Blog

  • Un fost jurnalist ZF, tranzacţie de 5 mil. € cu o agenţie digitală

    Radu Ionescu, un fost jurnalist la Ziarul Financiar, şi partenerul său de afaceri Dragoş Grigoriu au vândut agenţia de publicitate online Kinecto către grupul britanic Aegis Group, cu afaceri anuale de peste 1 miliard de lire sterline.

    Britanicii s-au angajat să plătească până la 5 mil. euro celor doi acţionari în funcţie de evoluţia viitoare a businessului agenţiei.

    Astfel, dacă rezultatele financiare sunt în liniile stabilite în contract compania va primi 5 mil. euro, iar dacă nu, suma va scădea.

    „De când am înfiinţat agenţia aveam în plan exitul, acesta fiind scopul nostru ca antreprenori. În cei 11 ani de prezenţă am purtat foarte mul­te discuţii pentru vânzare atât cu ju­că­tori locali, cât şi interna­ţio­nali, însă dintre toate doar aceasta s-a fructificat“, spune Radu Ionescu (35 de ani), fără a face vreo precizare cu privire la valoarea tranzacţiei. El va rămâne în companie ca managing director în timp ce partenerul său Dragoş Gri­goriu a decis să nu rămână ca angajat.

    Ionescu a lucrat la ZF aproa­pe doi ani în perioada 1999-2001, scriind despre jucă­torii din industrie precum Alro şi Arc­tic. El scria în 2001 despre posibilitatea ca grupul Re­nault să producă în fabrica sa din Rusia maşini Dacia.

    Io­­nescu a pus bazele agen­­ţiei Kinecto în 2003 îm­preună cu un om de afaceri britanic, Martin Stobbs, care a ieşit între timp din afacere. Compa­nia a avut afaceri de 4,1 mil. lei anul trecut, în creş­tere cu 32% comparativ cu 2011, faţă de 33.000 lei la debut în 2003 şi 197.000 lei în 2004. Agenţia de digital full service are acum în portofoliu cli­enţi precum BCR, Ikea, LG  şi Uni­lever.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Furnizorul PET-urilor Pepsi investeşte 5 mil. € într-o nouă fabrică

    Firma Pet Star Holding din Ialomiţa, care produce preforme PET pentru companii precum Pepsi, Bunge, Expur sau Heineken, va finaliza până la sfârşitul acestui an o investiţie de peste cinci milioane de euro într-o nouă fabrică în Slobozia, cu o suprafaţă de 35.000 de metri pătraţi.

    Pet Star Holding, care aşteaptă pentru acest an o cifră de afaceri de 40 de milioane de euro, a cumpărat în 2011 pentru 1,7 milioane de euro fosta fabrică Filatura de Bum­bac Slobozia, în care mai investeşte 3,8 milioane de euro pentru transformarea unităţii în care va fi relocată cea mai mare parte a activităţii firmei – proces ce ar trebui realizat până la finalul acestui an.

    „Anul 2013 a debutat mult mai bine şi estimarea noas­tră este că va fi un an cu creştere de consum per capita cu cel puţin 8%“, afirmă Mirela Drăgoi, deputy manager şi acţionar al companiei din Ialomiţa, alături de Ion Drăgoi. În fabrica actuală, pe care compania o va folosi parţial ca depozit după finalizarea noii unităţi, capacitatea de producţie este de 800 de milioane de unităţi pe an.

    Compania vizează intrarea pe noi pieţe, precum Cehia, Polonia sau Grecia, precum şi atragerea în acţionariat a unui nou investitor.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Cum să ajungi milionar în euro când în magazin îţi intră doar zece clienţi pe zi

    “PREŢUL PE CARE ÎL ARE O ŢINUTĂ COMPLETĂ A UNEI PERSOANE ÎMBRĂCATE «BINE» ESTE CUPRINS ÎNTRE 4.000 ŞI 5.000 DE LEI”, observă Andrei Alecu, unul dintre proprietarii Future Fashion International, companie proprietară a francizelor Hugo Boss de pe piaţa autohtonă. În experienţa de trei ani pe care o are în conducerea celor două magazine – din Constanţa şi de pe Calea Victoriei –  a observat că românii se află cu mult în urma mediei europene în ce priveşte cheltuielile pentru haine, mai ales în ce îi priveşte pe bărbaţi. Astfel, el apreciază că „domnii de la noi preferă îmbrăcămintea confortabilă, spre deosebire de doamne, dispuse să facă un efort financiar pentru a cumpăra ce le place„. La acest aspect se adaugă şi faptul că „lumea nici nu mai are bani ca acum patru-cinci ani de zile„. Aceste argumente ar putea justifica scăderea cu 10% a cifrei de afaceri a companiei, la 1,5 milioane de euro în 2012 faţă de 1,7 milioane de euro anul anterior.

