mai sofisticate investitorilor dornici să obţină randamente fixe mai mari.

    Printre tranzacţiile din acest an se numără obligaţiuni garantate cu venituri provenite din surse neobişnuite, precum aripioarele de pui picante, centrele de date şi cataloagele muzicale.

    „Am asistat la ani excepţionali cu o cerere constantă din partea investitorilor, iar acest trend continuă,” a declarat Jay Steiner, expert în titluri garantate cu active la Deutsche Bank.

    Wall Street explorează pieţe din ce în ce mai nişate pentru a satisface cererea de produse structurate. Recent, tranzacţii importante au inclus venituri din taxele de franciză ale lanţului de restaurante Wingstop, vânzările de petrol susţinute de ExxonMobil şi cererea pentru spaţiu şi putere de calcul furnizate de CloudHQ, un operator de centre de date.

    Această tendinţă a stârnit îngrijorări în rândul unor investitori, care consideră că fondurile bogate în lichidităţi nu acordă suficientă atenţie riscurilor. Unii au numit ironic anumite fonduri de asigurări „cumpărători programatici”, deoarece achiziţionează tranzacţii automat, fără analiză detaliată. Totuşi, analiştii susţin că dimensiunea pieţei rămâne suficient de mică pentru a evita riscuri sistemice majore.

    Produsele financiare structurate au fost o sursă importantă de venituri pentru Wall Street, într-o perioadă în care alte activităţi bancare de investiţii au înregistrat o scădere a comisioanelor. Subscrierile pentru aceste produse generează comisioane mai mari decât obligaţiunile tradiţionale sau datoriile corporative obişnuite.

    Pentru investitori, aceste produse sunt atractive deoarece oferă randamente mai mari decât obligaţiunile clasice, blocând în acelaşi timp aceste randamente. În plus, companiile de asigurări şi alţi investitori caută locuri sigure pentru a plasa activele venite de la pensionari sau alte surse de venituri recurente.

    Benjamin Fernandez, şeful departamentului de finanţe structurate ezoterice de la Barclays, a subliniat că diversitatea tranzacţiilor este în creştere. El a menţionat că încheierea a două tranzacţii complexe într-o singură zi, precum cele legate de Wingstop şi puţurile petroliere, va deveni un fenomen din ce în ce mai comun pe măsură ce piaţa se extinde.

    Potrivit JPMorgan Chase, valoarea tranzacţiilor structurate în domenii mai puţin obişnuite a crescut cu 50% în 2024, ajungând la 63 de miliarde de dolari.

  • Preşedintele Braziliei este la terapie intensivă după o operaţie complicată pe creier

    Preşedintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, se află internat în secţia de terapie intensivă a spitalului Sírio-Libanês din São Paulo, în urma unei intervenţii chirurgicale de urgenţă, conform unui comunicat oficial al instituţiei medicale, informează Bloomberg.

    Operaţia de craniotomie s-a desfăşurat fără complicaţii, iar starea de sănătate a preşedintelui este stabilă. Lula este atent monitorizat, au precizat reprezentanţii spitalului.

    În vârstă de 79 de ani, Lula a acuzat dureri de cap luni seara. În urma unei scanări cerebrale, medicii au descoperit o hemoragie intracraniană, care a fost asociată unui accident domestic suferit în luna octombrie, potrivit spitalului.

    Problemele de sănătate ale preşedintelui au generat speculaţii încă din momentul căzăturii din octombrie. La acea vreme, medicul său a afirmat că Lula şi-a revenit complet, fără a pierde cunoştinţa sau a manifesta semne de dezorientare.

    Totuşi, acest incident a determinat anularea unei vizite la summitul BRICS din Rusia şi a ridicat întrebări cu privire la capacitatea sa de a organiza summitul G20, programat să aibă loc în noiembrie la Rio de Janeiro.

    În perioada pregătitoare acestui eveniment important, Lula a evitat călătoriile cu avionul, inclusiv o întâlnire planificată cu preşedintele Joe Biden în Amazon. De asemenea, la un summit recent desfăşurat la Rio, preşedintele nu a susţinut conferinţa de presă tradiţională de la finalul reuniunii.

  • Reprezentanţii ONU avertizează ca o noua ameninţare existenţială afecteaza viata a miliarde de oameni

    Reprezentanţii ONU avertizează că o mare parte din pământ a devenit mai uscat şi nu îşi va reveni. Ei vorbesc despre o ameninţare existenţială care afectează miliarde de oameni. De vină sunt schimbările climei care au afectat profund planeta în ultimele decenii.

