BusinessMagazin

Blog

  • Primăria Timişoara investeşte peste 14 mil. euro în construcţia unui pasaj rutier

    Primăria municipiului Timişoara a lansat licitaţia pentru construcţia unui pasaj modern pe locul pasajului Slavici-Polonă, construit în 1982 şi aflat în stare avansată de degradare, investiţia fiind estimată la 70,4 mil. lei (14,1 mil. euro), fără TVA. Proiectul municipalităţii timişorene prevede lucrări de reconstrucţie totală – de la cele trei rampe, la carosabil şi linii de tramvai, la trotuare şi borduri. De asemenea, sunt prevăzute intervenţii la sistemul de iluminat public, reţeaua de gaz, reţeaua de apă şi canalizare şi amenajarea unor zone verzi, potrivit unui comunicat de presă transmis de primăria Timişoara.

    ’’Noul proiect înseamnă o reconstrucţie de la zero a pasajului. Practic, vom avea trei poduri cu 2 km de şosea, cu piste pentru biciclişti şi trotuare sigure. E un proiect cu o miză foarte mare pentru întreg sistemul de mobilitate din zonă”, a declarat Dominic Fritz, primarul municipiului Timişoara.

  • O regiune pitorească din Spania oferă 15.000 de euro celor care merg să lucreze acolo

    O regiune pitorească din Spania face o ofertă de nerefuzat pentru nomanzii digitali din întreaga lume. Extremadura îi invită pe profesioniştii care lucrează de la distanţă să-şi redescopere pasiunea pentru muncă şi viaţă, oferindu-le până la 15.000 de euro.

    Extremadura, o regiune autonomă situată la graniţa cu Portugalia, se confruntă cu provocări demografice, fiind comunitatea autonomă spaniolă cu cea mai mică populaţie. Pentru a combate acest fenomen şi a atrage noi rezidenţi, autorităţile locale au conceput un plan ambiţios de atragere a angajaţilor la distanţă.

    Programul se adresează profesioniştilor calificaţi care pot lucra complet online şi la distanţă. Candidaţii eligibili trebuie să se angajeze să locuiască şi să lucreze în Extremadura pentru cel puţin doi ani. Atât cetăţenii spanioli din alte regiuni, cât şi străinii sunt bineveniţi, cu condiţia să nu fi locuit în Extremadura în ultimele şase luni şi să deţină documentele necesare, notează Euro Weekly News.

    Suma oferită variază. Femeile, tinerii sub 30 de ani şi cei care aleg să se mute în localităţi cu mai puţin de 5.000 de locuitori pot primi o subvenţie iniţială de 10.000 de euro. Pentru ceilalţi candidaţi, suma este de 8.000 de euro. După doi ani de şedere continuă, cei care decid să rămână încă un an pot beneficia de o a doua tranşă de 5.000 de euro, respectiv 4.000 de euro.

    Deşi infrastructura de transport este mai puţin dezvoltată decât în alte părţi ale Spaniei, regiunea se mândreşte cu o acoperire de internet în bandă largă şi de telefonie mobilă superioară mediei naţionale. În plus, costul vieţii este cel mai scăzut din ţară, iar zona este bogată în istorie, cu numeroase vestigii romane, şi oferă peisaje naturale spectaculoase.

    Programul vizează atragerea a aproximativ 200 de nomazi digitali. Data exactă de începere a procesului de aplicare nu a fost încă anunţată, dar autorităţile au precizat că acesta va rămâne deschis până la epuizarea fondurilor, pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi un an.

  • Noi acuzaţii penale împotriva lui Trump: Procurorii americani intensifică luptele juridice cu două luni înainte de alegerile pentru Casa Albă

    Procurorii americani au depus un nou set de acuzaţii împotriva lui Donald Trump, legate de presupusele sale încercări de a răsturna rezultatele alegerilor din 2020, aducând din nou în prim-plan problemele sale juridice cu puţin peste două luni înainte de campania pentru Casa Albă, scrie Financial Times.

