Blog

  • Parc IT gigant langa Belgrad

    Embassy Group, un dezvoltator indian cu sediul in Bangalore – un fel de Silicon Valley din India -, va construi in orasul sarb Indjija un parc IT ce se va intinde pe 200 de hectare. Peste cinci ani, cand proiectul va fi finalizat, investitia totala va ajunge la 425 de milioane de euro, cea mai mare investitie greenfield din Serbia.

     

    Intr-o prima faza, suma avansata va fi de 25 de milioane de euro, fara valoarea infrastructurii si a terenului. Numarul locurilor de munca nou create ar urma sa ajunga in aceasta faza la 2.500. Mladan Dinkic, ministrul sarb al economiei, a spus ca IBM si Hewlett-Packard si-au manifestat deja interesul pentru noul parc IT. La finalizarea proiectului se estimeaza ca valoarea exporturilor realizate de companiile ce se vor stabili aici va fi de aproape 1,5 miliarde de euro, numarul locurilor de munca urmand sa atinga 25.000. Estimarile au fost realizate pe baza planurilor anuntate, dar si a experientei Embassy Group, care detine parcuri IT similare in Bangalore si Malaiezia. Dinkic a precizat ca, atunci cand va fi definitivat, parcul va fi cea mai mare facilitate de acest fel din Europa.

     

    Goran Jesic, tanarul primar despre care se spune ca a facut din oraselul Indjija „miracolul economic“ al Serbiei, a spus ca dupa destramarea fostei Iugoslavii au parasit tara 300.000 de tineri cu educatie superioara. De la noua investitie se spera sa atraga cele mai mari companii mondiale din domeniul noilor tehnologii, astfel incat tinerii sa nu mai fie nevoiti sa plece din tara. Datorita reducerii birocratiei, ca si gratie politicii orientate spre atragerea capitalului strain, orasul Indjija – situat la 42 de kilometri nord de Belgrad – a reusit sa atraga doar anul trecut investitii straine directe de peste 300 de milioane de euro. 

  • O paine mai scumpa

    Seceta din acest an a dublat preturile cerealelor in tarile din Europa Centrala si de Est. Din cauza decalajului mare dintre cerere si oferta, se estimeaza ca preturile vor continua sa creasca si in perioada urmatoare.


    Numai in ultimele doua saptamani, cerealele s-au scumpit in Cehia cu 10%. In Bulgaria, producatorii cer 255 de euro pe tona de grau, de doua ori mai mult fata de anul trecut. Din cauza cresterii abrupte a preturilor, Consiliul Consultativ pentru Cereale s-a intrunit la Sofia intr-o sedinta extraordinara, pentru a discuta strategia pentru perioada urmatoare. In ultima perioada, morarii si alti achizitori de cereale au asteptat ca preturile sa coboare, insa acestea au inregistrat noi cresteri in intreaga Europa. Astfel, din cauza diferentei mari dintre preturile cerute si cele oferite, cantitatea de cereale tranzactionata la Bursa de Marfuri de la Sofia a fost extrem de redusa. Jan Veleba, presedintele Camerei Agricole din Cehia, spune totusi ca recolta din acest an a fost mai buna decat cea din 2006, astfel ca tarile din jur cumpara grau din Cehia.

    „Preturile pe plan mondial sunt stabilite insa de superputerile producatoare de cereale, cum ar fi Polonia, Ungaria, Franta si Germania, unde recoltele au fost reduse in acest an“, a explicat Veleba. Mai mult, rezervele mondiale de cereale au ajuns acum la cel mai scazut nivel de dupa 1970. Karel Zezula, secretar general al Bursei poloneze de Marfuri, considera ca preturile vor continua sa creasca si in perioada urmatoare.

  • Suplimentare de actiuni

    Guvernul croat a decis sa majoreze procentul din actiunile operatorului national de telecomunicatii T-HT pe care il va scoate la vanzare pe bursa.

