BusinessMagazin

Blog

  • Zeci de poliţişti antirevoltă au preluat marţi controlul asupra Pieţei Taksim, la Istanbul

    Poliţiştii, urmaţi de vehicule blindate prevăzute cu tunuri cu apă, au luat cu asalt baricade ridicate de manifestanţi pe anumite bulevarde ce duc spre piaţă, dar nu se îndreptau spre Parcul Gezi, adiacent pieţei, unde sute de protestatari au instalat corturi.

    Guvernatorul Istanbulului Hüseyin Avni Mutlu a subliniat că obiectivul operaţiunii nu este îndepărtarea manifestanţilor din parc.

    “Intenţia noastră este să îndepărtăm pancarte şi desene din piaţă. Nu avem alt obiectiv”, a anunţat Mutlu într-un mesaj postat pe Twitter.

    “Nu ne vom atinge în niciun caz de Parcul Gezi, iar (în Piaţa) Taksim nu vă vom atinge absolut deloc. Începând din această dimineaţă, sunteţi încredinţaţi fraţilor voştri poliţişti”, a adăugat guvernatorul, îndemnându-i pe manifestanţi “să se ferească de posibile fapte” ale unor provocatori. Numeroşi tineri s-au dispersat pe străzi în apropierea Pieţei Taksim şi ripostau aruncând cu pietre şi cocteiluri Molotov spre poliţişti, care au început să utilizeze tunuri cu apă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Tânărul care vinde ochelari de 5 milioane de euro de acasă

    “MOTIVUL PENTRU CARE AM ALES SĂ MĂ MUT ÎN BRAŞOV ESTE CĂ AM DOI COPII PE CARE AM ALES SĂ ÎI CRESC ACOLO”, îşi argumentează Nicolae Jurca alegerea de părăsi Capitala, dar şi locul de muncă anterior, din cadrul companiei din IT Ultra Pro Computers. La 31 de ani, el este directorul general al Optiplaza, liderul de piaţă pe segmentul de retail pentru ochelari de vedere, lentile de contact şi ochelari de soare, un business cu o cifră de afaceri de 4,75 milioane de euro în 2012. Uşor timorat din cauza trecerii dinspre IT spre un domeniu diferit, şi-a început cariera la Optiplaza în urmă cu şase ani, după ce a descoperit compania strict din perspectiva relocării în Braşov, după lungi tatonări.

    ABSOLVISE ÎN BRAŞOV FACULTATEA DE MECATRONICĂ, iar IT-ul era visul lui. A depus o serie de CV-uri, a fost acceptat la unul dintre magazinele Ultra Pro Computers, o afacere care, de la statutul de cel mai mare retailer IT&C din România, a intrat în faliment în primii ani de criză. Chiar dacă din funcţia pe care o deţinea în acea perioadă nu avea acces la foarte multe informaţii legate de starea companiei, existau semne care prevesteau falimentul. „Sediul social s-a modificat într-o garsonieră din Constanţa, marfa întârzia din cauza neplăţii furnizorilor, iar carcasele de calculator din magazin erau cumpărate din magazinul alăturat„. Semne care au contribuit, într-o mică măsură, la căutarea unei alte afaceri în care tânărul să se implice. Argumentul principal era viaţa departe de aglomeraţia Capitalei. Astfel, în 2007, Jurca a intrat în contact cu o afacere deloc familiară: Optiplaza, alcătuită în acel moment din şase magazine, din care patru în Bucureşti, unul în Braşov şi unul în Brăila. Afacerea este deţinută de AMC SRL, o firmă de distribuţie de rame de ochelari şi ochelari, cu participaţii deţinute de Marius Chiriac şi Cristina Bereş, în proporţie de 90%, şi Paul Licşor.

    Istoria Optiplaza este mai veche şi se confundă cu cea a marilor centre comerciale. Primul magazin de optică cu design care „sare în ochi”, decorat cu pietre şi cu marmură şi care vindea branduri precum Escada, Furla sau Givenchy, a fost inaugurat odată cu deschiderea complexului Plaza din cartierul bucureştean Militari, de unde şi denumirea lanţului de magazine. Într-o perioadă în care pe piaţă nu existau malluri, iar optica în centrele comerciale era un concept nou, Optiplaza s-a diferenţiat cu uşurinţă, mai ales prin consilierea acordată clientului aflat la cumpărături. „Ochelarii sunt o cumpărătură de impuls, iar traficul din centrele comerciale asigura succesul, mai ales în perioada efervescentă din anii 2007-2008.”

