BusinessMagazin

Blog

  • ​​PepsiCo România îl numeşte pe Răzvan Lungu în funcţia de director financiar în regiunea East Balkans

    PepsiCo, unul dintre cei mai mari jucători din sectorul snackurilor şi al băuturilor răcoritoare, l-a numit pe Răzvan Lungu în funcţia de Chief Financial Officer (CFO) pentru regiunea Balcanilor de Est.

    Răzvan Lungu are peste şaptesprezece ani de carieră, cu un parcurs de peste treisprezece ani în cadrul PepsiCo. În perioada 2010-2022, a activat în echipa PepsiCo East Balkans, ocupând diferite poziţii în domeniile financiar şi comercial. În ultimii doi ani, a acumulat experienţă pe piaţa europeană, în roluri precum Revenue Manager E-commerce pentru Europa şi Revenue Strategy Lead pentru sectorul băuturilor din Marea Britanie şi Irlanda, unde a coordonat iniţiative strategice de management al veniturilor, contribuind la implementarea unor soluţii eficiente şi inovatoare, în concordanţă cu noile preferinţe de consum.

    În funcţia de East Balkans CFO va colabora cu echipa de management pentru a sprijini planurile companiei de creştere durabilă şi profitabilă, concentrându-se pe maximizarea veniturilor şi consolidarea cotei de piaţă. În acelaşi timp, va superviza gestionarea costurilor, resurselor şi activelor, având un rol cheie în dezvoltarea strategiilor financiare pe termen lung ale companiei.

    „Mă bucur că Răzvan a acceptat noul rol şi sunt convins că expertiza sa în domeniul financiar, precum şi abilitatea de a stimula strategic creşterea veniturilor, vor aduce un plus de valoare echipei noastre şi vor sprijini obiectivele de creştere ale PepsiCo în regiunea Balcanilor de Est. Performanţa operaţiunilor din Marea Britanie şi Irlanda este o dovadă a capacităţii sale de a implementa soluţii care să impulsioneze dezvoltarea financiară susţinută”, a declarat Radu Berevoescu, General Manager, PepsiCo East Balkans.

    Pe lângă responsabilităţile de management financiar, Răzvan Lungu va conduce şi iniţiativele de digitalizare şi automatizare în finanţe, cu scopul de a îmbunătăţi funcţionarea şi competitivitatea operaţiunilor companiei.

    „Sunt încântat să preiau acest rol, să mă reîntorc în România şi să colaborez cu echipa pentru a îmbunătăţi procesele financiare şi a accelera digitalizarea. Împreună, ne propunem să creăm soluţii performante care să sprijine o creştere sănătoasă şi durabilă în regiunea Balcanilor de Est, având în vedere obiectivele pe termen lung ale companiei”, a declarat Răzvan Lungu.

    PepsiCo are în România două companii – Quadrant Amroq Beverages, îmbuteliatorul de băuturi al PepsiCo şi Star Foods EM, producătorul de snacksuri. Portofoliul PepsiCo cuprinde brandurile Lay’s, Doritos, Cheetos, Gatorade, Pepsi-Cola, Mountain Dew, Quaker şi SodaStream.

    Prin Quadrant Amroq Beverages, gigantul deţine o fabrică la Dragomireşti şi prin Star Foods EM controlează unitatea de producţie a snacksurilor de pe plan local din Popeşti-Leordeni. În România, PepsiCo este numărul doi în băuturi răcoritoare, după Coca-Cola HBC, îmbuteliatorul Coca-Cola şi Sprite, dar numărul unu în snacksuri.

    În 2023, datele de la Ministerul de Finanţe arată că Quadrant Amroq Beverages, divizia de băuturi a PepsiCo, a avut o cifră de afaceri de 1,9 miliarde de lei, în creştere cu 21% faţă de anul precedent şi un profit net de peste 90 de milioane de lei, faţă de 4,1 milioane de lei în anul anterior.

    Pe de altă parte, divizia de snacksuri, Star Foods EM, a avut o cifră de afaceri de 817 milioane de lei, în scădere cu circa 20% faţă de anul precedent. Profitul net al producătorului s-a redus la aproape jumătate, la 17,9 milioane de lei.

  • Piaţa industrială şi logistică ar putea trece de 8 mil. mp la finalul lui 2025, dacă se menţine un ritm anual de dezvoltare de 500.000 mp. Vlad Săftoiu, Cushman & Wakefield Echinox: Investiţiile noi vizează în principal zonele cu cei mai buni indicatori macroeconomici

    Stocul spaţiilor industriale şi logistice din România ar putea depăşi pragul de 8 milioane de metri pătraţi la finalul lui 2025, dacă se menţine ritmul anual de dezvoltare de 500.000 de metri pătraţi, este concluzia celui mai recent raport Romania Industrial & Logistics Market, realizat de firma de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    La 30 iunie 2024, la nivel naţional erau operaţionali peste 7,125 milioane de metri pătraţi de astfel de spaţii, mai mult de 50% reprezentând proiecte dezvoltate în Bucureşti şi în regiunea de Vest a ţării, în timp regiunile Sud-Est şi Nord-Est au consemnat cea mai redusă densitate.

    Astfel, chiar dacă în ultimii ani s-a observat o diversificare a zonelor ce au beneficiat de investiţii în proiecte de spaţii de depozitare, impulsionată de cererea susţinută mai ales de firmele de logistică şi de cele de retail, dar şi de investiţiile în infrastructură, principalele hub-uri regionale rămân de departe Bucureşti-Ilfov (49,2%), regiunile de Vest (14,7%), Sud-Muntenia (10,6%), Centru (9%) şi Nord-Vest (8,9%).

