BusinessMagazin

Blog

  • Rafila: Siguranţa pacientului nu se rezumă doar la diagnosticul corect

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a vorbit, marşi, la un eveniment organizat de Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănatate cu ocazia Zilei Mondiale a Siguranţei Pacienţilor, despre faptul că siguranţa pacientului e un fenomen complex.

    „Diagnosticul trebuie să ducă pacientul într-o zonă de siguranţă, dar siguranţa pacientului ţine de foarte multe alte lucruri. Noi, ca minister, avem cel puţin două componente de care suntem responsabili şi ne facem treaba. Mă refer la investiţiile în sistemul de sănătate. De exemplu, pentru controlul infecţiilor asociate asistenţei medicale, derulăm în acest moment 120 de proiecte în spitalele din România. Este o activitate care dublează sau consolidează investiţiile în infrastructura nouă din sănătate”, a spus ministrul.

    Rafila a adăugat că este un lucru care lipseşte, indiferent de care instituţie e vorba: „este un lucru care trebuie să genereze confort pacientului şi implicit siguranţă şi acel lucru nu poate fi impus din punct de vedere administrativ sau juridic. Este o problemă legată de comunicare. Ceea ce s-a întâmplat, de exemplu, la Pantelimon sau în alte spitale din România ţine foarte multe de partea de comunicare cu pacientul, care trebuie să ştie, dincolo de diagnosticul precis, ce urmează să i se întâmple, trebuie să existe acest dialog cu pacientul, cu familia pacientului şi toate lucrurile astea sunt cele care vor consolida siguranţa pacientului”.

    „E un proces, e o chestiune de educaţie, de timp, de timeing, este şi problema suprasolicitării personalului medical, care uneori nu este suficient”, a adăugat ministrul.

    Rafila a menţionat că se lucrează acum la noi standarde de angajare în diversele categorii din spitale, pentru că normativele sunt vechi.

    „Singurul răspuns pe care putem să îl dăm pentru siguranţa pacientului este să lucrăm împreună, bineînţeles, inclusiv universităţile, pentru că sunt creatoarele de profesionişti pentru sistemul de sănătate. Nu e vorba de o invitaţie la colaborare. Trebuie să credem pentru realizarea siguranţei pacientului şi confortul pacientului din toate punctele de vedere, trebuie să fie cartea noastră de căpătâi”, a conchis ministrul.

  • Meta interzice accesul presei de stat ruse în aplicaţiile Facebook, Instagram, WhatsApp şi Threads

    Meta a anunţat luni seara că a interzis presa de stat rusă pe toate aplicaţiile sale, invocând activităţi de „interferenţă străină”, scrie AFP.

    Decizia vine după ce autorităţile americane au acuzat RT, dar şi pe angajaţii săi că au folosit entităţi fictive pentru a direcţiona 10 milioane de dolari către campanii de influenţă ascunse pe reţele de socializare precum TikTok, Instagram, X şi YouTube, conform unui rechizitoriu recent desecretizat.

    „După o analiză atentă, am extins măsurile împotriva presei de stat ruse”, a declarat Meta pentru AFP. Companii precum Rossiya Segodnya, RT şi alte entităţi afiliate sunt acum interzise la nivel global pe platformele Meta, Facebook, Instagram, WhatsApp şi Threads.

    RT a fost forţată să îşi înceteze activitatea în Marea Britanie, Canada, Uniunea Europeană şi SUA după sancţiunile impuse în urma invaziei Rusiei în Ucraina din februarie 2022.

    Potrivit procurorilor americani, RT ar fi creat o „reţea de proiecte ascunse” menite să influenţeze opinia publică din Occident.

  • FMI vine la Bucureşti la finalul toamnei. Care vor fi discuţiile cu guvernul

    O delegaţia a Fondului Monetar Internaţional (FMI) vine în România în această toamnă, au declarat reprezentanţi ai instituţiei, pentru ZF, fără a oferi însă detalii suplimentare.

    „Vom emite un comunicat de presă luna aceasta prin care vom anunţa datele în care vom efectua o vizită scurtă în România în această toamnă”, au spus reprezentanţii instituţiei.

    Conform unor surse oficiale, însă, este vorba despre o vizită periodică din cadrul misiunii FMI în România şi va fi o vizită mai scurtă decât cea din toamna trecută, când FMI a făcut o evaluare extinsă a finanţelor şi economiei României. Nu este vorba despre o vizită care să aibă legătură cu derapajul recent al deficitului bugetar şi nu s-a discutat ipoteza unui acord de împrumut cu FMI. Va fi o vizită periodică, care va fi efectuată de FMI în mai multe ţări.

    Ce au spus reprezentanţii FMI la ultima vizită din România, în februarie:


    – Creşterea economiei a încetinit, în principal din cauza consumului mai slab. Inflaţia de bază şi inflaţia globală au scăzut până la valori de o singură cifră în a doua jumătate a anului 2023, în timp ce rata dobânzii de politică monetară a fost menţinută cu prudenţă. Deşi deficitul de cont curent rămâne mare, acesta a scăzut la aproximativ 7% din PIB, ca urmare a încetinirii cererii interne şi a scăderii preţurilor importurilor de mărfuri.

