BusinessMagazin

Blog

  • Wizz Air mută trei zboruri din Bucureşti pe Aeroportul Internaţional Băneasa

    Wizz Air anunţă că, în perioada 9 iulie – 23 septembrie, zborurile din Bucureşti către Sevilla, Madrid şi Malaga vor fi relocate temporar de pe Aeroportul Otopeni pe Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu.

    Decizia este argumentată de companie prin dorinţa de a oferi pasagerilor un confort sporit în timpul sezonului concediilor.

    “Pasagerii care zboară pe aceste rute, în zilele şi la orele de plecare specificate, sunt rugaţi să îşi verifice e-mailurile pentru informaţii detaliate şi să confirme aeroportul de plecare, iar pasagerii care şi-au cumpărat biletele prin intermediul agenţiilor de turism online trebuie să contacteze agenţiile în cauză şi să confirme modificările”, spun reprezentanţii companiei.

    Aeroportul Băneasa a beneficiat de o investiţie de 12 milioane de euro din bani publici, iar lucrările au fost încheiate în 2021 şi un an mai târziu a fost deschis pentru operare, însă nu există nicio cursă regulată.

    Până în 2012, când a fost închis, aeroportul din Băneasa reprezenta “casa” companiilor low-cost, ce transportau 2,4 milioane de pasageri înainte să se mute pe aeroportul din Otopeni.


     

     

  • Inflaţia a sărăcit România în 2023 şi a îndepărtat-o şi mai mult de media europeană

    În România, puterea medie de cumpărare la nivel naţional este de 7.738 de euro, în scădere de la puţin peste 8.000 de euro anul trecut, arată o analiză ZF pe baza datelor companiei de cercetare de piaţă GfK. Astfel, românii au 56% mai puţini bani de cheltuială decât europenii (puterea de cumpărare medie la nivelul continentului), piaţa locală fiind pe locul 33 în Europa, cu două poziţii mai jos decât în 2022. În total au fost analizate 42 de ţări, cu Belarus, Kosovo şi Ucraina la coada clasamentului.

    Inflaţia record din ultimii ani, care nu a putut fi, în multe cazuri, acoperită de creşterile salariale, polarizează şi mai mult România. Astfel, judeţele dezvoltate se îndepărtează şi mai mult de cele subdezvoltare când vine vorba de putere de cumpărare, arată o analiză a GfK. Bucureştiul este lider clar în clasamentul după puterea de cumpărare, cu 15.314 euro în 2023, ceea ce înseamnă că locuitorii Capitalei au cu aproape 98% mai mulţi bani decât media naţională şi de 3,8 ori mai mulţi faţă de rezidenţii din Vaslui, judeţul codaş din acest punct de vedere.

    Pe poziţiile următoare în clasamentul judeţelor cu cea mai mare putere de cumpărare se află Cluj şi Timiş, urmate de Ilfov şi Sibiu.

    Toate judeţele din top zece au putere de cumpărare peste media naţională. Pe locul zece se află Prahova, unde puterea de cumpărare e apropiată de medie, cu un disponibil de 7.836 de euro per capita. Toate celelalte 32 de judeţe însă, adică mai bine de 75% din total, au o putere de cumpărare sub medie, arată datele.

    Astfel, harta puterii de cumpărare arată de fapt cât de mari sunt disparităţile în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare economică la nivelul întregii ţări.

     


     

     

  • Artmark: Valoarea totală a obiectelor vândute în cadrul ediţiei de vară a licitaţiei de artă românească s-a apropiat de 1 mil. euro, cel mai bun rezultat din ultimii doi ani

    Casa de licitaţii A10 by Artmark anunţă că valoarea totală a obiectelor vândute în cadrul ediţiei de vară a licitaţiei de artă românească, desfăşurată pe 18 iunie la Palatul Cesianu-Racoviţă din Capitală, s-a  apropiat de 1 milion de euro şi a avut o rată de adjudecare de 80%, fiind licitaţia cu cele mai bune rezultate din ultimii doi ani.