    La polul opus, cele mai puţin dezvoltate regiuni din punct de vedere al spaţiilor industriale şi logistice construite sunt Nord-Est (3,3% din stoc) şi Sud-Est (1,7%). 

    Spre comparaţie, stocul din Chitila din apropierea Bucureştiului este comparabil cu suprafaţa construită în zona Moldovei şi a Dobrogei, arată datele firmei de consultanţă imobiliară.

    “Decalajul existent între cele 8 regiuni ale ţării din punct de vedere al contribuţiei la PIB sau al fluxului de investiţii străine directe atrase, poate fi observat şi la nivelul distribuţiei stocului de spaţii industriale şi logistice. Acest segment imobiliar a contribuit din plin la performanţa zonelor campioane din punct de vedere al generării de business şi de investiţii străine, oferind infrastructura necesară pentru dezvoltare., spune Vlad Săftoiu, Head of Research Cushman & Wakefield Echinox.

    Pentru 2024 se preconizează finalizarea a circa 500.000 de metri pătraţi de spaţii industriale şi logistice, din care peste 50% urmează să fie construite în Bucureşti, zona de Vest şi în Sud-Muntenia.

    “Investiţiile în noi proiecte industriale şi logistice vor viza în principal zonele cu cei mai buni indicatori macroeconomici. Din acest motiv, considerăm că va fi dificil să vedem o creştere spectaculoasă a activităţii de construcţie pe acest segment, atât timp cât decalajele menţionate mai sus nu sunt diminuate”, adaugă Vlad Săftoiu.

    În ceea ce priveşte activitatea tranzacţională, aceasta a rămas la un nivel ridicat, companiile închiriind în perioada ianuarie 2023 – iunie 2024 spaţii cu o suprafaţă de aproape 1,5 milioane de metri pătraţi. În condiţiile în care în aceeaşi perioadă au fost contruite puţin peste 520.000 de metri pătraţi de spaţii noi la nivel naţional, rata de neocupare a coborât sub 5%, ceea ce oferă oportunităţi de dezvoltare, inclusiv în zone cu stoc modern redus.

    Bucureşti-Ilfov a atras cea mai mare parte a cererii în ultimele 18 luni, 48% din volumul tranzacţiilor de închiriere realizându-se pentru spaţii aflate în proiecte din aproapierea Capitalei. Acesta este urmat de zona de Vest, cu 20% din cerere şi Centru, cu 10% din suprafaţa tranzacţionată.

    Cei mai mari proprietari de spaţii industriale şi logistice sunt companiile CTP şi WDP, ce au un portofoliu cumulat de circa 5 milioane de metri pătraţi, controlând astfel în jur de două treimi din piaţă.

    Pe de altă parte, un apetit ridicat pentru extinderi îl au alţi dezvoltatori, precum VGP, ELI Parks, Logicor sau Oresa Industra. De asemenea, pentru prima dată după mulţi ani, vedem planuri concrete de intrare în piaţă a unor dezvoltatori noi, planuri care cel mai probabil se vor concretiza până la finalul anului sau la începutul lui 2025.

     

  • În lumea complexă a mecanicii cuantice, unde particulele subatomice dansează în ritmuri misterioase, o companie românească a găsit cheia pentru a transforma această ştiinţă aparent impenetrabilă într-un joc captivant

    În lumea complexă a mecanicii cuantice, unde particulele subatomice dansează în ritmuri misterioase, o companie românească a găsit cheia pentru a transforma această ştiinţă aparent impenetrabilă într-un joc captivant. Quarks Interactive, un start-up inovator din România, a reuşit să facă ceea ce părea imposibil: să transforme calculul cuantic într-o aventură digitală accesibilă oricui.

    Jocul, numit Quantum Odyssey, este un proiect ambiţios care demonstrează că până şi cele mai complexe concepte ştiinţifice pot fi asimilate prin intermediul jocului. După şase ani de dezvoltare şi o investiţie de 700.000 de euro, visul lui Laurenţiu Niţă, fondatorul Quarks Interactive, este pe punctul de a deveni realitate, odată cu lansarea iminentă a jocului pe platforma Steam în această toamnă.

    „Ne-a luat, cred, în total şase ani ca să terminăm Quantum Odyssey, pentru a putea fi lansat pe Steam. Şi în ultimii patru ani, am atras câţiva investitori de tip angel noi, dar şi recurenţi, pentru că o parte au reinvestit, plus fonduri de investiţii. Am avut succes cu Innovation Norway, am primit de două ori fonduri nerambursabile de la ei, în două apeluri separate. Şi, fiindcă unul din principalii noştri parteneri este IBM, am primit şi de la ei finanţări, dar nu pot menţiona suma.

    Toate acestea ne-au dus în punctul culminant în care suntem azi, cu un produs aproape gata, care are nevoie doar de un pic de marketing şi trebuie să fie lansat pe Steam”, a declarat Laurenţiu Niţă, fondator şi CEO al Quarks Interactive, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El a demarat proiectul Quarks Interactive în urmă cu şase ani, iar în 2020 a lansat un prototip, o primă versiune a jocului Quantum Odyssey, care a început de atunci să fie folosit treptat ca joc educaţional în universităţi pentru învăţarea calculului cuantic.