    Perspective

    – În 2024, se preconizează că economia îşi va reveni, cu o creştere apropiată de 3%, deoarece consumul – determinat de creşterea salariilor reale – şi cererea externă se consolidează. FMI preconizează că inflaţia va reveni treptat în intervalul ţintă al BNR până la sfârşitul anului 2025. Cu toate acestea, creşterile salariale de două cifre pot influenta normalizarea inflaţiei.

    Buget

    – Deficitul bugetar pentru 2023 este estimat la aproximativ 5,7% din PIB, ceea ce este cu mult peste nivelul prevăzut iniţial în buget (4,4% din PIB). Reforma sistemului de pensii recent promulgată face ca sistemul de pensii să fie mai echitabil şi reduce cheltuielile pe termen lung, dar se preconizează că va genera costuri fiscale suplimentare mari, de aproximativ 1,5% din PIB, în anii următori.

    Riscuri.

    – Deficitele mari de cont curent şi fiscal limitează capacitatea României de a rezista la şocuri adverse. Cu toate acestea, există încă unele elemente de protecţie, inclusiv rezervele internaţionale adecvate, care au crescut datorită intrărilor mari de fonduri UE.

    În opinia FMI, veniturile fiscale ale României sunt cu mult sub nivelul celor din ţările similare şi sunt prea mici pentru a susţine serviciile publice la standardele UE. Prin urmare, nu există nicio cale realistă de progres fără o reformă substanţială a politicii fiscale.

    Principalele opţiuni includ:

    (i) Reforma impozitului pe venit: Eliminarea scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi şi, eventual, prin introducerea unui impozit pe profit progresiv.

    (ii) Reforma TVA: Creşterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard.

    (iii) Taxe ecologice: Introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor şi construcţiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili.

    (iv) Impozite pe proprietate: Creşterea impozitării proprietăţii, dacă este posibil prin punerea în aplicare a reformelor deja pregătite.

    (v) Impactul reformei pensiilor: Elaborarea unui mecanism pentru a întinde în mod eficient povara fiscală rezultată din reforma pensiilor

     

     

     

  • De ce nu au reuşit străinii să ducă mai departe povestea unor branduri româneşti precum Casa Rusu, FruFru, Te-Rox Prod, Energobit şi Domo?

    Multinaţionalele şi fondurile de investiţii au cumpărat mii de afaceri autohtone cu promisiunea de a le dezvolta în campioni locali, regionali sau chiar europeni. În unele cazuri însă, aceşti cumpărători nu au reuşit să ducă mai departe povestea unor branduri româneşti cumpărate de la antreprenori locali.

    Casa Rusu, FruFru, Te-Rox Prod, Energobit şi Domo sunt doar câteva exemple de afaceri antrepre­noriale româneşti care au fost vândute către grupuri străine ce anunţau planuri ambiţioase de dezvoltare, dar care nu au reuşit să le pună în aplicare. Unele businessuri au fost închise ori trecute la categoria pierderi, altele au fost răscumpărate de antreprenorii fondatori.

    Ce nu a funcţionat?

    „Grupurile mari încearcă să aplice şabloane şi încearcă să dezvolte businessurile locale după modelele deja implementate de ele în alte părţi. Dar nu mereu funcţionează asta. Afacerile au particularităţi, iar antreprenorii care le-au creat ştiu că uneori trebuie să se adapteze. Nu poţi să te aştepţi, spre exemplu, ca toate contractele să aibă marja de profit de 15%“, spune un antreprenor care a vândut un business către o multinaţională, dar care are în continuare clauze de confidenţialitate impuse de tranzacţie.

    „Ca antreprenor, ştii că poţi să câştigi dintr-o parte 10%, iar din alta 20%. O multinaţională vine şi renunţă la orice contract care nu se «cadrează în standarde».“

  • Un start-up cu origini româneşti face paşi importanţi pe piaţa jocurilor de realitate mixtă dezvoltanta tehnologie pentru cele mai mari companii ale lumii

    Un start-up cu origini româneşti face paşi importanţi pe piaţa emergentă a jocurilor de realitate mixtă, dezvoltând conţinut pentru ochelarii Meta Quest 3 şi Apple Vision Pro. MixRift, fondat de antreprenorul Bobby Voicu, cunoscut pentru succesul anterior cu compania de jocuri MavenHut, împreună cu David Pripas şi Andrei Văduva, a atras o finanţare de 1,6 milioane de dolari în doar şapte săptămâni.

    Cu două jocuri deja în versiune beta şi planuri pentru altele noi, start-up-ul ţinteşte să profite de oportunitatea oferită de această piaţă aflată la început, unde marii jucători din industria de gaming încă nu au intrat. Strategia lor de a testa rapid idei noi şi de a adapta mecanicile de joc la specificul realităţii mixte ar putea plasa MixRift în avangarda acestui segment promiţător al industriei de gaming, estimată la 300 de miliarde de dolari anual.

