BusinessMagazin

Blog

  • Paradisurile fiscale din Europa, în pericol: Luxemburg renunţă la secretul bancar

     Ministrul Finanţelor din Luxemburg, Luc Frieden, a declarat că guvernul este dispus să extindă numărul de conturi bancare acoperite de noile acorduri de schimb de informaţii încheiate cu SUA şi UE astfel încât să includă şi companiile multinaţionale, potrivit Financial Times.

    Acordurile, convenite recent, se referă în prezent numai la persoane suspectate că ar evita plata taxelor prin ascunderea banilor în conturi bancare din Luxemburg.

    Sectorul bancar luxemburghez are active de aproape 3.000 de miliarde de euro, de 22 de ori mai mult faţă de Produsul Intern Brut.

    Datorită activităţilor derulate în Luxemburg de companii multinaţionale, precum Amazon.com sau Skype, stocul investiţiilor străine directe în ţară s-a cifrat anul trecut la 2.280 miliarde de dolari, potrivit datelor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Din această sumă, numai 122 miliarde de dolari au ajuns în economia reală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spotul de prezentare a Festivalului “George Enescu”, difuzat de CNN până pe 19 mai

     Festivalul “George Enescu” a fost prezent, de asemenea, şi pe site-ul televiziunii de ştiri Euronews, într-o primă etapă a campaniei de promovare internaţională, în perioada 15 februarie – 14 martie, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    Spotul de prezentare este difuzat de CNN începând cu data de 22 aprilie.

    De asemenea, bannerele festivalului de pe site-ul Euronews au însumat un număr total de peste 190.000 de accesări. În acelaşi timp, în perioada noiembrie – decembrie 2012, spotul Festivalului Internaţional “George Enescu” 2013 a fost difuzat de Euronews de 102 ori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNA a aprobat modificarea acţionariatului Realitatea TV. Cozmin Guşă este noul acţionar majoritar

     Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, o adresă primită de la Realitatea Media SA (care deţine licenţa audiovizuală a televiziunii de ştiri Realitatea TV), potrivit căreia acţionariatul societăţii a fost modificat.

    Societăţile care deţin licenţe audiovizuale au obligaţia să notifice CNA în legătură cu orice modificare apărută în licenţă, în conformitate cu Legea audiovizualului şi cu Decizia CNA numărul 488.

    Membrii CNA au aprobat, marţi, modificarea acţionariatului societăţii Realitatea Media SA, cu unanimitate de voturi (Florin Gabrea, Lorand Turos, Narcisa Iorga, Monica Gubernat, Viorel-Vasile Buda, Laura Georgescu, Christian Mititelu, Cristina Trepcea şi Răsvan Popescu). La şedinţa CNA de marţi nu participă doi membri – Radu Călin Cristea şi Valentin Jucan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creştere a sosirilor şi înnoptărilor turiştilor în luna martie şi pe primul trimestru

     În luna martie 2013, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat o creştere cu 0,1% şi înnoptările o scădere cu 5,3%.

    Comparativ cu luna martie 2012, în luna martie 2013 la punctele de frontieră s-a înregistrat o creştere la sosirile vizitatorilor străini, (+0,6%) şi o scădere la plecările în străinătate ale vizitatorilor români (-1,5%).

    În trimestrul I 2013 comparativ cu trimestrul I 2012, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat o creştere cu 8,2% şi înnoptările o creştere cu 6,3%.

    Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna martie 2013 au însumat 480.200, în creştere cu 0,1% faţă de cele din luna martie 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Acum suntem liberi să optăm pentru propria dezvoltare. Însă, ne trebuie programul cu FMI şi UE

     “Am ajuns la stadiul la care putem construi dezvoltarea aşa cum ne-o vedem, prin prisma finanţărilor pe care le avem de la Uniunea Europeană, prin prisma banilor pe care îi avem la dispoziţie de la Banca Europeană de Investiţii şi prin prisma resurselor bugetare. Deci, nu mai suntem constrânşi în programe ale instituţiilor financiare, ci suntem liberi să optăm pentru propria noastră dezvoltare”, a afirmat Băsescu, luni seară, la TVR 1.

    Întrebat dacă această afirmaţie este una de renunţare la Acordul cu FMI, Băsescu a răspuns: “Dimpotrivă”.

    El a subliniat că acesta permite României să obţină o rată de cofinanţare de 85% din partea UE la proiectele cu fonduri europene, faţă de 75% cât este normalul pentru ţările UE care nu sunt în program cu Fondul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 1 MAI LA MARE: Turiştii se vor putea plimba cu autobuzele etajate. Care este preţul biletelor

     Potrivit reprezentanţilor Regiei Autonome de Transport Constanţa, autobuzele etajate vor intra în circulaţie de miercuri şi vor avea program de funcţionare zilnic, între orele 10.00 – 18.00. Lungimea unei curse este de aproape 30 de kilometri şi este parcursă în aproximativ o oră şi jumătate, pe traseu existând 14 staţii.