    Initial, a anuntat ca va lista intre 20 si 23% din actiunile firmei la bursele din Zagreb si Londra, dar datorita interesului mare al investitorilor s-a decis majorarea acestui pachet la 32,5%.
    Conform presei de la Zagreb, aproape 60.000 de croati au subscris deja pentru achizitionarea de actiuni T-HT. In prezent, guvernul detine 42% din actiunile companiei, al carei actionar majoritar este Deutsche Telekom, cu aproape 51%. Un procent de 7% din actiuni a fost transferat de guvernul croat catre veteranii razboiului de independenta din perioada 1991-1995. Guvernul a stabilit un pret initial pe actiune situat intre 33 si 34 de euro. T-HT este cel mai mare operator de telefonie fixa si furnizor de internet din tara, fiind si unul din principalii operatori de telefonie mobila. In primul semestru compania a avut venituri de 577 de milioane de euro, profitul operational fiind de 178,5 milioane de euro.

  • Intel investeste in Internetul polonez

    Intel Capital, divizia de investitii cu capital de risc a marelui producator de procesoare Intel, a achizitionat 10% din Grono.net, cea mai mare retea poloneza de socializare online.

     

    Este prima investitie de acest fel pe care Intel o face in Europa si a treia in lume. Site-ul, disponibil in limbile engleza, franceza si spaniola, contine 140.000 de sectiuni tematice, are 1,3 milioane de vizitatori unici si detine si un serviciu de telefonie mobila cu 10.000 de membri. Suma pe care Intel a platit-o pentru achizitia pachetului de actiuni nu a fost data publicitatii. Fondurile vor fi folosite pentru cumpararea de echipamente IT. Marcin Hejka, director de investitii strategice pentru Europa Centrala si de Est al Intel Capital, citat de publicatia Warsaw Business Journal, a spus ca firma pe care o conduce are in vedere si alte oportunitati in Polonia. Hejka a precizat ca viitoarele investitii vor implica fonduri de valoare mai ridicata si achizitia unor procente mai mari din actionariatul companiilor.

  • Orice, numai lux sa fie

    Doua colectii de imbracaminte, una de accesorii, o fabrica de confectii, o firma de decoratiuni interioare, trei restaurante, o retea de patiserii, o cafenea, un club de noapte si multe proiecte. Toate de lux. Luxul Venerei Arapu, pe care il construieste de 15 ani, valoreaza acum peste 2 milioane de euro.

     

    Imediat dupa ce lanseaza un nou proiect, Venera Arapu se gandeste la urmatorul. Asa se face ca agenda ei de planuri e lunga si ramificata, incluzand zboruri pe axa Bucuresti-Paris-Tokio, vizionari de mostre de materiale noi, intalniri cu bucatari si plimbari lungi prin Bucuresti in cautare de terenuri bune de cumparat.

     

    Sa le luam insa pe rand. Venera Arapu este designer si un brand din lumea modei. Are de 14 ani o fabrica de confectii in Bucuresti, care a lucrat ani la rand in lohn pentru Versace, Alma, Polko sau Façonnable. Venera Arapu povesteste ca in 2005, cand a fost varful contractelor de lohn, avea la fabrica din sudul Bucurestiului 130 de angajati care lucrau pe zeci de contracte. „In acea perioada, in cele doua perioade din an cand lucram pentru colectiile mele mai angajam lucratori temporar, era foarte mult de lucru“, isi aminteste Venera Arapu. Acum, la fabrica ei mai lucreaza 60 de persoane, care se ocupa exclusiv de colectiile proprii. Colectii care sunt doua la numar: „Venera Arapu“ – colectie pret-r-porter, lansata an de an si vanduta predominant in Franta, dar si la Bucuresti – si „Mange Tout“ – colectie pentru tineret, cu care Venera Arapu s-a impus pe piata asiatica. „Colectia Venera Arapu ne-a deschis usile pietei asiatice, dar cu «Mange Tout» am impus brandul foarte bine acolo, deoarece in Japonia moda pentru tineret este destul de pretentioasa si pretioasa, tinerele fiind foarte elegante“, spune Venera Arapu. Acum, Japonia si Hong Kong sunt principalul client al colectiilor Venera Arapu si aduc 60% din vanzari, restul de 40% impartindu-se intre Paris si Bucuresti. Pentru acest an creatoarea se asteapta la o crestere de 20-30% a vanzarilor, in special din cresterea volumelor colectiilor. Venera Arapu ii estimeaza veniturile din moda undeva la 1,5 milioane euro, dar si afacerea din moda, precum si celelalte unde este actionara, se vor imparti la doi in urma divortului (care se afla in curs).