    „Este o oportunitate foarte mare şi investiţia ne poate ajuta să ardem nişte etape, să ne mişcăm mai repede, ca să putem profita de această oportunitate despre care nu ştim cât de mare e. Nu ştim cât de mult durează această oportunitate. Şi aici mă refer la faptul că este o piaţă fix înainte de a fi vizibilă. Este o piaţă pe care nu există jucători foarte mari. Companiile mari de gaming nu vor intra încă o perioadă destul de lungă de timp pe această piaţă“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Bobby Voicu, cofondator şi CEO al MixRift. El a explicat că pentru companiile mari de gaming, precum Ubisoft sau Electronic Arts, nu este rentabil să investească în prezent în echipe proprii de dezvoltare pentru jocuri de realitate mixtă, însă când segmentul va creşte vor putea intra pe piaţa de profil cumpărând un studio de succes. „Piaţa de gaming în general este de aproape 300 de miliarde de dolari anual, care include console, PC-uri şi mobile, şi atunci o bucată relativ mică a acestei pieţe, de 5 -10 miliarde de dolari, care necesită investiţii destul de mari din partea unui studio, o echipă de oameni care să înţeleagă dispozitivele ş.a.m.d., nu are sens pentru ei. Plus că ei îşi permit să intre în 3-5 ani de acum şi să cumpere unul dintre cele mai mari studiouri de pe acest segment, pentru că au banii necesari.“

    Deşi expert în industria de gaming, Bobby Voicu nu a fost convins de potenţialul pieţei de jocuri pentru realitate mixtă decât după ce a testat el ochelarii Meta Quest 3. „În decembrie anul trecut, David mi-a dat un mesaj în care m-a întrebat ce ştiu eu de realitate mixtă şi i-am zis că nu mă interesează orice e legat de zona asta de «extended reality», «virtual reality». Pentru mine nu e interesant, pentru că mi se face rău de la dispozitivele de realitate virtuală, adică nu pot să mă joc foarte mult pentru că mi-e rău de la mişcare. Dar David din fericire a insistat şi mi-a zis să merg să-mi cumpăr un Quest 3 şi să testez realitatea mixtă pentru că e diferită“, a relatat el, punctând faptul că a durat aproape două săptămâni până să facă achiziţia.

    „Mi-am luat un Meta Quest 3 şi ţin minte că după ce mi-am pus device-ul, mi s-a părut extraordinar. «Mixed reality» înseamnă că exteriorul tău este transmis prin camere video pe nişte ecrane interioare. Deci deşi senzaţia ta este că te uiţi prin ochelari, de fapt tu te uiţi la un stream video al exteriorului tău. În momentul în care îţi instalezi şi porneşti device-ul are un joc făcut de Meta, ca să înveţe utilizatorii să folosească dispozitivul. Şi cum stăteam în biroul meu, deodată s-a auzit aşa ca şi cum s-a crăpat ceva. Mă uit în jur, mă uit pe tavan şi era vizibilă o crăpătură imensă. În secunda următoare, o bucată din tavan mi-a căzut la picioare şi am sărit de pe scaun. Iar asta e foarte interesant, pentru că ştiu că nu îmi cade tavanul, dar creierul n-a putut să facă diferenţa. Efectiv, în fracţiunea aceea de secundă, creierul meu nu a putut să facă diferenţa.“

    Aşadar, după ce l-au cooptat în echipă şi pe Andrei Văduva (CTO MixRift), Bobby Voicu şi David Pripas au deschis prima rundă de finanţare la început de ianuarie, iar negocierile au fost foarte rapide, în şapte săptămâni echipa obţinând o investiţie totală de 1,6 mil. dolari de la trei fonduri de investiţii – Outsized Ventures, Underline Ventures, şi SOSV – şi doi business angel. Suma însă a fost disponibilă în contul start-up-ului abia la finalul lunii iunie, dat fiind tot procesul şi procedurile necesare dintre toate părţile implicate.

    În prezent, start-up-ul are lansate două jocuri de realitate de mixtă în versiune beta – Fractured and Hell Horde. „Avem două jocuri publicate deja, dar sunt într-o formă beta, nu au încă într-o formă ideală, pentru că acesta este modelul nostru de lucru şi a fost cumva şi la MavenHut. Este un model de lucru care ne permite să testăm idei foarte repede, idei de mecanică de joc şi să vedem ce spun utilizatorii, ce spun jucătorii. Am publicat în iunie jocurile şi ne aşteptam să fie puţini jucători, dar au fost mult mai mulţi. Numărul lor creşte şi asta a venit ca o confirmare a tezei noastre că în zona de realitate mixtă nu există conţinut. Nu există jocuri. Şi sper ca noi să rezolvăm lucrul acesta cu modul nostru de lucru“, a precizat Bobby Voicu.

    În momentul de faţă, echipa MixRift se concentrează pe înţelegerea mecanismelor de joc pentru zona de realitate mixtă. „Zona de «mixed reality» este atât de nouă încât nimeni nu ştie care mecanică merge cel mai bine, de fapt. Toată lumea încearcă să ghicească, preia idei de mecanici care deja există pe alte platforme şi le aduc aici şi văd dacă merg. De exemplu, în zona de «virtual reality» există o mecanică specifică mediului într-un joc care se numeşte Gorilla Tag, care este similară cu joaca de-a prinselea, de când eram noi copii, numai că tu eşti o gorilă şi te fugăreşti cu altele. Mecanica este foarte specifică, alergatul este datul din mâini. Aceste mişcări nu pot fi folosite nici pe telefon, nici pe PC, nici pe console, pentru că aceste dispozitive nu îţi pot urmări mişcările braţelor, aşa cum face un dispozitiv de realitate virtuală. Mecanica Gorilla Tag este o mecanică specifică mediului. Ne dorim ca la un moment dat să găsim o mecanică specifică realităţii mixte. Şi nu putem face asta decât testând noi şi noi jocuri.”