    Printre universităţile în care este utilizat acum jocul Quantum Odyssey se numără atât instituţii din România, precum Universitatea Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare din Cluj-Napoca şi Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, cât şi universităţi din străinătate, cum ar fi din Cehia sau Irlanda. În total, sunt circa opt universităţi care folosesc în mod recurent jocul Quantum Odyssey, însă start-up-ul poate atrage un număr de trei ori mai mare în perioada următoare. „Suntem şi membri fondatori în cadrul proiectului digiq.eu, care a primit cel mai mare grant acordat vreodată pentru educaţia cuantică. Sunt 17,6 milioane de euro în total pentru ca Uniunea Europeană să rămână competitivă când vine vorba de aptitudini în algoritmica cuantică. Acest proiect ne garantează că jocul va fi folosit de încă 24 de universităţi, cam cele mai bune universităţi din Europa”, a punctat Laurenţiu Niţă.

    Versiunea educaţională a jocului Quantum Odyssey este însă diferită de cea care va fi lansată pe platforma Steam în această toamnă, versiunea pentru publicul larg punând accent foarte mult pe partea de gamification. „Dacă vreodată matematica vi s-a părut grea, acum aveţi şansa să realizaţi că vi s-a părut grea din cauza profesorilor pe care i-aţi avut, nu pentru că matematica nu e mişto, e extraordinar de mişto. Veţi vedea numere complexe, complet vizual, vectori, matrici, ş.a.m.d. Toate astea sunt nişte termeni, dar jocul va face astfel încât nici nu va fi nevoie să ştiţi aceşti termeni. Sunt 4 personaje în joc care vor să te înveţe 4 lucruri diferite. Tu trebuie să alegi care e calea ta pe care vrei să mergi”, a precizat el, adăugând care sunt exact cele patru personaje din joc. „Avem Sage of Axioms, care te învaţă lucrurile fundamentale, Sage of Purposes, care te învaţă despre de ce facem ceea ce facem, Sage of Reasons, care te învaţă motivele din spatele tuturor acestor lucruri, şi The Missing Sage, care vrea să nu înveţi absolut nimic, crede că eşti o maşină capabilă de orice, nu ai nevoie de concepte teoretice şi poţi să faci tot ce vrei fără să ai nevoie de să ştii despre quantum information theory.”

    În ceea ce priveşte modelul de business, Quarks Interactive intenţionează să lanseze jocul pe Steam la un preţ cuprins între 20 şi 25 de euro. Compania are în vedere şi pachete speciale care să includă alte module şi prototipuri dezvoltate în timp. Pentru activităţile de marketing aferente lansării jocului pe platforma Steam, Quarks Interactive caută o finanţare suplimentară de 50.000 de euro. „Nu avem buget de marketing. Niciunul dintre granturi nu vine cu un buget de marketing şi am avea nevoie de un buget mic, de circa 50.000 de euro. Avem discuţii cu anumiţi investitori şi dacă sunt investitori dispuşi să intre cu tichete de 5.000-10.000 de euro, îi aşteptăm”, a menţionat fondatorul Quarks Interactive. Start-up-ul a lansat vara aceasta şi o versiune a jocului său pentru dispozitivele mobile: „Quantum Odyssey: Essentials”, disponibil pe platformele Apple Store şi Google Play. Această versiune mobilă a jocului le oferă utilizatorilor peste 250 de puzzle-uri reale de calcul cuantic şi o duzină de module de învăţare complet narate. Practic, indiferent de nivelul de cunoştinţe în matematică sau programare al utilizatorilor, aceştia au posibilitatea de a explora lumea calculului cuantic – de la înţelegerea bazelor qubiţilor până la stăpânirea algoritmilor complecşi, precum Grover’s Quantum Search. Unic în joc, toate vizualele create în cadrul platformei pot fi convertite direct în cod cuantic executabil. În plus, „Quantum Odyssey: Essentials” include un instrument revoluţionar de design al algoritmilor cuantici. Această funcţie permite jucătorilor să rezolve şi să creeze algoritmi cuantici, să îşi testeze abilităţile pe un simulator cuantic real, să optimizeze algoritmi existenţi sau chiar să dezvolte noi algoritmi care pot fi executaţi pe hardware-ul cuantic IBM.

    „Versiunile de Essentials au fost lansate cu ideea de a oferi lumii care caută «quantum» pe telefoanele mobile primul «real quantum videogame’» pe aceste platforme. Ele servesc pentru a atrage utilizatori către versiunea de pe Steam şi nu avem încă în planuri să facem campanii de marketing cu ele. După ce lansăm versiunea pe Steam, probabil ne vom întoarce la ele cu îmbunătăţiri majore. Mă aştept, desigur, ca toată lumea cu un telefon mobil, măcar să le încerce. Chiar nu strică să înveţi ceva despre logica cuantică şi aceste versiuni chiar sunt «free to play».”    

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Mihaela Buligoanea şi Andrei Conţiu, cofondatori, ReNature

    Ce fac? Dezvoltă o platformă care pune la dispoziţia pasionaţilor de grădinărit informaţii, consultanţă şi kituri personalizate pentru înverzirea balcoanelor şi teraselor.

    Mihaela Buligoanea: „Eu cred că, după primul an de funcţionare, platforma va atinge 10.000 de utilizatori. Probabil finanţarea şi timpul sunt printre cele mai mari provocări. Tocmai pentru că suntem foarte la început cu tot proiectul, încă nu avem niciun plan în zona de atragere de finanţare. Ne este chiar uşor teamă de aspectul ăsta, încă studiem, urmează să avem un workshop în ideea asta.”