     

    Daca la Bucuresti Venera Arapu are acum un magazin (a avut patru, dar nu au mers asa cum ar fi vrut), la Paris nu isi permite deocamdata acest lucru. Deocamdata la Paris vinde predominant in magazine multibrand (magazine in care mai multi designeri isi expun colectiile), deoarece chiriile sunt foarte mari, de ordinul sutelor de mii de euro pe luna, dupa cum spune creatoarea. Totusi, se gandeste din ce in ce mai serios sa deschida acolo un magazin de accesorii, linie pe care o produce in Romania si care ar necesita o investitie mai mica. „Este insa deocamdata un proiect si sper ca dupa ce voi dezvolta mai mult partea cealalta a afacerilor mele, sa reusesc sa deschid un magazin la Paris – este unul dintre visurile mele“, spune Venera Arapu.

     

    „Cealalta parte“ a afacerilor creatoarei de moda e reprezentata de restaurante, Arapu fiind partenera la restaurantul Balthazar, la reteaua de patiserii French Bakery, la restaurantul Red Bistro, la cafeneaua Market 8 si la clubul Gaia (care are doua localuri, unul pentru vara si unul pentru iarna).

     

    Primul proiect in acest domeniu a fost restaurantul Balthazar, deschis la inceputul lui 2002, cu specific franco-asiatic. „Imi aduc aminte ca in primele luni, pana ce acel tip de bucatarie a fost acceptata – deoarece tusa de dulce a bucatariei asiatice nu era inteleasa -, am avut mari semne de intrebare si chiar am crezut ca nu va merge, dar apoi s-a declansat moda cu mancarea asiatica si noi am fost pe piata“, isi aminteste Venera Arapu. Balthazar a reprezentat o investitie de 500.000 de euro, care a cuprins si renovarea cladirii istorice in care se afla restaurantul. Restaurantul a fost un parteneriat intre oamenii de afaceri Toni Belizarie, Lucian Manu si Dinu Cismarescu (fostul sot al Venerei Arapu). Dat fiind procesul de divort, in acest moment Venera Arapu nu mai este partenera la Balthazar, dar va avea jumatate din actiunile lui Dinu Cismarescu dupa partaj.

     

    Alaturi de fostul ei sot, dar si de fostul ei cumnat, Lucian Manu, Venera Arapu a pornit si reteaua French Bakery, dar si restaurantul Red Bistro. French Bakery a reprezentat una dintre cele mai mari investitii la care a contribuit Venera Arapu – 1 milion de euro pentru constructia si dotarea fabricii din Giulesti unde se fac produsele de patiserie. Acum, French Bakery are sase puncte de desfacere, iar Venera Arapu mai pregateste deschiderea a inca doua in aceasta toamna. Deschiderea unei unitati presupune o investitie de 80.000 de euro, iar Venera Arapu spune ca doreste sa extinda reteaua, ca sa ajunga sa foloseasca pentru reteaua proprie intreaga capacitate a fabricii, care poate deservi 20 de unitati. „Vrem sa ajungem la cat mai multe, deoarece e un concept care merge foarte bine si permite o dezvoltare exponentiala“, spune Venera Arapu. Una dintre zonele pe care Venera Arapu vrea sa le acopere cu puncte de desfacere French Bakery va fi noul cartier Baneasa, unde a negociat deja un spatiu.

     

    In Bucuresti, una din patiseriile prevazute pentru deschidere in aceasta toamna va fi in Piata Operei, in locul restaurantului Red Bistro, care va fi mutat. „Cand am deschis Red Bistro in Piata Operei, a fost gandit sa deservim atat cladirea de birouri de acolo, dar si riveranii; insa desi e o zona luxoasa, s-a dovedit a fi zona cea mai putin fericit aleasa, fiind putin in afara trendului – dat fiind ca orasul se deplaseaza spre nord“, sustine Venera Arapu. Asadar, Red Bistro se va redeschide in aceasta toamna in spatele magazinului Eva, alaturi de un restaurant La Mama, precum si de doua cafenele.