    Start-up-ul deja monetizează prin cele două jocuri lansate –  jocul Fractured este 9,99 dolari în prezent în Quest Store sau 2,99 dacă este vorba de dispozitivul Apple Vision Pro. Iar jocul Hell Horde este gratuit, dar are „in-app purchases”.   

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Raluca Epureanu, fondatoare şi CEO, FlairMakers.

    Ce face? A dezvoltat o platformă digitală tip marketplace prin care jucătorii din industria ospitalităţii pot găsi personal pentru joburi temporare.

    „Concret, platforma FlairMakers este un marketplace care conectează pe de-o parte businessurile din industria ospitalităţii – restaurante, baruri, hoteluri, spaţii de evenimente, iar pe de altă parte ceea ce numim noi talent, adică oamenii care sunt disponibili să lucreze în anumite roluri, dar pe o perioadă temporară, adică nu vorbim de full time. De exemplu, dacă un restaurant are nevoie de un manager de restaurant, nu va veni la noi pe platformă, sunt altele care se ocupă de aşa ceva. Însă dacă un manager de restaurant are nevoie de forţă de muncă temporară pe proiecte specifice, atunci poate veni pe platforma noastră.“

    2. Invitat: Bobby Voicu, cofondator şi CEO al MixRift.

    Ce face? Lucrează acum la dezvoltarea unor jocuri de realitate mixtă ce poate fi explorată cu ajutorul ochelarilor Meta Quest 3 şi Apple Vision Pro.

    „Avem două jocuri publicate deja, dar sunt jocuri într-o formă beta, nu au încă o formă ideală, pentru că acesta este modelul nostru de lucru şi a fost cumva şi la MavenHut. Este un model de lucru care ne permite să testăm idei foarte repede, idei de mecanică de joc şi să vedem ce spun utilizatorii, ce spun jucătorii. Am publicat în iunie jocurile şi ne aşteptam să fie puţini jucători, dar au fost mulţi. Numărul lor a venit ca o confirmare a tezei noastre că în zona de realitate mixtă nu există conţinut. Nu există jocuri. Şi sper ca noi să rezolvăm lucrul acesta cu modul nostru de lucru.“

    3. Invitat: Daniel Dunose, cofondator şi CEO al Brainactive.ai.

    Ce face? A dezvoltat o platformă de cercetare de piaţă ce se bazează pe tehnologia inteligenţei artificiale (AI).

    „Acum suntem în faza de «soft launch». Încercăm să adunăm feedback critic de la cât mai multe persoane şi să reparăm lucrurile care nu li se par în regulă pentru că evident că mai sunt lucruri de corectat. Însă suntem pe «fast track» pentru lansarea full. Mai avem câteva funcţionalităţi de implementat. Dar de la 1 iulie, de când am lansat platforma, avem 150 de persoane care s-au înscris în avans pentru «beta testing» şi apreciem foarte mult feedbackul pe care ni l-au dat.“

    Rubrica „Start-up Update”

    Invitat: Claudiu Petria, cofondator şi COO al Questo – aplicaţie mobilă de explorare a oraşelor.

    Ce e nou? Start-up local a lansat anul acesta şi evenimente tematice cu jocuri pentru localnici, atacând astfel nu doar segmentul de turism, ci şi cel al populaţiilor din diferite oraşe mari ale lumii. În prezent, start-up-ul se concentrează pe oraşele din Europa, America şi Australia.

    „De când am lansat Questo, planul nostru a fost să venim cu o soluţie prin care să ajutăm oamenii să petreacă timp de calitate în lumea reală, când călătoresc, dar şi când sunt în oraşele lor. În prima etapă, am lansat jocuri pentru explorare atunci când călătoreşti – cu poveşti, locuri, ghicitori şi informaţii despre locurile pe care le vizitezi, toate acele jocuri fiind create de către creatori locali. Avem peste 30.000 de creatori locali în momentul de faţă în platformă care creează jocuri pe diferite teme. Sunt oameni cu experienţe variate – de la scenarişti recunoscuţi la nivel global, game designeri, storytelleri, până la oameni pasionaţi pur şi simplu de scris şi de poveşti. Şi apoi, a doua parte din businessului nostru sau a doua verticală este cea în care creăm jocuri prin care invităm oamenii când sunt în oraşul lor să facă o activitate faină, interactivă, cu prietenii, cu familia. Pentru asta, le-am structurat sub formă de evenimente, cum le numim noi, şi au o temă inspirată din lucruri pe care oamenii le iubesc. Participanţii sunt invitaţi să vină costumaţi şi să vină în grupuri mai mari ca să petreacă timp de calitate şi să creeze noi amintiri.“

    Rubrica „Start-up Boost”

    Invitat: Ştefan Buciuc, CEO al BCR Social Finance

    Program pentru ONG-urile sau alte forme de întreprinderi sociale.