    Preţul unui bilet de călătorie pentru autobuzele etajate a fost stabilit la 5 lei, tichetele putând fi achiziţionate din autobuz. Valabilitatea unui bilet este de trei ore, astfel că pasagerii pot coborî într-o staţie şi vizita un obiectiv turistic, iar apoi îşi pot continua călătoria cu un alt autobuz, cu acelaşi bilet.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capitalistul săptămânii: Gottlieb Daimler

    Fiu de brutar, Gottlieb Wilhelm Daimler a devenit interesat de inginerie după şase ani de şcoală primară. La 14 ani a început un stagiu de ucenicie la un producător de carabine, Raithel. După terminarea stagiului a hotărât să se orienteze spre o altă direcţie, a ingineriei mecanice. Astfel, la 18 ani, a plecat din oraşul natal şi s-a înscris la şcoala pentru training avansat în industrie din Stuttgart sub tutela lui Ferdinand Steinbeis, unde era foarte sârguincios şi obişnuia să facă ore suplimentare duminica. În curând, a devenit maistru la o fabrică condusă de profesorul lui, dar nu s-a mulţumit cu atât. După ce a studiat la Institutul Politehnic din Stuttgart, a vizitat Franţa, iar apoi Anglia, considerată „nucleul tehnologiei„, unde a avut ocazia să lucreze cu firmele de inginerie de top şi s-a familiarizat cu maşinile. A câştigat experienţă în munca cu motoarele, în anul 1872 a devenit director tehnic al firmei lui Nikolaus A. Otto, omul care a inventat motorul cu combustie internă în patru timpi. Daimler a părăsit firma după zece ani de muncă împreună cu colegul şi prietenul lui, Wilhelm Maybach, pentru a-şi începe propria afacere de construcţie de motoare. Daimler şi Maybach au petrecut ore întregi dezbătând care este cea mai bună modalitate de a alimenta designul de motor al lui Otto şi au ales benzina, folosită atunci ca agent de curăţare şi vândută în farmacii. Au patentat unul dintre primele modele de succes de motoare cu combustie internă de viteză în 1885, dar şi un carburator care a făcut posibilă folosirea benzinei drept combustibil. Cei doi şi-au folosit motorul cu benzină pe o bicicletă – probabil prima motocicletă din lume, pe o trăsură cu roţi, iniţial trasă de cai cu un motor cu un cilindru, dar şi pe o barcă. Au vândut prima licenţă pentru motoare în 1887, iar în 1889 acestea au fost prezentate la o expoziţie din Paris. Compania Daimler-Motoren-Gesellschaft (DMG) a fost astfel fondată în 1890 în Cannstatt.
    În 1899, firma a construit prima maşină Mercedes, vândută trei ani mai târziu. Daimler a încercat să cumpere 102 acţiuni suplimentare pentru a obţine majoritatea companiei, dar a fost forţat să renunţe la postul de director tehnic. Directorii au ameninţat cu declararea falimentului, iar Daimler a fost nevoit să îşi vândă partea de acţiuni şi drepturile pentru patente. A acceptat oferta, a primit 66.666 de mărci germane şi a demisionat în 1893. În 1900, Daimler a murit, iar în 1907, Maybach a renunţat la DMG. În 1924, managementul DMG a semnat o înţelegere cu Karl Benz şi compania lui, Benz & Cie, în 1926 cele două companii au fuzionat şi s-au transformat în Daimler AG.  La fel ca Daimler, Benz a fost un pionier în materie de design de motoare. Noua companie a produs maşini sub numele de Mercedes-Benz. În 1998, Daimler-Benz a cumpărat producătorul de maşini Chrysler pentru 36 de miliarde de dolari. S-a creat astfel Daimler-Chrysler AG.

  • YouTube nu vrea să spună cu cât şi când îi va plăti pe cei care postează videoclipuri în România

    A fost singura informaţie despre monetizarea celor care postează conţinut pe platforma YouTube, la conferinţa de lansare a platformei în România. De asemenea, ei au ezitat când au fost întrebaţi când vor începe să fie plătiţi cei care postează videoclipuri din România pe platforma video: „poate să dureze de la câteva săptămâni până la câteva luni, depinde de conţinut, de contractele semnate, de toţi partenerii implicaţi.Nu avem niciun interes să păstrăm banii, vrem ca aceătia să se întoarcă la creator, iar creatorul îi va multiplica cu mai mult conţinut” au declarat reprezentanţii companiei.