    Acuzarea suplimentară, depusă marţi de procurorul special Jack Smith la tribunalul federal din Washington, urmăreşte să se alinieze unei decizii a Curţii Supreme, care oferă preşedinţilor o imunitate largă împotriva urmăririi penale.

    Smith a luat această măsură la câteva săptămâni după ce Curtea Supremă a hotărât că dosarul trebuie analizat de un judecător federal pentru a determina ce acţiuni pot fi considerate „acte oficiale” pentru care Trump nu poate fi acuzat.

    Rechizitoriul conţine aceleaşi patru acuzaţii principale pe care Smith le-a formulat anul trecut împotriva fostului preşedinte, referitoare la consecinţele alegerilor din 2020 şi la perioada de dinaintea atacului asupra Capitoliului SUA din 6 ianuarie 2021 de către susţinătorii săi.

    Totuşi, anumite acuzaţii au fost eliminate din noul rechizitoriu, inclusiv cele care susţineau că Trump a ordonat Departamentului de Justiţie să declare rezultatele alegerilor ca fiind corupte, precum şi discuţiile sale cu Jeffrey Clark, un oficial al DoJ pe care Trump încerca să îl numească procuror general.

    Cazul a fost „prezentat unui nou mare juriu, care nu a auzit anterior dovezi în acest caz” şi „reflectă eforturile guvernului de a respecta şi de a pune în aplicare deciziile Curţii Supreme”, a precizat Smith marţi în faţa instanţei.

    Democraţii au sperat că multiplele acuzaţii penale aduse împotriva lui Trump în ultimul an îi vor afecta poziţia politică. Cu toate acestea, ele au avut un impact minim asupra sprijinului său din partea alegătorilor republicani, care continuă să îl susţină drept principalul candidat pentru alegerile din 2024.

    Condamnarea sa pentru 34 de infracţiuni în Manhattan în acest an a avut, de asemenea, un efect nesemnificativ asupra sondajelor. Celelalte cazuri legale ale lui Trump au întâmpinat obstacole care fac improbabilă soluţionarea lor înainte de alegerile din noiembrie.

    Trump a descris noile acuzaţii drept „ridicole” şi a susţinut că acestea prezintă aceleaşi probleme juridice ca şi cele anterioare. „Oamenii din ţara noastră vor înţelege ce se întâmplă cu toate aceste procese corupte împotriva mea şi le vor REJECTA, oferindu-mi o victorie covârşitoare pe 5 noiembrie”, a declarat el pe platforma sa socială, Truth Social.

    Jack Smith, desemnat să supravegheze anchetele Departamentului de Justiţie împotriva lui Trump, a intentat două procese penale federale împotriva fostului preşedinte.

  • Toni Greblă, despre clasele unde sunt secţii de votare: „Haosul” de la locale nu se va repeta

    Miercuri, la finalul şedinţei de Guvern, preşedintele AEP, Toni Greblă, a explicat aspecte legate de alegerile parlamentare şi prezidenţiale, de anul acesta.

    Întrebat cum va fi gestionată problema restituirii sălilor din unităţile de învăţământ unde se vor organiza următoarele alegeri, în contextul „haosului” de la locale, preşedintele AEP a declarat că nu se va repeta ceea ce s-a întâmplat în vară.

    „Operaţiunea de numărare şi consemnare la prezidenţiale durează mai mult, aproximativ cinci ore, nu mai mult. Iar la turul doi, numărarea buletinelor şi consemnarea se fac într-o oră, maxim două. Problema cu restituirea secţiilor de votare nu va mai crea dificultăţi, aşa cum s-a întâmplat în unele secţii de votare unde numărarea s-a prelungit câteva zile. Prezidenţialele şi parlamentarele au cu totul alt regim de funcţionare”, a spus Toni Greblă.