    Andrei Conţiu: „Platforma este pe hârtie în momentul acesta şi am vrea să o lansăm în prima parte a anului viitor. Vom începe cu paşi mici, pentru că vrem ca platforma să integreze şi partea de inteligenţă artificială. De când a apărut ChatGPT, am fost foarte interesat şi i-am dat tot felul de teste pe care le-a picat, dar din ce în ce mai puţin. De aceea am încredere că partea de inteligenţă artificială pe care o vom introduce în platformă va fi un soi de asistent care va direcţiona utilizatorii spre ceea ce îi interesează. Din acest motiv, probabil va dura ceva mai mult până vom avea platforma gata în forma finală, dar n-am vrea să renunţăm la această zonă de high-tech, chiar dacă este vorba de natură. Cred că putem îmbunătăţi foarte mult cu tehnologia, adică să folosim benefic tehnologia chiar şi în zona asta de înverzire, de ecologie, de reintegrare în natură.”

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Alexandra Roată, cofondatoare, Softlead – platformă pentru alegerea software-ului potrivit

    Ce e nou? Start-up-ul local a semnat un parteneriat cu Network One Distribution, cel mai mare distribuitor de echipamente IT&C, pentru a le oferi clienţilor soluţii software integrate cu hardware.

    Alexandra Roată: „Ceea ce lipsea din ecosistemul nostru era segmentul hardware. Prin parteneriatul cu Network One Distribution, scopul nostru este acela de a aduce soluţii hardware, echipamente hardware, ca o componentă integrată în procesul de digitalizare al companiilor. Au început să fie foarte multe proiecte cu fonduri europene şi nu numai, cu granturi guvernamentale, şi a început să fie o creştere foarte mare a numărului de lead-uri, de solicitări de oferte software care să includă şi componenta hardware. Atât prin Softlead Digital DNA, cât şi prin platformă, recomandările noastre aveau un minus pe segmentul acesta, astfel încât clientul trebuia să îşi obţină singur oferte inclusiv pentru segmentul hardware, şi parteneriatul a venit organic.”

     

    2. Andrei Nicolae şi Ştefan Ţăpescu, cofondatori ai Youni – tehnologie AI pentru pregătirea elevilor şi admiterea la universităţi

    Ce e nou? Start-up-ul a atras recent o rundă nouă de finanţare, în valoare de un milion de euro, de la fondul ceh Soulmates Ventures (lead investor), căruia i s-a alăturat şi fondul Early Game Ventures, unul dintre primii investitori în Youni. Totodată, start-up-ul va lansa două noi produse în această toamnă: o platformă adaptivă de pregătire pentru elevi şi o soluţie de inteligenţă artificială pentru optimizarea proceselor de admitere ale universităţilor.

    3. Laurenţiu Niţă, fondatorul Quarks Interactive – joc video pentru învăţarea calculului cuantic

    Ce e nou? Start-up-ul se pregăteşte să lanseze produsul său, Quantum Odyssey, un joc video pentru învăţarea calculului cuantic, pe platforma de distribuţie a jocurilor video Steam, în această toamnă. Jocul, care a fost în dezvoltare timp de şase ani, a beneficiat de investiţii totale de 700.000 de euro şi este deja utilizat în scop educaţional de mai multe universităţi din Europa.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local
    de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

     

  • Monica Florea, CEO şi fondatoare UP Generation: Ai carte, ai parte, dar abilităţi de viaţă ai?

    Fac parte dintr-o generaţie care a crescut „cu burta pe carte”. O generaţie de copii ai căror părinţi îşi doreau să ne facem toţi doctori, ingineri, avocaţi şi contabili când o să fim mari. Să ajungem bine. „Pune mâna pe carte! Numai aşa o s-ajungi departe!”, „Ai carte, ai parte!”, „Pune burta pe carte ca să n-ajungi la sapă!” sunt doar câteva dintre îndemnurile (şi chiar ameninţările) binecunoscute ale perioadei.

    Nu mă plâng, cartea este cea care m-a făcut ce sunt astăzi, însă, dincolo de carte, am avut suficiente contexte de creştere pe care părinţii şi viaţa mi le-au predat. Toată cunoaşterea venită din multă carte a fost şi rămâne foarte bună, e piatra de temelie pentru fiecare dintre noi, dar mi-aş dori foarte tare să depăşim acest miraj al cărţii ca reţetă unică şi indubitabilă a reuşitei personale şi profesionale.

    Educaţia pe care o primim în şcoală, competenţele tehnice, profesionale pe care le dobândim reprezintă o condiţie necesară pentru reuşită, dar nu este de ajuns. Ce ne facem când ajungem în viaţă total nepregătiţi, că doar cunoştinţele şi notele de 10 din şcoală nu ne sunt de ajuns? Din ce carte învăţăm despre viaţă? Cine ne predă cum să ne construim ca oameni întregi? Cum să construim relaţii, cum să ne dezvoltăm în aliniere cu noi şi cu aspiraţiile noastre? Cum să lucrăm în echipă pentru un scop mai înalt? Cum să comunicăm bine ce avem nevoie să se întâmple, cum dăm feedback constructiv, cum ne gestionăm emoţiile şi nu rămânem prăbuşiţi? Cum găsim soluţii la probleme, fără să rămânem blocaţi în „aşa (nu) se face”?