    DATORITĂ PARIULUI PE MALLURI, OPTIPLAZA A CRESCUT AFACEREA  ŞI A DESCHIS ULTERIOR MAGAZINE ÎN VITAN, Băneasa, AFI Palace Cotroceni (unde în prezent există patru magazine şi două centre de optică). În prezent, Optiplaza a ajuns la 13 magazine în Capitală şi 21 în restul ţării, iar în cadrul acestora lucrează 35 de octometrişti şi au zece medici colaboratori. Iar dacă brandul Optiplaza este destinat unui segment de cumpărători cu salarii peste medie şi ajunge chiar la lux, Plus Optic, un alt brand al companiei, vine în completarea acestuia. Administrat tot de Jurca, este destinat oamenilor cu venituri medii. De fapt, la începutul carierei sale în firmă, Jurca avea în responsabilitate exclusiv marketingul acestuia. Post pe care l-a ocupat pentru o scurtă perioadă de timp, îna-in-te ca proprietarii să îi lase în responsabilitate partea de retail a întregului business. „Oamenii făceau atunci vânzarea după talentul nativ, iar noi am încercat să introducem proceduri care să stabilească rolul fiecăruia în magazin”. Dacă până în 2008, reţeaua Plus Optic avea magazine în Braşov, Bucureşti, Drobeta-Turnu Severin şi vindea sub umbrela unei alte firme, în 2008, cu un an înainte de a se face simţite efectele crizei şi pe piaţa locală, cele două au fuzionat. „A fost un moment în care am fost priviţi cu suspiciune de proprietarii de malluri pentru că era o perioadă în care mulţi şi-au transferat magazinele sub firme care nu mergeau, în insolvenţă”. 

  • Întâlnirea secretă a miliardarilor lumii: “Localnicii trebuie să-şi arate paşapoartele pentru a ajunge acasă”

    “Este un spectacol remarcabil – una dintre minunile naturii – şi cel mai interesant lucru care s-a întâmplat în localitatea Watford de la introducerea semafoarelor în sensul giratoriu de pe drumul A412. Zona din jurul hotelului este complet blocată: localnicii trebuie să-şi arate paşapoartele pentru a ajunge acasă“, scrie ironic cotidianul britanic The Guardian.

    Evenimentul este captivant şi pentru delegaţi. Conferinţa este apogeul din anul fiecărui plutocrat începând încă din 1954. Singurul an în care Bilderberg nu s-a organizat a fost 1976, după ce preşedintele fondator al grupului, Prinţul Bernhard al Olandei, a fost prins luând mită de la producătorul american de armament Lockheed Martin. Poate părea ciudat, în contextul scandalurilor legate de activităţile de lobby din Marea Britanie ca o serie de politicieni importanţi să stea ascunşi mai multe zile, înconjuraţi de lux, împreună cu preşedinţi şi directori de fonduri de hedging, corporaţii din IT şi multinaţionale, fără su-pravegherea riguroasă a presei.
    „Este în contradicţie cu angajamentul din 2010 al ministrului de finanţe George Osborne privind «cea mai radicală agendă de transparenţă văzută vreodată de Marea Britanie»“, afirmă parlamentarul britanic Michael Meacher. Conferinţa este, în opinia acestuia, „o cabală antidemocratică privată a liderilor capitalismului occidental, care se întâlnesc în secret pentru a-şi menţine puterea şi influenţa departe de atenţia publică“.

    Dar, ca să fim cinstiţi, este „vigilenţa publică“ necesară atunci când politicienii sunt ascunşi bine cu atât de mulţi membri ai conducerii băncii americane JP Morgan? Întotdeauna directorul general al grupului petrolier BP este prezent ca să se asigure că reprezentanţii poporului nu sunt supuşi la prea mult lobby. Iar dacă acesta nu este prezent, atunci se află la faţa locului măcar un preşedinte al Novartis, Zürich Insurance, Fiat sau Goldman Sachs, notează The Guardian.

    Anul 2013 a adus însă un pic mai  multă „atenţie“ pentru Bilderberg. La presiunea jurnaliştilor şi activiştilor au fost făcute concesii: pentru prima dată în 59 de ani a existat un birou de presă – neoficial, format din „voluntari“. În 2009, când conferinţa a fost organizată în Grecia, au fost doar câteva zeci de privitori, hărţuiţi şi arestaţi de poliţie. Anul acesta a adus o zonă special amenajată pentru presă, persoane de legătură din partea poliţiei, toalete portabile, o camionetă cu gustări, un colţ pentru vorbitori – toate ingrediente ale unui altfel de Bilderberg.