    Cât despre funcţionarea optimă a sistemului de comunicaţii, în zilele în care se desfăşoară alegerile, Greblă a dat asigurări că s-au „luat măsurile necesare imediat după terminarea alegerilor locale. Am avut discuţii cu conducerea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Un atac cibernetic nu va avea succes”.

  • Xpeng surprinde piaţa auto din China: Constructorul auto lansează Mona M03, un vehicul electric la preţ redus, bazat pe tehnologia grupului de transport Didi, pregătit să concurenze Tesla şi BYD

    Constructorul auto chinez Xpeng a lansat un vehicul electric la preţ redus, utilizând o tehnologie rezultată din încercările eşuate ale grupului de transport de călători Didi de a intra pe piaţa auto extrem de competitivă din China, scrie Financial Times.

    Modelul Mona M03, o berlină dezvoltată pe baza unui proiect auto neterminat pe care Didi l-a vândut anul trecut către Xpeng pentru 5,84 miliarde HK$ (744 milioane USD), are un tablou de bord fără butoane, similar cu cel al Tesla, şi un sistem de conducere autonomă bazat pe inteligenţă artificială.

    He Xiaopeng, cofondator şi director executiv al Xpeng, a declarat marţi seară, la evenimentul de lansare de la Beijing, că M03 este „singura maşină cu conducere autonomă avansată” vândută la un preţ mai mic de 200.000 RMB. Versiunea „Max”, echipată cu funcţii de conducere autonomă, începe de la 155.000 RMB (21.700 USD).

    Gama M03 are un preţ de pornire de doar 119.800 RMB, aproximativ jumătate din preţul versiunii standard a modelului Tesla 3, concurând atât cu producătorul american de vehicule electrice, cât şi cu modelele oferite de liderul pieţei chineze, BYD.

    Didi a fost nevoită să îşi reducă ambiţiile după ce a devenit una dintre principalele ţinte ale represiunii Beijingului asupra sectorului tehnologic, în urma listării sale la Bursa din New York, în 2021.

    Compania a fost ulterior delistată. Firma a suferit o serie de restricţii privind înscrierea de noi clienţi şi şoferi şi a primit o amendă de 8 miliarde RMB pentru încălcări grave ale legislaţiei chineze privind securitatea datelor.

    „Didi a vândut proiectul către Xpeng din cauza problemelor financiare”, a explicat Wu Zhefeng, manager de produs Mona, care s-a mutat la Xpeng de la Didi după achiziţie. El a adăugat că dezvoltarea unui nou model de maşină necesită investiţii mari, „ceea ce a reprezentat o provocare pentru Didi”.

    Recent, Didi a vândut divizia sa de conducere inteligentă şi „activele de cockpit” către AutoAi, o filială a companiei de cartografiere digitală NavInfo, deţinută de stat, pentru 450 de milioane RMB, conform unei declaraţii de miercuri.

    „Cooperarea mai profundă cu NavInfo şi AutoAi se va concentra pe domeniul transportului inteligent, explorând mai multe scenarii de mobilitate inteligentă”, a declarat Didi.

    Vânzarea activităţilor sale din domeniul auto contrastează cu succesul iniţial al gigantului tehnologic chinez Huawei, care s-a impus ca principal furnizor pentru producătorii de vehicule electrice, şi cu lansarea rapidă a propriului vehicul electric de către rivalul său, Xiaomi

  • Alegerile prezidenţiale din România costă la 1,39 miliarde de lei. Calendarul complet

    Alegerile prezidenţiale din România costă la 1,39 miliarde de lei. Românii vor fi chemaţi la urne timp de trei duminici consecutive – 24 noiembrie, 1 decembrie şi 8 decembrie – pentru scrutinul parlamentar şi cel prezidenţial.

    Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a declarat, miercuri, după şedinţa de Guvern, că au fost aprobate normele pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru preşedintele României, în datele de 24 noiembrie 2024, primul tur, respectiv 8 decembrie, al doilea tur.