    În viaţă, avem nevoie şi de multă pricepere… în ale vieţii. Îi spun adesea propriului copil că viaţa nu este despre toate căderile din noi, ci despre toate ridicările pe care le reuşim. Cine ne învaţă şi cum deprindem ştiinţa şi arta de a ne construi ca oameni şi de a croi un drum spre reuşita noastră? Într-o lume care se derulează într-un ritm comparativ cu cel al trenurilor TGV şi în care AI-ul este în stare să rezolve deja o mulţime de taskuri în locul nostru, reuşita nu (mai) ţine doar de cunoştinţele şi specializările pe care le deţinem, ci mai ales de abilităţile de viaţă pe care le stăpânim. Am văzut şi simţit din plin aceste lucruri în cei peste 25 de ani de experienţă în business, în companii româneşti de top, în care am avut ocazia să lucrez cu numeroase echipe formate din tineri şi nu numai. Împlinirea aceasta vine dintr-o împletire armonioasă a abilităţilor de viaţă pe care le stăpânim şi a competenţelor profesionale pe care le-am dobândit. Lipsa acestora ne împiedică de multe ori să ne atingem potenţialul maxim.

    Ce înseamnă concret abilităţi de viaţă şi de ce trebuie şi ele „studiate” şi deprinse la nivel de competenţe de viaţă?  Odată intraţi în câmpul muncii, avem să ne dăm repede seama (dacă vem noroc!) că nu competenţele profesionale sunt cele care ne pun cele mai mari probleme, ci abilităţile personale pe care le stăpânim. Acestea ţin de zona de colaborare, relaţionare, adaptare, gestionare emoţională, capacitatea de a lua decizii, comunicare efeicientă, toleranţa la frustrare, capacitatea de a da şi primi feedback, rezilienţa ş.a.m.d. Aceste abilităţi de viaţă sunt multe şi complexe – depinde cât de dispuşi suntem să ne asumăm efortul de a antrena cât mai multe dintre ele, pentru a avea o viaţă armonioasă şi aliniată cu noi. Abilităţile de viaţă sunt acele lucruri care ne potenţează şi ne întregesc ca oameni, care ne ajută să ne atingem potenţialul, sunt abilităţi socio-cognitiv-emoţionale responsabile cu reuşita personală, care ne ajută să facem faţă cu succes provocărilor cotidiene şi profesionale. Mai mult, sunt acele competenţe care ne ajută să ne lărgim perspectiva de cunoaştere a propriei persoane şi de a ne raporta corespunzător la noi şi la cei din jur. Sunt lucrurile care fac diferenţa în viaţă.

    Aşa cum pentru intrarea la liceu sau la facultate ne pregătim ani de zile,  tot aşa e necesar să ne pregătim şi pentru viaţă. Ideal este ca această pregătire să se faca în şcoli, iar noi în programele de mentorat să rafinăm perspective, dar cum nu se face, trebuie să pornim cu abecedarul pregătirii, de aceea, perioada în care punem aceste competenţe din zona de viaţă, carieră şi business se poate întinde pe doi sau trei ani, iar pentru cine vrea aprofundare – chiar patru ani.  Acesta este cu adevărat timpul pe care e necesar să-l oferim pentru a porni în viaţa de adulţi din pole position, aşa cum îmi place mie să spun. Nu ne învaţă nimeni despre cum devenim adulţi responsabili, asumaţi, aliniaţi cu noi şi aspiraţiile noastre, astfel încât călatoria aceasta numită viaţă să nu fie doar o trecere oarbă, fără rost şi fără sens… Despre rostul şi sensul acestei vieţi nu ne învaţă nimeni. Ştim atâţia oameni şi atâtea generaţii care bântuie prin vieţi care nu-s despre ei. Şcoala, mediile sociale, profesionale şi nici părinţii nu pregătesc copiii şi tinerii pentru viaţă, nici pentru cea personală şi nici pentru cea profesională. Mai exact, nu îi echipează cu acele abilităţi de viaţă care îi construiesc ca oameni, ca indivizi ai unei societăţi, nu pune accent pe practică, aplicabilitate şi funcţionalitate a cunoştinţelor studiate. Pentru a asimila informaţii, este nevoie ca toate conceptele teoretice să fie integrate într-o perspectivă practică. Generaţiile s-au schimbat, rezonează cu o altă abordare, tinerii au alte valori, sunt obişnuiţi să înveţe diferit, mai interactiv, cu mai mult ajutor din partea tehnologiei, iar sistemul educaţional românesc, din păcate, nu reuşeşte la acest moment să răspundă nevoilor actuale şi viitoare, atât ale tinerilor, cât şi ale societăţii. Avem generaţii foarte diferite faţă de cele din trecut şi viitorul este impredictibil, iar diferenţa între nevoile existente şi ceea ce oferă sistemul în acest moment devine tot mai mare. Ştiţi câtă orientare educaţională şi vocaţională se face în şcoală? Fix atât cât poate să ofere un consilier vocaţională pentru 800 de elevi, aşa cum rezultă din ultimul studiu din acest an, iar din informaţiile pe care le-am întâlnit, în licee nu reuşesc să facă orientare vocaţionala pentru tineri, pentru că sunt 1200 de elevi în şcoală, iar consilierul vocaţional este şi profesor de psihologie, şi acoperă şi alte roluri, pe lângă cele enunţate. Nu e de mirare că tinerii ajung în viaţa de adulţi total nepregătiţi, incapabili să se descurce, să fie autonomi şi independenţi din toate punctele de vedere, că sunt pe drumuri profesionale care nu-i reprezintă, că ajung în facultăţi pentru care nu au interese şi abilităţi. Apoi, pentru că nu au contexte de viaţă la care să fie expuşi, nu au  capacitatea să gândească critic, să formuleze întrebări despre ei înşişi, să caute perspective sau să găsească soluţii şi alternative la situaţiile cu care se confruntă.