    Schimbările climatice provoacă o uscare fără precedent a solului, iar cinci miliarde de oameni ar putea fi afectaţi până în 2100, scrie într-un nou raport al ONU citat de Live Science. Documentul arată că în ultimele trei decenii, schimbările climei au agravat uscarea a trei sferturi din sol. 77,6% din solul planetei a devenit mai uscat în ultimele trei decenii comparativ cu deceniile anterioare. Zonele uscate s-au extins pe o suprafaţă mai mare decât India.

    Concluziile publicate într-un nou raport al Convenţiei ONU de Combatere a Deşertificării ((UNCCD) avertizează că, dacă tendinţa continuă, până la cinci miliarde de oameni ar putea trăi în zone uscate până la sfârşitul secolului. Acest lucru înseamnă că nu se va mai putea face agricultură, nu vor mai fi resurse de apă, iar ecosistemele se vor prăbuşi.

    „Pentru prima dată, criza de ariditate a fost documentată cu claritate ştiinţifică, dezvăluind o ameninţare existenţială care afectează miliarde de pe tot globul. Când clima unei zone devine mai uscată, capacitatea de a reveni la condiţiile anterioare se pierde. Clima mai uscată care afectează acum teritorii vaste de pe tot globul nu îşi va reveni şi această schimbare redefineşte viaţa pe Pământ”, a declarat Ibrahim Thiaw, secretarul executiv al UNCCD, într-un comunicat.

    Autorii raportului au folosit modele climatice avansate şi alte tehnici moderne pentru a obţine o imagine clară a tendinţei de uscare în creştere. Descoperirile lor sunt dure: ariditatea afectează 40% din terenurile agricole ale lumii şi 2,3 miliarde de oameni, provocând incendii de vegetaţie intensificate, prăbuşirea agriculturii şi migraţii în masă. Zonele deosebit de afectate includ toată Europa, vestul SUA, Brazilia, Asia de Est şi Africa Centrală.

    Pentru a încetini uscarea solului, oamenirea trebuie să ia măsuri urgente şi radicale.

    „Fără eforturi concertate, miliarde de oameni se confruntă cu un viitor marcat de foamete, strămutare şi declin economic”, a spus Barron Orr, om de ştiinţă al UNCCD.

  • Ce se întâmplă cu preţul apartamentelor? Storia: Apartamentele noi şi vechi s-au scumpit în medie cu 14% la nivel national, în noiembrie fată de perioada similară din 2023. În Bucureşti, o garsonieră costă în medie 75.477 euro şi un apartament de 2 camere 103.781 euro

    Preţurile medii ale apartamentelor de vânzare – vechi şi noi – au înregistrat o creştere de 14% în noiembrie comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, conform celor mai recente date de pe Storia, platforma de imobiliare lansată de OLX.

    În acelaşi timp, au fost cu 30% mai multe interacţiuni între vânzători şi cumpărători, comparativ cu luna noiembrie 2023.

    „Odată cu debutul perioadei electorale, respectiv cu ultima săptămână a lunii noiembrie, numărul de contactări pentru apartamentele de vânzare a înregistrat o creştere anuală de 18%. Comparativ, în perioada anterioară, creşterea anuală a fost de 34%, deci cererea a pierdut o parte din avânt după alegeri. Această dinamică actuală indică un impact temporar generat de contextul electoral, care a influenţat interesul pentru tranzacţiile imobiliare, pe fondul unei atenţii publice concentrate pe alte subiecte de actualitate. Însă evoluţia este în continuare pozitivă comparativ cu anul anterior”, a declarat Monica Dudău, Senior Marketing Manager Storia & OLX Imobiliare.

    În Bucureşti, preţul mediu pentru vânzarea apartamentelor noi şi vechi a fost de 1.887 euro/metru pătrat, cu 14% mai ridicat faţă de noiembrie 2023. Apartamentele vechi sunt, în medie, mai scumpe cu 22%, având un preţ de 2.025 euro/metru pătrat. Apartamentele noi se găsesc la un preţ mediu de cerere de 1.747 euro şi sunt cu 6% mai scumpe faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

    Pretul mediu al unei garsoniere (40mp) fost de 75.477 euro, al unui apartament cu două camere (55mp) este de 103.781 euro, iar preţul unui apartament cu trei camere (75mp) este de 141.520 euro.