    24 septembrie este data limită până la care alegătorii care doresc să voteze în străinătate trebuie să se înregistreze în registrul electoral ca alegător în străinătate.

    5 octombrie este data limită pentru depunerea candidaturilor şi a semnelor electorale la Biroul Electoral Central.

    BEC trebuie să stabilească până maxim pe 12 octombrie ordinea candidaţilor pe buletinul de vot.

    Campania electorală începe pe 25 octombrie şi se termină în 23 noiembrie, la ora 7.00.

    29 noiembrie este data la care opinia publică va fi informată despre cei doi candidaţi care vor participa la al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenşiale şi, totodată, este data la care începe campania electorală pentru al doilea tur.

    Suma totală necesară pregătirii organizării şi desfăşurării bunei condiţii a alegerilor pentru preşedintele României din anul 2024 este estimată la 1,39 miliarde în lei, a precizat Mihai Constantin.

    La rândul său, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a ţinut să precizeze că alegerile nu sunt comasate, ci se vor desfăşura în trei duminici consecutive: 24 noiembrie, 1 decembrie şi 8 decembrie.

    Pentru alegerile parlamentare, votanţii din străinătate îşi pot exprima opinia politică şi sâmbără, iar pentru cele prezidenţiale vineri după-amiază, sâmbătă şi duminică.

  • Kearney: Numărul companiilor ”zombie” creşte cu aproape 9% pe an la nivel global, dar Europa Centrală şi de Est stă mai bine. În România a fost identificată o singură companie zombie în 2023

    Numărul companiilor zombie, adică firme care au grave probleme financiare şi operaţionale, a variat în România, de la criza financiară din 2008, de la zero în perioada 2010-2011 la 5 în 2020, scăzând la una în 2023, respectiv 1,4% din cele 78 de întreprinderi analizate anul trecut de firma de consultantă în management Kearney.

    În 2020, 6.5% din companiile analizate au fost declarate ”zombie”.

    Ponderea din România este mai mică decât media globală de 5,8% şi mai mică decât cea a unor ţări similare din Europa Centrală şi de Est, precum Polonia, care are 26 de companii zombie, reprezentând 4% din companiile analizate. În ansamblu, CEE se situează mai bine decât media globală.

    Studiul Kearney arată că numărul companiilor zombie la nivel mondial a crescut cu aproape 9% pe an începând din 2010, ajungând acum la 2.370.

    Numai în 2023, Kearney a identificat 827 de noi companii zombie, o creştere semnificativă în comparaţie cu cele 534 de companii care au fost „resuscitate” prin îmbunătăţirea situaţiei financiare şi cu cele 127 care au fost delistate.

    Ca urmare a creşterii costurilor de împrumut, multe companii întâmpină dificultăţi în a se menţine pe linia de plutire, iar raportul confirmă că această tendinţă nu dă semne de încetinire

    Această creştere de la an la an subliniază impactul major al dificultăţilor de finanţare si trading întâmpinate de aceste companii, care reprezintă în prezent 5,8% din societăţile cotate la bursă la nivel mondial. La nivel global, sectoarele cu cele mai multe societăţi zombie au fost sectorul imobiliar şi cel al călătoriilor şi turismului (aproximativ 10% fiecare), precum şi cel al telecomunicaţiilor şi media (7%); printre sectoarele cu mai puţine societăţi zombie se numără serviciile financiare (2%), sectorul auto, cel al utilajelor, cel al materialelor şi cel al energiei şi utilităţilor (3 – 4%).

    Kearney a analizat 75.000 de întreprinderi cotate la nivel mondial din 154 de industrii şi 152 de ţări. Setul de date include mai mult de 5,5 milioane de date individuale şi acoperă informaţii din anul 2000 până în prezent.