    Apar rapid şi greutăţile, frustrările, pentru că angajatorii îşi doresc oameni capabili să gândească independent, să colaboreze, să fie autonomi, să aibă iniţiativă, să fie autodidacţi şi să depăşească momentele critice cu succes. E primul şoc. Pentru că tinerii pornesc în viaţă cu aşteptări total nerealiste. De aceea, au o mai mare tendinţă să fugă de la primele trânte ale vieţii. Adolescenţii şi tinerii se simt debusolaţi şi copleşiţi, pentru că nu reuşesc să-şi găsească o traiectorie în viaţă în acord cu aspiraţiile şi abilităţile lor. Un studiu pe care l-am realizat în primăvara acestui an la UP Generation ca să înţelegem mai bine ce nevoi şi motivaţii au tinerii a relevat provocări majore:

    1. Teama de eşec (78%)

    2. Lipsa unei direcţii în viaţă – parcurs profesional

    3. Lipsa încrederii de sine

    4. Stresul, anxietatea.

    Tinerii de azi sunt ambiţioşi, au dorinţa de a reuşi, dar le lipsesc, aşa cum ne-au lipsit şi nouă în anii noştri tineri, perspectivele practice şi îndrumarea necesară. Doar că, în vremurile noastre, timpul era mai blând cu noi, cunoaşterea era limitată sau greu accesibilă, pe când astăzi suntem într-o altă viteză, alt ritm şi mai ales la un alt nivel.

    Astăzi, tinerilor le este tot mai greu să-şi găsească drumul şi calea de urmat spre reuşita personală şi profesională. Da, tinerii din ziua de azi au nevoie de mai mult ajutor din partea noastră şi de susţinere reală din partea mediilor în care ei cresc şi se dezvoltă. Mediul educaţional, mediul profesional şi mai ales susţinerea părinţilor, nu făcându-le treaba şi luându-le lecţiile pe care le au de învăţat, ci pregătindu-i să facă faţă cu succes acestora. Cred că, dincolo de sistem, este responsabilitatea fiecărui părinte să se ocupe de îndrumarea propriului copil, iar azi, în vremurile pe care le trăim, există soluţii ca să putem aşeza pentru generaţiile tinerilor noştri un altfel de drum, o altfel de viaţă. Avem nevoie un context de educaţie alternativă care oferă o altfel de învăţare, adaptată la nevoile tinerilor, diferită de cea pur teoretică cu care sunt obişnuiţi. Primul pas este să explorăm alături de ei talente, pasiuni, să identificăm caracteristici ale personalităţii lor, să identficăm abilităţi şi interese, să începem să căutăm perspective aliniate cu ei, soluţii, ghidându-i prin tehnici, metode, unelte explicate pas cu pas, construind jocuri de rol şi scenarii care să le antreneze abilităţile formate. Munca în echipă, comunicarea, controlul emoţiilor, gândirea critică, procesul de a lua decizii, mindsetul, autocunoaşterea – acestea sunt doar câteva dintre abilităţile care trebuie antrenate de timpuriu, încă din şcoala generală.

    Tinerii învaţă prin experimentare, prin descoperire, prin lucru în echipă, trebuie implicaţi în situaţii reale de viaţă. Au nevoie de briefuri şi responsabilităţi reale. Cred foarte tare că am ajuns într-un moment în care nu mai putem ignora importanţa educaţiei şi mai ales a educaţiei pentru viaţă. E timpul să ne întrebăm: ai carte, chiar ai parte? Şi să acţionăm pentru a construi vieţi fericite. Pentru noi, pentru copiii noştri, pentru viitoarea generaţie de profesionişti şi de antreprenori. Cred cu toată convingerea mea că doar aşa putem produce cu adevărat o schimbare în România.  

    Monica Florea este CEO şi fondatoare a UP Generation, antreprenor cu 25 de ani de experienţă de business. Ea s-a aflat la conducerea unor companii româneşti de top, cu implicaţii în multiple industrii, unde a avut oportunitatea să lucreze cu tineri şi să constate lipsa de perspective practice şi îndrumarea necesară, în ciuda talentului şi dorinţei acestora. Din dorinţa de a produce o schimbare, de a le fi sprijin tinerilor şi de a da mai departe experienţa şi expertiza acumulată, antreprenorul a dezvoltat un program educaţional transformator dedicat liceenilor, studenţilor şi absolvenţilor universitari, având ca scop echiparea acestora cu abilităţi profesionale şi personale care să-i conducă spre reuşită. UP Generation îşi propune să contribuie la dezvoltarea noii generaţii şi la a aduce împreună generaţiile care pot crea un mediu de business puternic în România.

  • Dragoş Sîrbu, CEO Flanco: Suntem într-un proces de reaşezare a identităţii de brand, într-o fază de creştere a businessului. Cred că suntem la 15-20% din potential

    Flanco se află într-un proces de reaşezare a identităţii de brand, după o perioadă lungă şi agitată, într-o fază de creştere a businessului, care este undeva la 15-20% din capacitatea reală a companiei, este de părere Dragoş Sîrbu, CEO Flanco.  