    „Marc este un program de sprijin şi scalare a antreprenoriatului social al organizaţiilor care creează impact şi a fost construit împreună cu Fundaţia Erste, împreună cu Erste Social Finance Holding şi cu partenerii regionali – SIMPACT şi IFUA. În România, este implementat de BCR şi de partenerul nostru local Synerb. De ce este nevoie de program? Dacă ne uităm la date, România este pe ultimul loc în Europa la investiţii în cercetare-dezvoltare, în digitalizare, la tot ce înseamnă învăţământ continuu. (…) Practic toată partea de post-universitar, pe urmă inovaţia, nu mai discutăm de colaborare, tot ce înseamnă infrastructură socială. Dacă ne uităm la obiectivele de dezvoltare durabilă, suntem pe ultimul loc în UE. Şi de aici vine nevoia.Până la urmă, Europa Centrală şi de Est are toate problemele acestea, dacă ne uităm comparativ cu ţările din vest, şi rezultatul a fost programul Marc.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • Tinerii din ziua de astăzi adoptă o nouă filosofie de viaţă. Care este aceasta şi cât de diferită este faţă de restul generaţiilor, care fac foarte multe sacrificii pentru job

    Generaţia Z spune „nu, mulţumesc” promovărilor din motive care merg dincolo de bani. Ştiu că pare SF, dar nu e. Ani de zile, calea corporativă a fost clară: munceşti din greu (ceea ce în traducere liberă înseamnă overtime neplătit, taskuri care nu intră în fişa postului şi multă, multă răbdare) şi vei fi promovat. Pe scurt, trebuie să ajungi cât mai sus în vârful piramidei corporatiste.

    Era un obiectiv care poate a fost necesar pentru părinţii noştri pentru a supravieţui într-o corporaţie sau poate singura cale pe care o urmau toţi şi atunci nu prea aveai de ales, nu contest acest lucru. Ceea ce pot să contest cu siguranţă e că şi generaţia Z ar vrea să urmeze aceeaşi cale. Pentru că nu o face. Atunci când vorbesc cu prietenii mei despre carierele noastre, principalul lucru cu care ne punem toţi de acord e acesta: mai multă muncă doar pentru a fi promovat nu merită banii şi nici stresul. Definiţia succesului pentru generaţia mea nu e un rol cât mai important într-o companie, pentru că, în primul rând, succesul pentru noi stă în afara biroului şi cât mai departe de laptop şi mailuri, în schimb succesul înseamnă să poţi să faci lucruri care îţi plac după program, să călătoreşti cât mai mult şi să poţi să ai 8 ore de somn pe noapte. Simplu, dar uneori extrem de dificil de găsit în vieţile noastre.

    Citeam într-un raport intitulat „Epuizat de muncă – Oportunitatea angajatorului” că epuizarea a crescut în ultimii trei ani din cauza crizei costului vieţii şi a repercusiunilor cauzate de pandemia de COVID-19, făcându-i pe tineri să se simtă copleşiţi şi epuizaţi în cariera lor. Din raport a reieşit că generaţia Z este cea mai afectată de burnout – 97% raportând sentimente de epuizare şi 86% de stres. Mulţi dintre noi mergem la terapie din cauza burnoutului şi a stresului acumulat la locul de muncă, deci nu e o surpriză că asociem o promovare cu şi mai mult stres. Deci concluzia e automat că nu merită. Cu toţii ne dorim un echilibru între viaţa profesională şi viaţa privată, iar slow living e mai mult decât un trend pe social media sau o filosofie de viaţă. Conceptul a evoluat din mişcarea slow food, care a început în Italia în anii 1980 ca o reacţie împotriva popularităţii fast foodului. Fondată de Carlo Petrini în 1986, mişcarea slow food încuraja aprecierea mâncării tradiţionale, preparată cu ingrediente locale şi metode tradiţionale. Aceasta a fost o reacţie împotriva uniformizării şi a culturii consumului rapid. În timp, ideea de „slow” s-a extins dincolo de alimentaţie. Prin anii 2000, mişcarea slow a început să influenţeze alte aspecte ale vieţii, inclusiv modul în care oamenii abordează munca, timpul liber şi relaţiile. Conceptul de slow living a devenit o reacţie împotriva ritmului rapid al vieţii moderne şi a presiunii constante pentru productivitate şi succes. Acesta a devenit extrem de cunoscut de generaţia Z chiar pe Instagram, unde a strâns peste 6 milioane de postări sub hashtagul #slowliving. Trendul promovează un stil de viaţă care solicită un echilibru între muncă şi viaţă. În contextul economic şi social din prezent, cumva generaţia Z a căzut de acord că munca poate fi doar muncă. Suntem complet mulţumiţi de stilul nostru de viaţă şi de salariul pe care îl câştigăm dacă la orele 18 putem pleca liniştiţi acasă, fără să luăm cu noi şi stresul următoarei zile sau taskurile nefinalizate. Aşa că de ce e controversat pentru companii să nu îţi doreşti să obţii o promovare, să te stresezi mai mult, să te epuizezi când poţi continua să faci ceea ce funcţionează pentru tine? Dincolo de trenduri şi idei preconcepute, pentru generaţia Z slow living înseamnă „să munceşti pentru a trăi”, nu „să trăieşti pentru a munci”.  

    Oana Ioniţă, Social este Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium

  • Boala gravă care poate fi descoperită printr-un control medical de rutină

    Unele afecţiuni severe nu produc semne şi simptome decât atunci când ajung într-un stadiu avansat şi determină deja complicaţii. De aceea, este indicat un control medical periodic, pentru a putea descoperi şi trata din timp orice problemă de sănătate. Una dintre bolile grave care nu are iniţial manifestări clinice şi care poate fi diagnosticată printr-o investigaţie de rutină este un anevrism de aortă abdominală.