    Alecu spune că imaginea unui bărbat, mai ales a unuia care are tangenţe cu mediul de afaceri, este importantă în cele mai mici detalii. „Dacă eşti o persoană cu capul pe umeri, nu faci erori vestimentare„. Se consideră norocos pentru că a observat că 90% din oamenii din mediul de afaceri autohton ţin la felul cum sunt îmbrăcaţi şi urmăresc tendinţele internaţionale. „Mulţi au preluat din trucurile vestimentare de la Londra şi poartă cu un costum închis la culoare ciorapi coloraţi sau îşi fac hainele la comandă la indicaţiile unui consilier.”

    ANDREI ALECU CONDUCE AFACEREA HUGO BOSS ALĂTURI DE ASOCIATUL SĂU, Adrian Matei, din 2009. „Când am deschis primul magazin eram optimişti şi ne imaginam că această criză va dura un an-doi, dar se pare că s-a extins şi va rămâne aşa.„ Cei doi au prezentat planul de afaceri germanilor în contextul în care Hugo Boss exista deja pe principala arteră a luxului din Capitală, Calea Victoriei. Ambii au avut modelele părinţilor lor: Marian Alecu, cel care timp de 16 ani a condus lanţul McDonald’s România, şi Ion Matei, proprietarul Lerida International, unul dintre primii cinci jucători de pe piaţa importului de băuturi alcoolice.

    TINERII AU DESCHIS MAGAZINUL DIN PROVINCIE, IAR CONSTANŢA A FOST ORAŞUL ALES DATORITĂ POTENŢIALULUI TURISTIC ŞI APROPIERII DE GRANIŢA CU BULGARIA. După  expirarea contractului celorlalţi proprietari ai francizei, tinerii au amenajat, la sfârşitul aceluiaşi an, noul magazin de pe Calea Victoriei. Investiţia iniţială pentru cele două spaţii a fost de 1,2 milioane de euro. „Nimic nu a fost făcut după iniţiativa proprie, iar magazinele arată la fel ca la Londra sau la Milano„. Printre standardele impuse se numără amenajarea vitrinelor, a luminilor, aranjamentul cravatelor din magazin sau chiar şi alegerea muzicii, aceeaşi cu cea ascultată de clienţii Hugo Boss din Londra, Paris sau Miami. Cumpărători sunt „români occidentalizaţi„ cu vârste cuprinse între 35 şi 55 de ani, cu venituri peste medie, care „cunosc brandul, ştiu ce le place şi ce li se potriveşte„. Alecu vorbeşte despre un număr de 2.000 de clienţi constanţi pe an, majoritatea oameni de afaceri. Ei trec pragul magazinelor ce sunt
    împărţite într-un mod atipic pentru piaţa autohtonă, dar specific numelui Hugo Boss: 60% dintre produse sunt destinate bărbaţilor, iar diferenţa femeilor.

  • Misterele marketingului muzeelor. Cum se reinventează instituţiile în 2013

    Sunt însă şi câteva excepţii notabile, cu instituţii care fac zarvă şi atrag vizitatori. Poate cea mai vizibilă este muzeul Antipa, al cărui trafic a crescut de peste şase ori faţă de câţiva ani în urmă. Mai mult, acum găzduieşte o expoziţie unică, controversată, care însă atrage vizitatorii ca un magnet.

    Human Body„, expoziţia de corpuri umane găzduită vreme de 70 de zile de Muzeul Antipa, a fost vizitată în primele două săptămâni (22 martie – 7 aprilie) de peste 16.000 de oameni. Toate canalele media au difuzat ştiri şi reacţii de toate felurile cu privire la Human Body, inclusiv cele care dezavuau o asemenea prezentare. Vâlva creată în jurul evenimentului a funcţionat însă de minune ca o unealtă de marketing, de vreme ce a crescut şi numărul celor care au dorit să vadă expoziţia permanentă de la Antipa, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 9.000 de oameni.