    ”Cred că suntem una din mărcile emblematice din România, pe zona electro-IT, cu o istorie de 30 de ani. Am trecut prin multe. Am pornit cu un magazin în Bucureşti, am fost printre primele companii cumpărate de un fond de investitii, listată la bursă, intrată în insolvenţă, apoi am ieşit din insolvenţă, am trecut prin pandemie, post-pandemie. Suntem într-o fază de recuperare de business şi de creştere. Cred că suntem pe la 15-20% din ce putem noi ca companie. Avem încă un gap mare fată de ce putem face cu adevărat”, a spus managerul în cadrul conferintei ZF Branduri Româneşti.

    În prezent, circa 10% din produsele vândute de Flanco sunt fabricate local, o pondere mai mare decât în trecut, Dragoş Sîrbu mentionând că este important să fie perceputi ca un brand românesc şi să sustină economia locală.

    În opinia managerului, locul în care este fabricat produsul reprezintă doar unul din factorii care influentează comportamentul de consum. ”Pentru anumiţi clienţi, de generaţie 35+ şi mai sus, contează dacă e produs în România. Pentru alţii, contează mai mult preţul, serviciile de care pot beneficia la achizitie, lucrurile care oferă calitate vietii”. 

    Consumul din România a fost influentat în ultimii ani de o serie de factori, interni sau externi

    Am avut 4 tipuri de comportamente de consum în timp. Până prin 2019, cumpăram orice, şi dacă aveam nevoie şi dacă nu. Al doilea comportament, în pandemie, când stăteam în casă şi cumpăram foarte scump. Apoi am ieşit din pandemie şi am intrat într-o perioadă cu război la granită şi criză energetică, şi a fost interesant că electro-IT a împrumutat ceva din fashion, se cumpăra foarte ieftin sau foarte scump. Iar acum, de

    vreun an, un an jumătate, avem un comportament de consum foarte raţional, lipsit de emoţie”, spune Dragoş Sîrbu. O exceptie a fost perioada Campionatului de Fotbal, la care a participat şi echipa natională, iar timp de 2 luni s-a remarcat o creştere a vânzărilor de televizoare. În esentă, rămâne de actualitate un comportament profund rational.

    Retailerul electro-IT Flanco, al doilea cel mai important actor din sector după cifra de afaceri, a avut anul trecut vânzări de aproximativ 1,27 mld. lei, în creş­tere cu 20,5%, cu o retea de circa 160 de magazine şi platforma online. La începutul lui 2024  compania a anuntat că se repozitionează pe piată şi intră pe segmentul de discount, redenumindu-se Flanco Smart Discounter. În 2026 toate punctele de vânzare ale retelei ar urma să funcţioneze sub noua identitate.

    În ceea ce priveşte pietele externe, Dragoş Sîrbu a subliniat că nu există planuri imediate pentru a deschide magazine în străinătate, dar Flanco vinde în Bulgaria şi Ungaria prin canale digitale. ”Am învăţat multe lucruri despre aceste tări din online, deci dacă apare oportunitatea să deschidem un magazin acolo, avem primii paşi făcuţi”. În paralel, el spune că sunt încă oraşe din România în care retailerul nu a intrat.

    În prezent, la nivel national, conversia este la circa 20%, la un total de 50 de milioane de vizitatori.  

    Anticipând 2025, managerul spune că războiul din Ucraina încă are un impact vizibil asupra pietei locale, cu atât mai mult cu cât el a venit după pandemie şi s-a suprapus cu criza energetică, rezultatul fiind că şi consumatorul român a devenit mult mai precaut şi atent la pret. Acest comportament se va mentine şi anul viitor.

    ”Totuşi, cred că 2025 va rămâne un an mai mult sau mai puţin bun, dacă nu se întâmplă ceva foarte rău la est. În acelaşi timp, România poate fi o rampă de reconstrucţie ulterioară a Ucrainei, care va avea nevoie de materiale şi fortă de muncă”.


     

     

  • Inteligenţa artificială creează coloşi: Profiturile TSMC, gigantul taiwanez care produce chip-uri pentru iPhone-uri, au crescut cu 54% după boom-ului AI

    Taiwan Semiconductor Manufacturing Co a raportat joi un salt de 54% în profitul net pentru al treilea trimestru, pe măsură ce boom-ul cipurilor, determinat de cererea de servere de inteligenţă artificială, se accelerează.

    Cel mai mare producător de semiconductori din lume a declarat că venitul net a fost de 325,26 miliarde NT$ (10,1 miliarde $) în cele trei luni până la 30 septembrie, în creştere de la 211 miliarde NT$ în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Ritmul de creştere a câştigurilor de la an la an s-a accelerat faţă de trimestrul precedent, deoarece veniturile TSMC au depăşit previziunile sale de acum trei luni.

    Compania produce cipuri pentru mai mult de 500 de companii, inclusiv cele mai recente procesoare AI ale Nvidia şi cipurile iPhone ale Apple.

  • Facebook a dat afară zeci de angajaţi pentru că şi-au folosit tichetele de masă să cumpere articole de uz casnic

    Meta a concediat peste 20 de angajaţi din Los Angeles pentru că şi-au folosit tichetele de masă de 25 de dolari pentru a cumpăra articole de uz casnic, inclusiv patch-uri pentru acnee, pahare de vin şi detergent de rufe, scrie FT.

    Concedierile au avut loc săptămâna trecută, cu doar câteva zile înainte ca marţi compania de social media de 1,5 miliarde de dolari să înceapă separat restructurarea anumitor echipe din WhatsApp, Instagram şi Reality Labs, divizia sa de realitate augmentată şi virtuală.