     

  • Endava a încheiat un parteneriat cu Institutul de Cercetare al Universităţii din Bucureşti şi introduce tehnologia bazată pe AI în domeniul arheologiei. „Combinăm expertiza tehnologică modernă cu înţelegerea trecutului, pentru a aduce noi perspective şi metode inovatoare în arheologie”

    Compania britanică Endava (NYSE ‘DAVA’), furnizor global de servicii de transformare digitală, a încheiat recent un parteneriat cu Institutul de Cercetare al Universităţii din Bucureşti (ICUB) în urma căruia introduce tehnologia bazată pe inteligenţa artificială (AI) în domeniul arheologiei, au transmis reprezentanţii Endava printr-un comunicat. Colaborarea a fost prezentată în cadrul Şcolii de Vară „De la Robotică la Arheologie: Şcoala de Vară Experimentală, Inovativă, şi Exploratorie”, unde elevi de la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” au utilizat tehnologia AI şi au putut testa cum aceasta îmbunătăţeşte semnificativ cercetarea arheologică.

    Colaborarea vizează dezvoltarea unor soluţii noi, care să revoluţioneze domeniul arheologiei şi să ofere cercetătorilor metode inovatoare de interpretare a siturilor arheologice cu precizie şi eficienţă, potrivit sursei citate. Prin integrarea tehnologiilor avansate precum dronele, inteligenţa artificială, viziunea computerizată şi robotică, arheologii pot să realizeze mai uşor sondaje neinvazive, să creeze hărţi 3D detaliate şi să automatizeze sarcinile care necesită mult timp. Pe lângă creşterea eficienţei, această colaborare deschide noi oportunităţi pentru explorare şi analiză.

    „Pentru Endava, colaborarea cu Institutul de Cercetare al Universităţii din Bucureşti şi Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr este o investiţie în viitor şi inovaţie realizată prin educaţie. A fost foarte interesant să lucrăm cu aceşti tineri şi, datorită expertizei colegilor mei şi a echipei de la Gheorghe Lazăr, sunt convins că se vor dezvolta noi oportunităţi şi perspective”, a spus Adrian Buturugă, Principal Development Consultant Endava.

    În cadrul Şcolii de Vară, studenţii au învăţat să utilizeze vehiculele aeriene fără pilot (UAV-uri) şi Total Station (TS)  pentru realizarea hărţilor şi a analizei fotografice, căutând bridge-uri conceptuale care facilitează integrarea roboticii, AI-ului şi dronelor pentru a cartografia situl arheologic Sultana. Tehnicile prezentate au inclus crearea de modele 3D şi colectarea de date geo-spaţiale, potrivit reprezentanţilor Endava.

    „(…) la Sultana (judeţul Călăraşi), un sit eneolitic de 6.000 de ani, continuăm să dezvăluim poveştile ascunse ale omenirii printr-un program de cercetare interdisciplinară româno-german, început în 2021. Ca arheolog, aştept cu nerăbdare să colaborăm cu aceşti tineri specializaţi în robotică, creând punţi între generaţii, combinând expertiza tehnologică modernă cu înţelegerea profundă a trecutului, pentru a aduce noi perspective şi metode inovatoare în arheologie”, a spus Dr. Cătălin Alexandru Lazăr, Platforma ArchaeoSciences (ASp), Institutul de Cercetare al Universităţii din Bucureşti (ICUB).

    Folosind aceeaşi tehnologie, elevii au participat şi la sondaje terestre fără a recurge la metode invazive (electrice, geo-magnetice,GPR) pentru a detecta structuri arheologice îngropate fără săpături invazive. În acelaşi timp, au fost implicaţi în scanarea şi analiza artefactelor şi ecofactelor cu ajutorul AI-ului şi al roboţilor în laborator, arată sursa citată.