    Bilderberg – o operă caritabilă. Nota de plată a conferinţei şi măsurilor extreme de securitate sunt suportate în Marea Britanie de organizaţia de caritate, înregistrată oficial Asociaţia Bilderberg. Răspunsul la întrebarea privind finanţarea a venit într-un fişier PDF transmis de grupul de hackeri Anonymous. Asociaţia a acoperit „costurile considerabile“, inclusiv pentru cazare, iar în cazul unor delegaţi şi pentru transport, când conferinţa se desfăşoară în Marea Britanie. Este de presupus că organizaţia caritabilă plăteşte şi contractul uriaş cu firma de securitate G4S, scrie publicaţia britanică. Din fericire, asociaţia caritabilă primeşte donaţii consistente din partea unor binevoitori precum Goldman Sachs şi BP. Scopul caritabil al organizaţiei britanice este „educarea publicului“. Astfel, conducerea acesteia organizează conferinţe şi întâlniri în Marea Britanie şi în alte ţări, iar ulterior difuzează rezultatele acestora prin publicarea de rapoarte sau alte mijloace. „Într-un mod inteligent, organizaţia caritabilă difuzează aceste rezultate ţinându-le departe de opinia publică şi presă“, afirmă The Guardian.

  • Premierul turc a ameninţat speculatorii interesaţi să obţină profit ca urmare a situaţiei din Turcia că “vor fi strânşi de gât”

    Moneda Turciei s-a depreciat luni cu 1,1% până la ora 13:00, în Istanbul, la 1,8962 lire pentru un dolar. Dacă ar închide la acest nivel, lira ar avea ca mai slabă cotaţie faţă de dolar începând din decembrie 2011.

    Bursa din Istanbul a scăzut cu 1,7%, în timp ce acţiunile Garanti Bank, cea mai mare instituţie de credit din Turcia au coborât cu 3%.

    Guvernul ar fi dispus să se întâlnească cu reprezentanţi ai protestatatrilor, însă dacă aceştia vor rămâne pe străzi “va trebui un răspuns pe limba lor”, a declarat, duminică, Erdogan. Premierul a participat, pe parcursul weekend-ului la mai multe manifestaţii ale susţinătorilor regimului.

    “Mesajul a fost intransigent, argumentând că protestatarii din Piaţa Taksim şi alte locuri sunt extremişti, jefuitori şi reprezintă o minoritate nedemocratică, iar premierul nu va ceda în faţa lor”, a declarat economistul şef pentru pieţe emergente al Standard Bank, Tim Ash. Cel puţin trei oameni au murit în protestele care durează de peste o săptămână. 

    Alte stiri pe zf.ro

  • Preşedintele Orange, Stephane Richard, a fost arestat preventiv

    Stéphane Richard a fost interogat şi s-a luat decizia arestării preventive în dosarul privind arbitrajul controversat care a pus capăt litigiului dintre Bernard Tapie şi Credit Lyonnais în 2008.

    Directorul Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, este anchetată în legătură cu despăgubirile acordate de stat omului de afaceri Bernard Tapie, în urma unei afaceri cu Credit Lyonnais. Lagarde a dat asigurări că nu au existat “ordine, indicaţii sau presiuni” ale Guvernului pentru a ajunge la arbitraj. Arbitrajul i-a permis lui Tapie să obţină în 2008 indemnizaţii în valoare de 403 milioane de euro.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Ponta la Berlin: am decis să păstrăm cota unică şi o vom menţine în mandatul de patru ani

    “Vom menţine sistemul fiscal cât mai stabil şi predictibil posibil. Cota unică de 16% – o să fiu foarte sincer spunându-vă că eu şi alţi social-democraţi am propus să o schimbăm, dar din cauza influenţei pozitive a partenerilor noştri liberali de coaliţie am decis să păstrăm cota unică şi o vom menţine în mandatul de patru ani. Este o garanţie a stabilităţii legislaţiei noastre fiscale”, a spus Ponta, în conferinţa organizată la sediul Deutsche Bank.

    Programul de guvernare al USL pentru perioada 2013-2016 prevede menţinerea plafonului maximal de impozitare de 16% şi introducerea, pe parcursul mandatului, a unui impozit diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale, respectiv prin cote de 8%, 12% şi 16%, stabilite pe grile de venit.

    În discursul susţinut în faţa oamenilor de afaceri germani, Ponta a arătat că România s-a confruntat, începând cu 2009, cu o criză economică şi socială, iar anul trecut a trecut printr-o criză politică, dar că autorităţile sunt hotărâte să asigure în prezent stabilitate şi predictibilitate.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Companie românească în topul celor mai performante 10 companii europene la European Business Awards

    Ceremonia de gală a acestei prestigioase competiţii a beneficiat de prezenţa ministrului turc al Integrării Europene, a comisarului european pentru Comerţ, a reprezentanţilor guvernamentali de la Ankara, a consilierilor premierului turc şi a foarte mulţi oameni de afaceri europeni. Patronul oficial al European Business Awards este din 2013 comisarul european pentru comerţ Karel De Gucht.