    Pentru a găzdui expoziţia pe trei niveluri în muzeul Antipa, „am scos o serie de exponate, iar pe altele le-am acoperit„, explică Dumitru Murariu, directorul instituţiei. Ideea de a aduce această expoziţie şi în România i-a venit la sugestia altora, care au văzut-o peste hotare. Chiar dacă expoziţia a stârnit controverse şi pe plan local, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări, Murariu argumentează că „nu e un lucru complet nou, intră în programul de educaţie gândit de Antipa„. De altfel, muzeul, găzduit de prima clădire care a fost proiectată şi construită special cu acest scop, a avut în expoziţia de bază un sector de anatomie în care se vedeau diferite organe afectate de boli.

    „Aveam de pildă emisfere cerebrale invadate de sânge. Expoziţia Human Body prezintă corpul în totalitate, e mai spectaculoasă, ilustrând, de pildă, cei 2.500 km lungime pe care îi are sistemul circulator„, spune Murariu, care adaugă că prezentarea nu este pentru spiritele slabe, aşa cum sunt studenţii la medicină care renunţă la facultate în momentul în care trebuie să facă disecţii.
    Circuitul pentru Human Body este acum complet separat de vizitarea muzeului Antipa, iar 6% din încasările expoziţiei merg către bugetul instituţiei. Conform calculelor făcute după numai câteva săptămâni de la inaugurarea Human Body, încasările Antipa s-ar putea plasa în jurul a jumătate de milion de lei, în timp ce încasările totale ar depăşi opt milioane de lei. Numărul total al vizitatorilor ar putea ajunge la 70.000 în cele 70 de zile în care expoziţia se află în România.

    MURARIU POVESTEŞTE CĂ A FOST NEVOIE DE UN MARE EFORT PENTRU A GĂSI SPAŢIU PENTRU EXPONATELE HUMAN BODY, principala problemă a muzeului fiind lipsa de spaţiu: sunt culoare unde nu au loc 2-3 vizitatori în acelaşi timp, chiar şi după modernizarea şi redeschiderea din 2011, în urma unei investiţii de aproape 11 milioane de euro din fonduri structurale şi de la bugetul de stat. „După 100 de ani de la inaugurare, am renovat instituţia şi avem acum plasme, infotouch, dar am păstrat şi cinci dintre dioramele originale„, explică Murariu.

    Muzeul pe care îl conduce se autofinanţează în proporţie de 55%, în condiţiile în care, la nivel naţional, muzeele reuşesc să atragă în medie doar 5% din nevoile de finanţare, diferenţa fiind acoperită de sume de la bugetul public. Pe lângă vânzările de bilete, Antipa are şi alte surse de finanţare, cum sunt bursele obţinute de cercetătorii muzeului pentru teme diverse de cercetare, obţinute prin concursuri organizate de diferite instituţii, de la Academie până la ministere. Dumitru Murariu povesteşte că pe durata mandatului său de conducere a reuşit să atragă fonduri pentru reparaţii, pentru modernizare doar pentru că a urmărit cu „încăpăţânare şi perseverenţă ceea ce era important„.

    Antipa are însă două mari avantaje de care nu se bucură şi alte muzee, mai tehnice, punctează Dumitru Murariu. Pe de o parte este foarte accesibil ca tematică, iar pe de altă parte, „copiii de toate vârstele, inclusiv preşcolarii, îşi aduc părinţii„. Prin urmare, încasările Antipa din vânzările de bilete se plasează la o medie de 10.000 de lei pe zi, cu vârfuri în zilele de la final de săptămână, când încasările pot ajunge la 40.000 de lei. Numărul vizitatorilor a crescut, după redeschidere, de şase ori faţă de traficul înregistrat înainte de 2009, ajungând anul trecut la 400.000 de persoane. Şi asta în ciuda faptului că preţul biletelor este de câteva ori mai mare decât în cazul altor muzee, tot de nivel naţional.

  • Italienii deschid o fabrică de cabluri la Slatina

    Activitatea la fabrica din Slatina a început în 1973 cu producerea de cabluri de energie. În 2009, a fost introdus primul modul pentru producţia de cabluri din fibră optică. Noua unitate îşi va tripla producţia de la 500.000 de km la 1,5 milioane de km de cabluri anual, cu perspectiva de a creşte până la trei  milioane.

     Fabrica din Slatina se întinde acum pe o suprafaţă de aproape 100.000 de metri pătraţi, având o suprafaţă construită de aproximativ 42.000 de metri pătraţi, cu o capacitate totală anuală de producţie de 30.000 de tone de cabluri de energie (de la cabluri de înaltă tensiune de până la 110kV şi cablaje pentru clădiri, la cabluri de tensiune de instrumentare şi control), aproape 1.500.000 km de cablu optic şi 500.000 km de cabluri din cupru pentru telecomunicaţii (care acoperă aproape toate cerinţele posibile, atât pentru cabluri din fibră optică, cât şi pentru cabluri din cupru) şi are aproximativ 400 de angajaţi.