    „Inovaţia în tehnologia auto, cum ar fi utilizarea senzorilor avansaţi, a sistemelor bazate pe inteligenţă artificială şi a navigaţiei autonome, are un potenţial major pentru aplicaţiile în arheologie. Aşa cum vehiculele autonome se bazează pe cartografierea mediului şi pe AI pentru a lua decizii în timp real, aceste tehnologii pot fi utilizate pentru scanarea şi analizarea siturilor      arheologice. Integrând modelarea 3D, colectarea de date geo-spaţiale şi de prospecţiuni non-invazive — într-un mod similar cu tehnicile LiDAR şi îmbinarea senzorilor din domeniul auto — avem capacitatea de a descoperi şi înţelege cu o precizie remarcabilă structuri şi artefacte îngropate, fără a recurge la metode invazive”, a spus Ovidiu-Anton Porumb, Senior Industry Advisor, Automotive Endava.

    Un alt subiect dezbătut a fost „Automatizarea proceselor arheologice îndelungate cu ajutorul roboţilor”. Discuţiile s-au axat pe dezvoltarea şi programarea roboţilor pentru a automatiza sarcini repetitive şi consumatoare de timp în arheologie, precum desenul, fotografierea, descrierea, analizele preliminare, dar şi curăţarea, restaurarea, ambalarea şi conservarea artefactelor.

    ICUB este în căutare de finanţări locale şi europene pentru a avansa aceste proiecte inovatoare către faza de testare a conceptului, au mai transmis reprezentanţii Institutului.

    Compania britanică de software Endava a închis anul 2023 cu afaceri de 1,351 mld. lei (272 mil. euro), în creştere cu 4% faţă de anul precedent, conform informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

     

  • Fondatorii de start-up-uri early-stage din Europa de Est sunt aşteptaţi să se înscrie în cadrul programului Spotlight 2024, unde pot primi un premiu-investiţie de peste 350.000 de euro. „40 de start-up-uri vor fi selectate pentru a începe programul”

    Spotlight 2024, program-competiţie de startup-uri din regiune, găzduit de conferinţa How to Web, anunţă un premiu-investiţie de peste 350.000 de euro pentru cei mai ambiţioşi fondatori de startup-uri şi facilitarea de întâlniri decizionale cu liderii unora dintre cele mai influente fonduri de capital de risc din Europa, au transmis reprezentanţii programului printr-un comunicat. Premiul-investiţie de anul acesta este sindicalizat de fondurile Underline Ventures, Startup Wise Guys şi GapMinder VC.

    În cadrul programului, fondatorii de startup-uri early-stage din Europa de Est îşi pot prezenta afacerile în faţa fondurilor de capital de risc de top şi pot obţine finanţarea necesară pentru a-şi accelera creşterea afacerii.

    „Şi au oportunitatea de a se conecta direct cu unii dintre cei mai importanţi investitori din regiune – un proces care, în mod obişnuit, ar dura luni de zile. Pe lângă premiul-investiţie care va fi acordat principalului câştigător al competiţiei, ediţia de anul acesta va oferi şi trei premii secundare: întâlniri facilitate cu investitori de top la nivel decizional. Trei dintre finaliştii Spotlight vor avea, astfel, ocazia să participe la întâlniri exclusive cu investitori europeni, responsabili de deciziile de investiţie pentru unele dintre cele mai mari fonduri de capital de risc (…)”, au transmis reprezentanţii Spotlight.

    Din totalul start-up-urilor înscrise, pentru programul Spotlight 2024 vor fi alese 40 de startup-uri care vor susţine un pitch pe scena Startup Stage, iar cele mai bune cinci vor continua pe scena principală, unde câştigătorii premiilor de investiţie vor fi anunţaţi. Următorul pas va fi ca startup-urile să participe la întâlniri exclusive 1:1, care le va oferi posibilitatea de a interacţiona direct cu cei mai recunoscuţi investitori din Europa.

    Conferinţa How to Web, care găzduieşte Spotlight, este realizată în parteneriat cu Stripe, Google România, BRD – Groupe Société Générale şi Underline Ventures.