    Competiţia European Business Awards are ca scop identificarea celor mai performante companii europene, selectate pe baza a trei criterii: inovaţia, excelenţa şi sustenabilitatea în afaceri. Un juriu compus din lideri de afaceri, reprezentanţi ai mediului academic şi jurnalişti a selectat în finala competiţiei, pe baza acestor criterii, cele mai performante şi reprezentative 10 organizaţii din toată Europa.

    “Intrarea firmei noastre în topul întocmit de juraţi European Business Awards este un motiv de bucurie pentru toată echipa noastră. Este cert că facem parte din elita companiilor europene şi acest lucru se bazează pe expertiza dobândită în 21 de ani de proiecte mari, pe excelenţă în management şi pe o echipă care face lucruri de calitate. Ne pregătim să demarăm noi proiecte în Asia Centrală şi Regiunea Caspică, în ţări din Comunitatea Statelor Independente (CIS), în ţări din nordul Africii, precum şi pentru organizaţii din structura Comisiei Europene. Peste tot oferim tehnologii inovative, produse de calitate, exportăm inteligenţă românească”, a declarat, după finalul ceremoniei, Florian Ciolacu, vicepreşedinte Vânzări Internaţionale Siveco Romania, citat în comunicat.

    Din 15.000 de companii înscrise în ediţia 2013 a competiţiei au fost selectate 100 care au fost distinse cu titlul Ruban d’Honneur, datorită realizărilor excepţionale obţinute în afaceri, dinamicii evoluţiei lor şi aplicării standardelor etice şi de calitate. În marea finală de la Istanbul au intrat doar 10 companii.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Minutul de ştiri, cu Ioana Matei – 10 iunie – VIDEO

    VIDEO – Cele mai importante ştiri economice ale zilei – 10 iunie

  • Şeful piloţilor Wizz Air, despre aterizarea de urgenţă de la Roma: Nu a existat niciun indiciu care să semnaleze această problemă înainte. A fost o aterizare foarte dificilă

    Aterizarea de urgenţă a aeronavei Airbus A320, ce opera pe ruta Bucureşti-Roma sâmbătă dimineaţa, a fost provocată de faptul că jamba stângă a trenului de aterizare  nu a putut să fie coborâtă înainte de aterizarea pe aeroportul Ciampino din Roma, de aceea pilotul a început manevra de ocolire şi ulterior aterizarea pe aeroportul din Fiumicino, unde pista este mai lungă şi permite astfel de aterizări, a explicat azi David Morgan, şeful piloţilor Wizz Air.

    “Nu a existat niciun indiciu care să semnaleze această problemă înainte. Înainte de aterizare a fost afişat semnalul că jamba stângă nu este coborâtă. Căpitanul navei a transferat combustibilul din motorul stâng al avionului, în motorul drept. A fost o aterizare grea dar pilotul (italian) a reuşit să o efectueze. Este prea devreme să spunem care este cauza ce a dus la apariţia acestei probleme, însă în prezent se desfăşoară o anchetă pentru a stabili ce a dus la această situaţie”, a spus el.

    O echipă formată din specialişti din cadrul Autorităţii de Aviaţie Civilă din Italia şi din Ungaria, din specialişti de la compania Airbus, compania de mentenanţă Lufthansa Tehnik şi Wizz Air investighează ce s-a întâmplat.

    VIDEO: Cum s-a făcut aterizarea de urgenţă a avionului Wizz Air, cu 165 de persoane, la Roma

    Valoarea pagubelor suferite de avion în urma aterizării forţate nu este cunoscută, potrivit lui.

    Alte stiri pe zf.ro

     

  • Angela Ahrendts, prima femeie care a devenit cel mai bine plătit executiv din Marea Britanie

    Directorul general al Burberry, Angela Ahrendts, a devenit cel mai bine plătit executiv din Marea Britanie anul trecut, cu o compensaţie financiară în valoare totală de 16,9 milioane lire sterline (20 milioane euro), potrivit Mediafax care citează The Guardian.

    Ahrendts (53 de ani), de origine americană, a transformat compania dintr-un producător de pardesiuri într-un brand global de modă, cu venituri de 6,3 miliarde lire sterline (7,4 miliarde euro) pe an.

    CEO-ul Burberry a stabilit totodată un precedent, devenind prima femeie care urcă în topul ierarhiei celor mai bine plătiţi executivi din Marea Britanie.

    Ea conduce detaşat în top, locul secund fiind la o distanţă de peste 5 milioane de lire sterline, potrivit studiului realizat de Manifest şi MM&K, citat de The Guardian. Raportul acoepră cele mai mari 350 de companii britanice listate la bursă.

    Compensaţia financiară a Angelei Ahrendts include numeroase bonusuri, inclusiv sporuri eşalonate pe termen lung, în funcţie de anumiţi indicatori de performanţă.

    Toate stirile sunt pe zf.ro