    În Cluj Napoca, preţurile medii pentru apartamentele noi şi vechi au fost de 2.933 euro/metru pătrat (în creştere cu 16% în noiembrie 2024 vs. 2023). Preţul mediu de cerere pentru un apartament nou a fost de 2.946 euro/metru pătrat, cu 16% mai ridicat comparativ cu luna noiembrie 2023. Apartamentele vechi din Cluj-Napoca au avut un preţ mediu de cerere de 2.918 euro/metru pătrat, cu 16% mai ridicat comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior.

    Preţul mediu al unei garsoniere (40mp) din Cluj-Napoca a fost de 117.322 euro în luna noiembrie a.c., preţul mediu al unui apartament cu două camere (55mp) a fost de 161.318 euro, iar preţul unui apartament cu trei camere (75mp) a fost de 219.979 euro.

    În Iaşi, preţul mediu de cerere a fost de 1.673 euro/metru pătrat. Apartamentele noi au înregistrat o creştere medie de preţ de 12%, la 1.626 euro/metru pătrat, în timp ce apartamentele vechi au înregistrat o majorare de 18%, comparativ cu luna noiembrie 2023, având un preţ de 1.724 euro/metru pătrat. O garsonieră de 40 mp a avut un preţ mediu de 66.933 euro. Apartamentele cu două camere de 55 mp au costat, în medie,  92.033 euro, iar apartamentele de 75 mp cu trei camere au ajuns la 125.499 euro.

    În Timişoara, preţul mediu de cerere a fost de 1.706 euro/metru pătrat. Preţul mediu pe metru pătrat pentru apartamentele noi de vânzare a fost de 1.680 euro, cu 9% mai ridicat faţă de aceeaşi lună a anului 2023. La apartamentele vechi se observă o creştere de 14%, acestea ajungând la un preţ mediu de cerere de 1.717 euro/metru pătrat.

    Astfel, în luna noiembrie 2024, preţurile medii ale apartamentelor din Timişoara au fost următoarele: 68.224 euro pentru o garsonieră de 40 mp; 93.808 euro pentru un apartament cu două camere de 55 mp; 127.920 euro a costat un apartament cu trei camere de 75 mp.

     

     

     

  • TikTok cere instanţei să amâne legea care ar interzice aplicaţia luna viitoare în SUA

    TikTok solicită un ordin de suspendare a legii care prevede interzicerea aplicaţiei în SUA din 19 ianuarie 2025, scrie Engadget.

    TikTok a depus pe 9 decembrie 2024 o cerere de suspendare de urgenţă în instanţa federală din SUA pentru a întârzia intrarea în vigoare a legii care ar interzice aplicaţia pe teritoriul american. Conform legislaţiei, care ar urma să intre în vigoare pe 19 ianuarie 2025, magazinele de aplicaţii şi furnizorii de internet vor fi obligaţi să blocheze TikTok dacă ByteDance, compania-mamă, nu va vinde aplicaţia.

    Decizia vine după ce compania a pierdut o primă contestaţie legală în faţa unui complet de trei judecători. Aceştia au considerat că guvernul SUA a adus „justificări convingătoare privind securitatea naţională” pentru măsura propusă.

    TikTok susţine că legea este neconstituţională şi afectează grav afacerile mici şi creatorii de conţinut care utilizează platforma. Potrivit estimărilor companiei, pierderile generate de interdicţie ar depăşi 1 miliard de dolari pentru afaceri şi 300 de milioane de dolari pentru creatori într-o singură lună.

    În cerere, TikTok a spus că preşedintele ales Donald Trump, care va prelua mandatul pe 20 ianuarie 2025, a promis public să „salveze” aplicaţia, iar o amânare ar permite noii administraţii să reevalueze situaţia.

    Compania a cerut o decizie până la 16 decembrie 2024. În cazul unui refuz, TikTok ar putea continua lupta legală, inclusiv printr-o sesizare la Curtea Supremă.

  • Prognoza pentru următoarele 4 săptămâni

    Temperaturile vor fi în limitele normale pentru perioada din an, de Crăciun şi de Anul Nou, potrivit prognozei pentru perioada 9 decembrie – 6 ianuarie, transmisă, marţi, de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

    9 – 16 decembrie
    Valorile termice se vor situa în general în jurul celor specifice pentru această săptămână, uşor mai coborâte, local, în zonele montane şi în extremitatea de sud-est a ţării. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile nord-estice şi în extremitatea de sud-est a ţării, dar şi deficitar în cele vestice şi sud- vestice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal.

    16 – 23 decembrie
    Temperaturile medii vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, posibil uşor mai ridicate în regiunile nord- estice. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru această perioadă vor fi deficitare la nivelul întregii ţări.

    23 – 30 decembrie
    Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării.

    30 decembrie – 6 ianuarie
    Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.