     

  • Guvernul aprobă patru măsuri pentru a-i ajuta pe fermierii afectaţi de secetă

    Un mecanism de asigurare la secetă, modificări la măsura „Creditul fermierul”, suspendarea creditelor cu dobândă mai mare de 2% plus ROBOR şi încadrarea în termenul asumat de finalizare a proceselor verbale de constatare a calamităţii – sunt măsuri intrate la aprobare în Guvern, pentru fermieri.

    Ministrul Florin Barbu a spus că se pune la punct un mecanism de asigurare la secetă a unei suprafeţe agricole de 7 milioane de hectare, reprezentând culturi de toamnă şi primăvară.

    „Este nevoie de un astfel de mecanism pentru a-i ajuta pe fermierii noştri care se confruntă de la an la an cu secetă puternică. Prin acest mecanism se va asigura o despăgubire de până la 3.000 de lei pe hectar, lucru care va duce, din discuţiile pe care le-am avut cu sistemul bancar, la deblocarea creditării fermierilor români. Fondurile necesare pentru acest mecanism vin, pe de o parte, din contribuţia de 3% din subvenţia plătită de către fermieri, pe care o completăm cu aproximativ 17 milioane de euro anual din partea UE, din fondul de risc şi la care se adaugă o contribuţie de la bugetul de stat. Am avut discuţii şi cu compania de stat Eximbank Asigurări care doreşte implicarea în gestionarea acestui mecanism”, spune ministrul Agriculturii, înainte de şedinţa de Guvern de miercuri.

    De asemenea, s-a mers în şedinţa de Guvern cu o completare solicitată de fermieri la măsura „Creditul Fermierul” care are o dobândă fixă de 1,95%.

    „În primul rând, creştem gradul de garantare de către Fondul de Garantare la 100% don fondurile puse la dispoziţia Ministerului Agriculturii. Este nevoie de această modificare pentru a sprijini afacerile din agricultură şi producţia românească. În plus, creditul va putea fi utilizat şi pentru rambursarea ratelor aferente anilor 2023 – 2024, astfel încât fermierii să poată trece cu bine de acest an extrem de dificil fără a avea presiunea ratelor. De asemenea, pot beneficia de această formă de creditare şi fermierii care înregistrează credite restante potrivit bazei de date a Centrului Riscului de Credit, cu condiţiile ca aceştia să deţină un proces verbal de constatare a calamităţilor din acest an. Pentru a asigura fondurile necesare, schema bugetului de ajutor de stat se majorează de la 1,4 miliarde la 1,8 miliarde lei fără a afecta deficitul bugetar”, mai spune Barbu.

    În plus, se aprobă suspendarea de drept a creditelor care au o dobândă mai mare de 2% plus ROBOR, a ratelor restante, precum şi a dobânzilor şi comisioanelor scadente pentru fermierii care au un proces verbal de calamitate încheiat pentrtu anii agricoli 2023 şi 2024.

    „Suspendarea se face până la 31 decembrie 2025. Până la acelaşi termen se suspendă şi acţiunile de executare silită pentru datorii către instituţiile bancare, IFN-uri, furnizori de utlităţi, furnizori sau distribuitori de imput-uri. Am gândit această măsură pentru a lua din presiunea uriaşă de pe umerii fermierilor care, din cauza secetei, nu au producţie şi, prin urmare, nici fondurile disponibile pentru a achita aceste sume”, explică ministrul.

    Florin Barbu a mai spus că în prezent MADR este la peste 80% cu finalizarea proceselor verbale de constatare a calamităţilor.

    „Ne încadrăm în termenul asumat de 15 septembrie, astfel încât să putem acorda despăgubirile în cuantum de 1.000 de lei pe hectar înainte de începerea lucrărilor de toamnă”, a precizat ministrul Agriculturii.