     Grupul Prysmian este lider mondial pe piaţa producţiei de cabluri pentru comunicaţii, cu o cotă de piaţă de 11% şi 24 de unităţi de producţie în întreaga lume. Activitatea de telecomunicaţii Prysmian include trei unităţi de afaceri, mai exact Telecom Solutions, Optical Fibre şi MultiMedia Solutions (MMS). Prin intermediul unei reţele globale, grupul furnizează produse către operatori telecom de pe toate continentele. Grupul Przsmian are vânzări de aproximativ opt miliarde de euro în 2012, aproximativ 20.000 de angajaţi în 50 de ţări şi 91 de fabrici.

     

  • Consultanţi virtuali în construcţii

    123Casa!, consultantul virtual în construcţii de la Wienerberger, acţionează ca un consilier personal şi îi poate asista pe cei care construiesc pe tot parcursul proiectului, de la planul casei, până la finalizarea acestuia.

    Aplicaţia este disponibilă gratuit în AppStore şi Google Play pentru toţi utilizatorii de smartphone şi tabletă cu sistem de operare Android şi iOS. 123Casa! de la Wienerberger este un instrument specializat în calcularea necesarului de materiale de zidărie, estimarea costului şi a duratei construcţiei, programarea  etapelor şi realizarea corectă a unei case trainice şi eficiente energetic.

    Meniul aplicaţiei este structurat pe şase categorii, fiecare detaliind o etapele din procesul de construcţie a unei locuinţe, printre acestea numărându-se un estimator al necesarului de materiale sau un consilier care oferă informaţii despre paşii construcţiei.

    Wienerberger este cel mai mare producător global de cărămizi, a intrat pe piaţa din România în anul 1998. Wienerberger Sisteme de Cărămizi este cel mai mare producător de blocuri ceramice din România. Compania deţine în acest moment trei unităţi de producţie la nivel local în Gura Ocniţei – Dâmboviţa, Sibiu şi Triteni Cluj.

     

     

  • Directoarea Mirela Ercuţă din Primăria Capitalei şi soţul acesteia au fost arestaţi

     Mirela Ercuţă – administrator al unor societăţi comerciale din Brăila (la data faptelor), în prezent director executiv al Direcţiei Relaţii Publice şi Informare din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti -şi Cosmin Radu Ercuţă – administrator al unor societăţi comerciale din Brăila (la data faptelor), în prezent asistent manager la o societate comercială din Bucureşti – sunt cercetaţi pentru evaziune fiscală în formă continuată, a precizat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), într-un comunicat de marţi.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2007-2008, cei doi, în calitate de administratori în drept şi în fapt la SC Morpheus SRL Brăila (transformată ulterior în SC Bujor De Pădure SRL Tulcea), SC Sildud Agro SRL Dudeşti, judeţul Brăila, şi SC Teseus SRL Brăila, societăţi prin intermediul cărora au efectuat operaţiuni de comerţ cu cereale, nu au înregistrat în totalitate, în evidenţa contabilă şi în alte documente legale, operaţiunile comerciale şi veniturile realizate, sustrăgându-se de la plata către bugetul general consolidat al statului a impozitului pe profit şi TVA, în sumă totală de 8.332.133,15 lei (2.262.383,76 euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita: Reţinerea mea e o înscenare, am vrut doar să asfaltez drumurile din judeţ

     Borboly Csaba a fost adus, marţi dimineaţă, din arestul Poliţiei la Curtea de Apel Târgu Mureş, cu propunerea de arestare preventivă. Alături de Borboly au fost duşi în instanţă şi consilierul judeţean Palffy Domokos, directorul executiv al Direcţiei Drumuri Judeţene din cadrul Consiliului Judeţean Harghita, Csiszer Botond-Benedek, precum şi Sofalvi Laszlo, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Harghita, ultimii trei fiind reţinuţi şi ei în acelaşi dosar.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, le-a declarat jurnaliştilor, la intrarea la Curtea de Apel Târgu Mureş, că reţinerea sa reprezintă “o înscenare”.

    “Cred că este o înscenare. Eu am vrut doar să asflatez drumurile din judeţ. Drumurile din judeţul Harghita nu au mai fost asfaltate de 40 de ani”, a spus Borboly Csaba.

    Mai multe pe mediafax.ro