     

    Venera Arapu nu se gandeste insa sa extinda conceptul Red Bistro. „Vom ramane la un singur Red Bistro, ca si Balthazar sau Market 8, care sunt o identitate si atat“, spune Arapu. Market 8, situat in centrul vechi, este un concept integrat de cafenea-restaurant si showroom de decoratiuni interioare. „Si acolo a fost o investitie mare si scumpa, deoarece tot spatiul a trebuit sa fie integral renovat“, spune Venera Arapu, care a investit alaturi de fostul ei sot peste un milion de euro in renovarea si amenajarea celor trei niveluri. Imediat dupa ce a decis sa divorteze, Venera Arapu a decis si ca e momentul sa isi schimbe partenerii de afaceri, asa ca a pregatit si a lansat clubul Gaia alaturi de o prietena, Madalina Dorobantu, unul din proprietarii cafenelelor-baruri Studio si Fashion, cu o investitie de 300.000 de euro. La inceputul acestui an, cele doua partenere au decis ca, dat fiind ca „se poarta“ ca un club sa aiba si un local de vara, sa deschida varianta Gaia in aer liber pe malul lacului Floreasca – o alta investitie, de aproximativ 200.000 de euro.

     

    Acum, dat fiind ca terenul de pe malul lacului Floreasca e destul de generos, cele doua partenere pregatesc acolo deschiderea unui restaurant, care va fi unul de iarna (inchis). Venera Arapu si Madalina Dorobantu mai au insa si alte proiecte: un nou restaurant de lux, menit sa se impuna la fel ca Balthazar, doar ca pe alt specific de bucatarie, dar si un lant de restaurante de lux asiatice, mai precis japoneze. „Primul local este in curs de finalizare in zona Dorobanti, il vom lansa pana la sfarsitul anului si va fi urmat la scurt timp, pana in prima jumatate a anului viitor, de inca doua, iar apoi, in functie de cum va fi primit, vor putea urma si altele“, spune Venera Arapu.

     

    Conform creatoarei de moda, restaurantele asiatice au fost una dintre principalele lipsuri ale pietei de profil bucurestene. „Fiecare tip de afacere pe care am deschis-o se adreseaza aceluiasi tip de clientela, in cautare de servicii de inalta calitate, si as dori sa am in portofoliul meu toata paleta pe care aceasta clientela si-o doreste“, spune Venera Arapu, adaugand ca Balthazar, French Bakery sau Gaia au o clientela stabila si „destul de omogena“.

     

    Venera Arapu se fereste sa dea date financiare despre afacerile sale din zona restaurantelor, precizand doar ca profitul reprezina o treime din afacerile derulate de un restaurant. Conform datelor Ministerului de Finante, restaurantul Balthazar a avut anul trecut o cifra de afaceri de 2,1 milioane de lei (650.000 de euro), Market 8 – de 81.000 de lei (25.000 de euro), iar celelalte entitati au fost inregistrate abia in acest an. Venera Arapu spune insa ca cele mai valoroase, din punctul ei de vedere, sunt Balthazar si French Bakery, care pot fi evaluate  – conform creatoarei de moda si standardelor din domeniu, care evalueaza o proprietate de lux in domeniul restauratiei dupa suma dintre investitia initiala si un sfert din afacerile anuale – la peste 3 milioane de euro. Cum majoritatea proiectelor sunt in parteneriate, Venera Arapu estimeaza partea ei la aproximativ jumatate din intreg.

  • Parteneri de afaceri

    In afara de fabrica de confectii si colectiile sale de moda, Venera Arapu a facut predominant investitii in restaurante cu mai multi parteneri.

     

    Restaurant

    Investitie

    Asociati

     Balthazar

       500.000 de euro

    Dinu Cismarescu, Lucian Manu, Toni Belizarie

     Market 8

    1.000.000 de euro

    Venera Arapu, Dinu Cismarescu

     French Bakery

    1.640.000 de euro

    Venera Arapu, Dinu Cismarescu, Lucian Manu

     Red Bistro

       250.000 de euro

    Venera Arapu, Dinu Cismarescu, Lucian Manu

     Gaia

       300.000 de euro

    Venera Arapu, Madalina Dorobantu*

     

    * detine cafenelele Studio Café si Fashion Bar

  • Inspiratia satrapica

    Presedintele PSD Mircea Geoana a fost acuzat de „manifestari autoritariste de inspiratie satrapica“, dupa ce a decis excluderea de pe lista pentru europarlamentare a deputatului Dan Mihalache.