    Anevrismul abdominal este o dilatare a segmentului abdominal al aortei, care este cea mai mare arteră din corp. În lipsa tratamentului adecvat, anevrismul poate creşte în dimensiuni şi poate duce la complicaţii severe, unele ameninţătoare de viaţă, precum ruptura anevrismului, disecţia de aortă sau tromboza aortică.

    Această afecţiune se poate manifesta prin durere abdominală sau lombară şi senzaţie de pulsaţie la nivelul ombilicului, dar de cele mai multe ori aceste simptome apar în stadiul avansat, când anevrismul este de mari dimensiuni.

    Din fericire, boală poate fi diagnosticată precoce, înaintea apariţiei manifestărilor clinice, printr-o ecografia abdominală – investigaţie de rutină, care este indicată periodic, pentru screeningul diferitelor afecţiuni. La indicaţia medicului, pot fi efectuate şi alte teste avansate, precum tomografie computerizată abdominală sau angio-CT, pentru confirmarea diagnosticului şi evaluarea dimensiunii anevrismului.

    Tratamentul pentru anevrism este stabilit în funcţie de dimensiunea dilatării aortei. Astfel, un anevrism mic este în cele mai multe situaţii doar monitorizat, prin investigaţii imagistice periodice, în timp ce unul de mari dimensiuni sau cu risc ridicat de ruptură necesită tratament în cel mai scurt timp posibil.

    Modern, tratamentul este realizat printr-o intervenţie minim invazivă, numită EVAR, adică repararea endovasculară a anevrismului de aortă. Această procedură de cardiologie intervenţională poate înlocui operaţia clasică, deschisă, atunci când există indicaţie în acest sens.

    Procedura EVAR este realizată prin cateterism şi necesită mici incizii la nivel inghinal, pentru introducerea cateterelor, care sunt apoi avansate prin vasele de sânge, până la nivelul anevrismului. Apoi, medicul fixează în aortă o endoproteză specială, numită stent graft. Această proteză limitează extinderea anevrismului, prevenind astfel ruptura. Pacientul se recuperează rapid, durata de spitalizare este scurtă, iar riscul de complicaţii semnificativ mai mic decât în cazul unei intervenţii cardiovasculare clasice.

    La SANADOR, pacienţii beneficiază de o evaluare medicală completă, pentru diagnosticul precoce al afecţiunilor cardiovasculare. Atunci când este indicat tratamentul endovascular pentru un anevrism de aortă abdominală, procedura este realizată în deplină siguranţă în Laboratorul de Cateterism al Spitalului Clinic SANADOR, care dispune de două angiografe de ultimă generaţie Philips Azurion 7.

    Pentru obţinerea celor mai bune rezultate, la Spitalul Clinic SANADOR intervenţiile endovasculare precum EVAR se desfăşoară printr-o strânsă colaborare multidisciplinară. Astfel, echipa medicală este formată din cardiolog, cardiolog intervenţionist, chirurg cardiovascular, anestezist şi medic radiolog. Pacienţii primesc îngrijiri avansate pe Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă Cardiovasculară de categoria I, pentru recuperare optimă.

  • Furtuna Boris: 15 morţi şi un peisaj dezolant în Europa Centrală şi de Est

    Începând de vineri, în Europa a plouat neîncetat. Apele au umflat pârâurile şi râurile şi au obligat mii de oameni să îşi părăsească locuinţele, uneori cu elicopterul, unii dintre ei refugiindu-se pe acoperişurile caselor sau ale maşinilor. În plus faţă de cele şapte decese înregistrate în România, Austria a anunţat două noi decese, bărbaţi în vârstă de 70 şi 80 de ani, după cel al unui pompier în ziua precedentă, conform AFP.

    În Cehia, poliţia a confirmat că o persoană s-a înecat şi alte şapte sunt date dispărute. Poliţia poloneză a raportat patru victime în regiunile afectate, în timp ce premierul Donald Tusk a anunţat un ajutor imediat de 235 de milioane de euro.

    Peste tot au fost declarate catastrofe naturale, sute de mii de locuinţe fiind fără electricitate sau apă, drumurile fiind blocate şi transportul feroviar perturbat. Deşi situaţia meteorologică pare să se îmbunătăţească în mai multe locuri, solul rămâne saturat, iar râurile ies din matcă. În unele oraşe, cum ar fi municipalitatea poloneză Klodzko, apa începe să se retragă, dezvăluind distrugerea şi dezolarea: străzi pline de resturi, ferestre sparte, stâlpi de iluminat rupţi. La două ore de mers cu maşina, oraşul ceh Krnov a descoperit „un dezastru” în urma inundaţiilor fără precedent. „Toate trotuarele sunt distruse, totul aici a fost dărâmat, este un coşmar”, a declarat pentru AFP Eliska Cokreska, o pensionară: „Va dura o veşnicie să repunem totul în ordine”.