    Monetizarea diferă de la ţară la ţară, potrivit spuselor lui Gawdat: „Dacă faci un milion de vizualizări în Egipt, unde nu sunt atât de multe reclame şi agenţii de publicitate ca în Statele Unite, vei primi o sumă diferită de bani decât dacă faci un milion de vizualizări în Statele Unite“. Este foarte dificil de prevăzut câştigul deoarece „când advertiserii sunt interesaţi de un videoclip, YouTube face bani, iar atunci mai mulţi parteneri sunt interesaţi şi aşa mai departe”. Gawdat a  adăugat  că cea mai uşoară cale de a face bani este ca videoclipul să aibă succes în întreaga lume.

    „Platforma YouTube România reprezintă o intrare în normalitate pentru comunitatea compozitorilor români“, care numără 7.700 de membri, pentru că aceştia va urma să fie plătiţi din vizualizările repertoriului personal încărcat pe YouTube datorită încheierii unui acord de licenţiere cu YouTube, potrivit lui Mircea Drăgan, membru în consiliul director al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Roton, Cat Music, Hahaha Production, MediaPro Music şi TVR au decis să publice pe YouTube.ro conţinut propriu şi au devenit primii parteneri ai companiei in România.

  • ATENTATUL de la BOSTON. Urme de ADN feminin, descoperite pe cel puţin una dintre bombele folosite

     Oficialii americani au avertizat că pot fi multiple explicaţii pentru prezenţa materialului genetic al altei persoane în afară de cei doi fraţi Ţarnaev pe fragmentele dispozitivului exploziv. Acesta ar putea proveni, de exemplu, de la angajatul care a mânuit materialele folosite în atacuri sau este posibil ca un fir de păr să fi ajuns în bombă, relatează Wall Street Journal.

    Luni, agenţii FBI au vizitat casa din Rhode Island a părinţilor lui Katherine Russell, văduva lui Tamerlan Ţarnaev, fratele mai mare care a murit într-un schimb de focuri de poliţia. “FBI este acolo în cadrul investigaţiei noastre în desfăşurare, dar nu ni se permite să dezvăluim aspecte specifice ale cazului”, a declarat purtătorul de cuvânt al FBI Jason Pack.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţeta prin care dispari cu sute de mii de euro peste noapte: “90% dintre insolvenţe sunt escrocherii”

    “PRIMII ANI DE CRIZĂ, 2009 şi 2010, ne-au adus destul de multe necazuri, nu în partea de creştere, pentru că am crescut în fiecare an, cât în partea de provizioane pentru clienţi insolvabili. O parte din ei şi-au arătat adevărata faţă, cei care au avut programate insolvenţele şi falimentele.” Ovidiu Buluc lucrează în domeniul farmaceutic de 23 de ani şi a reuşit să dezvolte un business axat pe distribuţia şi retailul de produse farmaceutice. El deţine firmele Farmexim – importator şi distribuitor de astfel de produse, Help Net – un lanţ de 150 de farmacii şi Green Net – o companie specializată în importul şi distribuţia de produse cosmetice şi suplimente alimentare şi dezvoltatorul lanţului de parfumerii Beautik Haute Parfumerie.

    Afacerile totale ale lui Buluc, care oferă 2.200 de locuri de muncă, au urcat cu 17% în 2012, până la 380 de milioane de euro, însă şirul de insolvenţe ale clienţilor companiei devine tot mai supărător pentru management. „Piaţa nu s-a curăţat deloc. Este o prostie ce se întâmplă, iar dacă nu umblăm la legea insolvenţei, situaţia se va perpetua şi îi va face economiei româneşti foarte mult rău”, spune Buluc. În forma actuală, legea insolvenţei nu aduce beneficii palpabile păgubiţilor, ci este, după cum o numeşte managerul, „legea debitorului incorect„: „Dacă unul fură un cal, îl bagi doi ani la puşcărie, dar, în schimb, dacă mă fură elegant şi intră în insolvenţă, nu am ce să-i fac. Câştig procesul şi nu am ce să-i iau”. În cazul Farmexim, departamentul juridic gestionează sute de astfel de cazuri, transformate în procese în justiţie. „Cheltuiesc bani, câştig procesele, ei au primit marfa, au încasat banii şi eu nu i-am mai văzut. Peste 90% dintre insolvenţe sunt planificate.”

    POTRIVIT MANAGERULUI, SITUAŢIA APĂRUTĂ ÎN CAZUL FARMACIILOR DUPĂ ANUL 2009 NU SE LEAGĂ DE UN MANAGEMENT DEFICITAR, ci de o schimbare a conjuncturii economice. Ani de zile, marja în farmacii era de peste 40%, compusă din adaosul comercial de circa 20% şi de discountul suplimentar în acelaşi cuantum oferit de distribuitor pentru comenzi. După ce situaţia a început să se deterioreze, iar distribuitorii au coborât discounturile şi, totodată, România a adoptat preţul minim european pentru medicamente, iar termenele de plată pentru medicamente compensate au urcat la peste 300 de zile, planurile farmaciilor – „e greu să le spunem business-plan pentru că numai la asta nu s-au gândit doamnele farmaciste” – s-au încurcat.