     

    Mihalache a invocat in favoarea sa statutul partidului, care nu i-ar permite presedintelui sa ia decizii unilaterale privind lista pentru Parlamentul European fara aprobarea unui for de conducere al PSD. Decizia lui Geoana a fost cauzata de „o iesire inacceptabila“ a lui Mihalache, care a acuzat „marlania“ de la varful PSD dupa ce europarlamentarul Radu Podgoreanu a fost pozitionat pe un loc neeligibil pe lista pentru PE. Podgoreanu si-a anuntat retragerea candidaturii intr-o scrisoare publica in care il invita, ironic, pe Mircea Geoana sa-i ocupe locul de pe lista. Lista PSD a mai pierdut doi oameni – Victor Ponta, care a anuntat ca se retrage din motive personale, si Vasile Puscas, fostul negociator-sef al Romaniei pentru integrarea in UE, nemultumit de faptul ca partidul n-ar avea o strategie clara cu privire la europarlamentare.

  • Budismul contra juntei

    Situatia politica din Birmania s-a deteriorat accentuat saptamana trecuta, dupa zece zile consecutive de manifestatii impotriva conducerii militare a statului, soldate cu cel putin zece morti.

     

    Protestele au inceput de luna trecuta si reprezinta cel mai semnificativ act de sfidare la adresa guvernului din ultimele doua decenii. In fruntea manifestantilor – care cer in special libertati democratice si alegeri libere – s-au aflat in special calugari budisti, ceea ce a determinat autoritatile sa faca razii la manastirile budiste si sa aresteze peste o suta de protestatari. De asemenea, conducerea militara (junta) a statului a interzis accesul la internet in intreaga tara, in incercarea de a limita publicarea de scene din cadrul manifestatiilor. Anterior, China, care e un aliat al Birmaniei, a facut apel la stabilitate, iar Uniunea Europeana a indemnat junta militara sa manifeste retinere si sa lanseze un proces de reforme politice reale.

  • Fata in fata

    Primele negocieri directe dintre reprezentantii Serbiei si ai conducerii provinciei Kosovo, in prezenta reprezentantilor Statelor Unite, ai Uniunii Europene si ai Rusiei, au inceput saptamana trecuta la New York, insa comentatorii au gasit in acest ultim pas putine sperante de rezolvare a diferendului dintre cele doua parti.

     

    In cele doua intalniri de negocieri indirecte care au avut loc pana acum, Belgradul a oferit o autonomie extinsa pentru Kosovo, spunand ca singurul lucru pe care nu il poate negocia este suveranitatea Serbiei asupra provinciei. Inainte de inceperea discutiilor, presedintele sarb Boris Tadici a avertizat cu privire la consecintele care pot sa apara odata cu declararea unilaterala a independentei de catre provincia Kosovo, evocata insistent de liderii separatisti albanezi de la Pristina.

  • Gheorghe Becali – ce are si ce vrea

    Ce are Gheorghe Becali

    • „peste 100 de milioane de euro in banci, dar nu va pot spune suma exacta“
    • pachetul majoritar de actiuni la Avicola SA Iasi (alimentar)
    • pachetul majoritar de actiuni la Uzina Mecanica Dragasani (industrial)
    • pachetul majoritar de actiuni la Arcom SA Bucuresti (constructii)
    • pachet de control la SC Leoser SA (serele de la Popesti Leordeni)
    • circa 250 ha de teren in Pipera si Bucuresti; alte suprafete importante de teren in tara
    • clubul Steaua Bucuresti
    • imobile in Bucuresti si in tara, cel mai important fiind cel din Bucuresti, str. Aleea Alexandru nr. 1

     

     

    Ce vrea sa aiba Gheorghe Becali

    • cartier rezidential de 200-250 ha in Pipera
    • cartier rezidential in sudul Bucurestiului
    • banca privata