    Reorganizarea a inclus reducerea unor angajaţi şi relocarea altora, au declarat mai multe persoane familiarizate cu deciziile, într-un semn că recenta campanie de eficientizare a directorului general Mark Zuckerberg este încă în curs de desfăşurare.

    La fel ca majoritatea marilor companii de tehnologie, Meta oferă mâncare gratuită angajaţilor care îşi au sediul în Silicon Valley, ca un avantaj. Angajaţilor care lucrează în birouri mai mici, fără cantină, li se oferă credite Uber Eats sau Grubhub, de exemplu, pentru mâncare care să fie livrată la birou.

    Personalul primeşte alocaţii zilnice de 20 de dolari pentru micul dejun, 25 de dolari pentru prânz şi 25 de dolari pentru cină, cu credite de masă acordate în tranşe de 25 de dolari.

  • Sistemul bancar românesc este mai profitabil, mai solvabil şi cu lichiditate mai mare decât media UE. Raportul credite/depozite este de doar 60% în România, mult sub media UE de peste 100%

    Sistemul bancar românesc traversează o perioadă favorabilă din perspectiva principalilor indicatori financiari şi prudenţiali, având în continuare indicatori de solvabilitate, profitabilitate şi structură a bilanţului mai buni decât media europeană şi care sunt plasaţi, totodată, în cele mai bune intervale de prudenţă stabilite de Autoritatea Bancară Europeană (ABE).

    Profitabilitatea sistemului bancar românesc a fost în creştere în ultimii ani, fiind dublă faţă de media UE, dar sub valorile înregistrate în economia românească reală, potrivit BNR.

    Pe de altă parte, România este la coada Europei din perspectiva intermedierii financiare, având cele mai mici ponderi în PIB ale creditelor şi activelor bancare.

    Şi raportul între credite şi depozite în România este destul de mic, de doar 60%, în timp ce media UE a depăşit 100% (107%), recomandarea europeană fiind ca acest raport să fie mai mic de 100%, conform BNR. Nivelul scăzut al acestui raport indică faptul că există potenţial de creditare pe piaţa românească.

    În privinţa raportului cost/venit pentru sistemul bancar românesc, acesta era în T1/2024 de 49,9%, fiind sub media UE, de 56%, recomandarea europeană fiind ca acest raport să fie mai mic de 50%.

    De asemenea, calitatea activelor s-a îmbunătăţit în ultimii ani în cazul băncilor din România, însă rata creditelor neperformante şi rata creditelor cu măsuri de restructurare, deşi au scăzut puternic şi s-au înjumătăţit faţă de anul 2018, sunt uşor peste nivelul mediu din UE, conform BNR.

    “Sectorul bancar românesc a continuat tendinţa de consolidare a sănătăţii financiare”, susţine banca centrală.

  • Mircea Turdean, Farmec: Dacă nu ai discounturi la raft în această perioadă, ai şanse foarte mici ca produsul să fie vândut. „În marile lanţuri de retail este o creştere semnificativă a discounturilor.“

    Scăderea puterii de consum a românilor a dus la o schimbare a deciziilor de cumpărare, iar clienţii sunt mult mai atenţi la cât şi ce consumă. Mircea Turdean, CEO al producătorului de cosmetice Farmec din Cluj, spune că în marile reţele de retail se înregistrează o creştere semnificativă a discounturilor la produsele listate.

    „Colegii de pe canalul IKA (International Key Accounts) mi-au spus că a fost o creştere semnificativă a discounturilor faţă de anul trecut. A fost o creştere pe care am acceptat-o şi noi pentru că acest canal este cel mai important ca procent şi avem nevoie ca produsele noastre să fie expuse. Dacă nu ai discounturi la produse, ai foarte puţine şanse ca produsul să fie vândut“, spune Mircea Turdean, prezent în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi Alpha Bank. Acest canal, al marilor reţele de retail, este cel mai important pentru businessul Farmec, fiind urmat de comerţul tradiţional, unde intră şi zona de distribuţie.

  • Liam Payne, fost membru One Direction, a murit la 31 de ani după ce a căzut de la fereastră

    Cântăreţul Liam Payne, în vârstă de 31 de ani, fost membru al trupei One Direction, a murit miercuri după ce a căzut de la fereastra unui hotel din Buenos Aires, Argentina, potrivit CNN.

    Incidentul a avut loc la un hotel de pe strada Costa Rica din cartierul Palermo. Poliţia a intervenit în urma unui apel la 911 care raporta prezenţa unui bărbat agresiv, posibil sub influenţa drogurilor sau alcoolului.

    Autorităţile au confirmat ulterior decesul cântăreţului, care a fost găsit pe o terasă interioară a hotelului.

    Cu doar câteva zile înainte, pe 2 octombrie, Payne fusese văzut la concertul din Argentina al fostului său coleg de trupă, Niall Horan.

    Originar din Wolverhampton, Marea Britanie, Payne îşi sărbătorise recent cea de-a 31-a aniversare. El a devenit celebru ca membru al trupei One Direction, formată în 2010 în cadrul emisiunii-concurs „The X Factor”.

    După despărţirea trupei în 2015, Payne a lansat un album solo şi lucra la noi proiecte muzicale. Artistul vorbise deschis despre luptele sale cu abuzul de substanţe, anunţând în vara anului 2023 că era „curat” de şase luni.

    Liam Payne lasă în urmă un fiu de 7 ani, pe care îl avea cu fosta parteneră Cheryl Cole.