    Cheltuielile erau calculate la marjele de 40%, iar după înjumătăţirea lor businessurile au intrat în insolvenţă. „În străinătate dacă intri în insolvenţă şi nu plăteşti, faci puşcărie. Este o escrocherie. Vreau să văd şi eu pe unul care fură jumătate de milion de euro şi ajunge la închisoare:, spune indignat Buluc. Provizioanele Farmexim din ultimii trei ani ajung la 28 de milioane de lei (cca 6 milioane de euro), iar pierderile de acest fel sunt principala preocupare a managementului. Portretul-robot al clientului care face exitul prin insolvenţă variază de la caz la caz. O farmacie poate opta să dispară cu sume cuprinse între 20.000 de euro şi un milion de euro.

    „Poate a fost şi de la mine o greşeală, sunt de acord. Dar dacă eu ani de zile nu am avut niciun fel de problemă cu partenerii şi sunt în businessul ăsta din 1990, ce era să fac?”, se întreabă retoric Buluc, care admite că au mai fost probleme de încasare în deceniul trecut, însă amânări şi nicidecum neplată. Din 2009, peisajul s-a schimbat însă radical, iar politica din segmentul comercial a trebuit regândită pentru a putea depista la timp cazurile problematice. Creanţele sunt controlate de un departament specializat, se cer garanţii suplimentare clienţilor pentru marfa distrubuită, măsuri generate de prudenţa necesară în contextul actual: „Suntem de zece ori mai atenţi„. Buluc admite că riscul de a fi păcălit rămâne de actualitate în absenţa unor schimbări la nivel legislativ, deşi presiunile asociaţiei distribuitorilor există întrucât cazuri similare sunt la ordinea zilei în întreaga industrie.

    ANTERIOR, SORIN MIRICĂ, COORDONATORUL CELEI MAI MARI DIVIZII DE VÂNZĂRI DIN MEDIPLUS, distribuitorul de medicamente numărul unu din România după cifra de afaceri, declara că dispar lunar circa 20-30 de farmacii – „unele pentru că managerii nu au ştiut să gestioneze businessul, iar altele pentru că managerii «au ştiut» să gestioneze businessul”. Reţeta sintetizată de Mirică e simplă – „ai o farmacie, o bagi în faliment, distribuitorii nu au ce altceva să facă şi, după ce ai transferat activele de pe o societate pe alta, îţi deschizi o altă farmacie„. De notorietate este şi cazul distribuitorului Relad, care a procedat similar după ce a rămas cu datorii neplătite de circa 200 de milioane de euro. „La Relad a fost clar premeditată, acolo au rămas furnizorii pârliţi„, spune Buluc, care mărturiseşte că nu i-a trecut vreodată prin cap să folosească acest instrument – „sunt oameni chitiţi să facă asta, dar sunt şi unii care muncesc”. Munca de depistare a clienţilor problematici le aparţine în special agenţilor din teritoriu, depunctaţi în cazul în care nu pot încasa banii. 

    Partea mai liniştită a grupului Farmexim este divizia de farmacii Help Net, unde dezvoltarea continuă de la an la an. „Noi suntem Mercedesul farmaciilor. Dacă te uiţi puţin şi intri într-o farmacie, o să vezi că mai sunt şi Loganuri, şi Volkswagenuri, dar la noi toate sunt premium şi nu vom coborî standardele„, spune şeful Farmexim, reţeaua proprie de farmacii Help Net crescând în 2012 cu 20 până la 150 de unităţi. Pentru 2013, Farmexim şi-a propus o creştere cu 10% a cifrei de afaceri, axându-se pe creşterea cu peste 16% în retail şi un profit net în jurul valorii de 1,4% din cifra de afaceri.

    Presiunile externe ale companiei nu îl vor ţine departe pe Ovidiu Buluc nici în anii următori. „Şi-acasă ce să fac? Aş avea ce să fac, dar le-am spus colegilor mei că abia în momentul în care simt că îi încurc mă las”, mărturiseşte unul dintre pionierii din industria farmaceutică din România. Deşi nu şi-a propus încă delegarea conducerii executive, pentru că îşi doreşte să activeze în acest domeniu cât mai mult timp, fiicele lui Buluc, Isabelle Iacob şi Alina Barcaru, activează deja în companie în poziţii de management de top şi „pot prelua oricând ştafeta”.