    Mai la sud, în Austria, situaţia „rămâne dramatică”, a avertizat Johanna Mikl-Leitner, guvernatorul regiunii Austria Inferioară, în cadrul unei conferinţe de presă. Douăsprezece diguri s-au rupt, 13 comunităţi sunt în continuare izolate de restul lumii şi aproximativ 2.000 de persoane lucrează pentru salvarea celor aflaţi în pericol.

    La Viena, unde ploaia continuă să cadă, patru linii de metrou sunt încă parţial închise, reţeaua fiind ameninţată de râul Wien şi de canalul Dunărea care traversează capitala. Mulţi elevi nu au putut ajunge la şcoală.

    Ca şi alte ambarcaţiuni, o croazieră fluvială care trebuia să ajungă la Budapesta este blocată la chei, cu 102 pasageri, în majoritate elveţieni, la bord, potrivit companiei elveţiene Thurgau Travel.

    Potrivit experţilor, inundaţiile provocate de ploile abundente vor creşte în Europa Centrală şi de Vest pe măsură ce lumea se va încălzi cu o medie de 1,5°C.

    AFP menţionează şi România, în special Galaţiul. În Slobozia Conachi, este imposibil în acest moment să se evalueze amploarea dezastrului, potrivit primarului Emil Dragomir, intervievat de AFP, care face apel la donaţii pentru zecile de copii afectaţi. În satul vecin Pechea, primarul Mihai Măncilă a declarat că mai mult de o treime din comună a fost devastată, „inclusiv terenuri agricole”. „Acum, că s-a retras apa, e doar noroi”.

  • Galaţiul inundat, Vasluiul lovit de ploi cât pentru un an întreg

    În ultimele 72 de ore, echipele Apelor Române – SGA Galaţi au intervenit în multiple localităţi pentru a limita efectele inundaţiilor. La Folteşti, s-a lucrat la supraînălţarea digului de apărare de pe râul Chineja. În Izvoarele, echipele se luptă să evacueze apa din gospodării, iar la Piscu, râul Suhu este sub monitorizare constantă, cu nivelul apei în scădere. Situaţia rămâne critică la Cuza Vodă, unde forţele de intervenţie au fost suplimentate.

    Situaţia din Galaţi pare să fie parte a unui fenomen meteorologic extrem care afectează întreaga regiune. În judeţul Vaslui, staţia hidrometrică Cârja a raportat 253 l/mp, în timp ce la acumularea Sărata s-au măsurat 210,5 l/mp.

    Valorile anunţate pentru judeţul Vaslui sunt echivalente cu precipitaţiile normale pentru un an întreg în regiune.

    Experţii estimează că 60-65% din pagubele actuale din judeţul Galaţi au fost cauzate de precipitaţii care au depăşit 200 l/mp, căzute într-un interval scurt de timp. Ploile torenţiale au generat viituri rapide pe râurile mici, provocând inundaţii de tip fulger cu o probabilitate de revenire estimată la o dată la 100-120 de ani.

    Apele Române susţin că investiţiile pe care le-a derulat în ultimii ani în judeţul Galaţi au contribuit la limitarea efectelor produse de inundaţii, prin amenajări şi consolidări de maluri.

  • Cel mai mare paradox al pieţei de energie: preţul energiei va rămâne mare cel puţin până în 2035 pentru că gazul scump închide piaţa şi anulează avantajul energiei verzi ieftine. Ce este de făcut?

    ♦ Mario Draghi, fostul premier al Italiei care s-a aflat la vârful Băncii Centrale Europene în perioada 2011-2019, a lansat săptămâna trecută unul dintre cele mai anticipate rapoarte de strategie, focusat pe competitivitatea industriei europene, acolo unde preţul energiei joacă un rol covârşitor ♦ Draghi nu s-a ferit de cuvinte, spunând clar că fără măsuri imediate viabilitatea întregului proiect european este sub un risc enorm. Unul dintre aspectele analizate este formarea preţului la energie şi paradoxul imens în care funcţionează azi piaţa, unde consumatorii nu au niciun avantaj pe măsura înverzirii accelerate.

    „Uniunea Europeană are o pondere relativ crescută a gazului natural în producţia sa de energie şi un procent tot mai mic al energiei pe bază de cărbune“, se arată în raportul Viitorul Competitivităţii Europene, prezentat de Draghi săptămâna trecută. „Acest lucru asigură flexibilitate sistemului, cu diferenţe între statele membre. În 2023, UE a produs 2.710 TWh de energie, din care aproape 45% din surse regenerabile. Combustibilii fosili au reprezentat 32,5%, iar energia nucleară peste 20% din producţie. Gazul a fost principalul combustibil fosil pentru generarea de energie, cu 14,7%, urmat de cărbuni, cu 12,7%“, se arată în raportul menţionat.

    Dar preţul la nivel european este dat acum exact de gaz, care nu este tehnologia dominantă. În linii mari, producătorii de energie intră în sistem în funcţie de costuri, priori­tatea o are energia verde datorită ca­rac­terului variabil, astfel că primele teh­nologii sunt cele mai ieftine, rege­ne­ra­bi­lele, hidro, nuclear. Dar dacă producţia aces­t­ora nu este suficientă, atunci este com­pletată cu energie scumpă, fosilă, iar în ultimii ani nimic nu a fost mai scump decât gazul pe fondul războiului din Ucraina. Practic, atâta vreme cât gazul închide piaţa, indiferent de procent, va seta preţul la energie, indiferent de cât de multă energie verde este injectată în sistem. Acesta este un paradox major, iar datele din raportul lui Draghi arată acest lucru, dar propune şi o serie de soluţii.

    „Gazul natural a făcut preţul în piaţă pentru 63% din timp în 2022, chiar dacă pon­derea sa în producerea de energie a fost de numai 20%. Preţurile mari la gaze în­seamnă preţuri mari la energie cel puţin până la jumătatea anilor 2030, moment în care este de aşteptat ca producătorii de ener­gie  pe bază de combustibili fosili să fie eliminaţi din mixul de producţie. În timp ce gazul are un impact direct doar asupra unei părţi limitate din economie, rolul său în producţia de energie înseamnă că de fapt impactul său se răsfrânge în întreaga economie.“

    Ce este de făcut? Faţă de alte rapoarte, cel realizat de Draghi vine cu câteva soluţii concrete. Una dintre ele este susţinerea şi dezvoltarea producţiei de energie nucleară, inclusiv prin intermediul tehnologiei SMR. „Energia nucleară poate contribui alături de dezvoltarea energiei verzi şi alături de alte tehnologii la atingerea obiectivelor de mediu ale UE şi la securitatea aliementării cu energie.“

    „În acelaşi timp, dezvoltarea energiei nucleare contribuie la leadership-ul industriei europene în acest domeniu.“ De la extinderea duratei de viaţă a actualelor reactoare până la noile tehnologii, totul trebuie luat în calcul, crede Draghi. Deja, la nivel european, sunt state care au oprit dezvoltarea de energie nucleară, cel mai cunoscut exemplu fiind cel al Germaniei.

    „Pe termen scurt, provocarea cu care se confruntă Europa este că beneficiile tranziţiei verzi pentru competitivitatea UE se vor materializa când regenerabilele împreună cu nuclearul vor forma preţul iar investiţiile relevante în reţele, stocare şi flexibilitate vor fi realizate şi amotizate, astfel încât tot sistemul să poată fi gestionat într-o manieră eficientă“, atrage atenţia Mario Draghi.

    Una dintre soluţiile propuse pentru decuplarea preţurilor la energia verde şi cea nucleară de gaze este dezvoltarea proiectelor doar pe bază de PPA-uri sau de CfD-uri, instrumente care garantează un preţ pentru producătorii din astfel de surse. Recomandarea este ca preţurile să fie cât mai aproape de costurile tehnologiei, nu de preţul spot din pieţe, care este făcut tot de gaze, se arată în raport. Tot contractele pe termen lung sunt văzute ca soluţie salvatoare pentru consumatorii industriali, chiar şi pentru cei de talie mică. Mai departe, raportul lui Draghi spune că este necesar sprijinul statelor pentru ca marii consumatori să-şi poată face propriile unităţi de producţie a energiei. Inclusiv pe partea de gaze naturale, Draghi susţine contractele de aprovizionare pe termen lung, deşi experienţa României în relaţia cu Gazprom şi intermediariii săi ar da puţine motive pentru reluarea unui astfel de model.

    În vara acestui an, preţul energiei, mai ales pentru regiunea din care face parte şi România a escaladat vertiginos, lucru care a determinat primele măsuri la nivel politic. Dincolo de deficitul de capacitate de producţie, capacitatea slabă de interconecatre dispre Vest spre Est a inflamat cotaţiile. Practic, Europa de Sud-Est a funcţionat luni de zile la preţuri uneori triple faţă de Vest fără niciun fel de reacţie de la Bruxelles. Recent, statele din regiune au trecut la luări de poziţie, mai ales cu iarna apropiindu-se.

    Kyriakos Mitsotakis, premierul Greciei, ţară afectată la fel ca România de preţurile fierbinţi din vara aceasta, îi cere Bruxellesului să găsească soluţii imediate pentru criza prelungită de ca-pacitate din piaţa energiei care a dus la preţuri extreme şi care cere un răspuns politic urgent, arată un material publicat la finalul săptămânii trecute de Financial Times.

    Factorii care au dus la creşterea preţurilor din Grecia, Ungaria şi România includ canicula, întreruperi în producţia de energie, precipitaţiile slabe, mai scrie FT. Dar premierul elen, în scrisoarea sa oficială, spune că atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina au generat un impact semnificativ. Dacă până anul acesta Kievul era un exportator de energie în regiune, anul acesta a avut nevoie de cantităţi mari de la vecinii săi. Tot Mitsotakis, în scrisoarea sa oficială, a cerut o supraveghere mai atentă a pieţei de energie care a devenit „o cutie neagră imposibil de înţeles, chiar şi pentru experţi“, a mai scris oficialul grec. „Dacă tot suntem într-o piaţă energetică europeană unică, nu pot doar unii să plătească factura şi să tolerăm la nesfârşit preţuri de două, de trei ori mai mari decât în restul Europei, drept pentru care voi aduce acest subiect în atenţia consiliului de miniştri la nivel european şi, împreună cu Grecia, cu Bulgaria, cu toţi ceilalţi interesaţi, va trebui să definim nişte soluţii rapide prin care noi trebuie să fim compensaţi pentru aceste diferenţe de preţ. Aşa mi se pare corect şi normal“, a spus la rândul său Sebastian Burduja, ministrul român al energiei.