    Un record al evenimentului a fost consemnat în picturii intitulată „Colţul muzical”, realizată de Theodor Aman în 1882, care a fost adjudecată cu 137.500 euro, aproape la dublul preţului de pornire, de 75.000 de euro. În plus, durata licitării, a depăşit jumătate de oră, mai exact 32 de minute, şi TC-urile 03.52.46-04.23.02, ceea ce reprezintă, cel puţin pentru România, recordul absolut, până la această dată, de durată de licitare a unui lot de artă într-o licitaţie publică.

    Pictura „Fată în interior” a lui Nicolae Tonitza (realizată 1926-1928) a crescut, de la un preţ de pornire de 25.000 de euro, la dublul maximei estimării, după o licitare prin strigare, în doar patru minute, fiind ajudecată pentru preţul demonstrativ de 80.000 de euro.

    Este probabil, în România, un record absolut de rapidă adjudecare, raportat la numărul de paşi per minut de licitare, spun reprezentanţii casei de licitaţii.

    În cifre, licitaţia Artmark de vară a atras 283 de participanţi, din care 86 de adjudecatari, care au achiziţionat 132 de loturi (din cele 170 puse în vânzare), de-a lungul unei durate de licitaţie de 6 ore şi 40 de minute. Evenimentul a început în data de 18 iunie la ora 19.00 şi s-a prelungit până în dimineaţa zilei următoare, aproape de ora 03.00.

    Raportat la pieţele de artă din Croaţia şi Bulgaria, unde Artmark a intrat în 2022, reprezentanţii casei de licitaţii au transmis vineri că Licitaţia Artmark de Vară din Croaţia, din 11 iunie, a reprezentat cea mai bună licitaţie de artă croată, atât în termeni de total al adjudecărilor (250.000 de euro, cu aprox. 20% peste oricare dintre licitaţiile sale anterioare), precum şi din punct de vedere al duratei licitaţiei (de 3 ore şi 10 minute – devenind astfel cea mai lungă licitaţie croată de artă).

    Una dintre cele mai spectaculoase adjudecări a fost cea a picturii de patrimoniu „Meditation (of Jelica Bukovac)” a lui Vlaho Bukovac, pentru 65.000 de euro, cea mai mare sumă obţinută până astăzi în licitaţie de pictorul naţional.

    Pe 20 iunie, Artmark a finalizat şi cea mai bună licitaţie de artă bulgară, în termeni de rată totală de adjudecare, precum şi de număr de recorduri absolute de artist. Cu un total de aproape 300.000 de euro şi o rată de adjudecare de aprox 90% (113 loturi adjudecate dintr-un total de 126), evenimentul a încheiat seria licitaţiilor de artă de vară, precum şi ciclul primilor doi ani de organizare de piaţă de artă în Bulgaria şi în Croaţia.

     


     

     

  • Ministerul Economiei anunţă o nouă schemă de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare

    Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a anunţat o nouă schemă de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare. Aceasta se va întinde pe o perioadă de patru ani.

    Documentul a fost pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de vineri.

    „Schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare este o schemă multianuală care are bugetul pe patru ani de zile 600 de milioane, anul acesta 149 de milioane”, a declarat ministrul Economiei, Radu Oprea.

    Demnitarul a mai spus că urmează să fie publicat ghidul şi apoi se va deschide sesiunea care va avea o perioada de 30 zile.

    Cei interesaţi trebuie „să fie cu ochii pe site-ul ministerului Economiei, pentru a vedea ghidul şi pentru a depune proiecte bune pentru economia românească şi pentru companiile pe care le reprezintă”, a precizat Oprea.

  • Bursă. Conpet Ploieşti a încheiat cu OMV Petrom un contract de transport ţiţei în valoare de 105 mil. lei

    Compania de stat Conpet Ploieşti (simbol bursier COTE), care oferă servicii specializate de transport petrolier prin conducte şi cu vagoane cisternă pe calea ferată, asigurând aprovizionarea rafinăriilor cu ţiţei şi derivate, a încheiat cu OMV Petrom (SNP) un contract de transport în valoare de 104,8 milioane de lei.

    Obiectul acordului constă în „prestarea serviciilor de transport al ţiţeiului de ţară şi import, gazolină şi condensat de la punctele de primire la punctele de predare stabilite de Părţi în perioada 01.07.2024- 30.09.2024 inclusiv”, conform unui raport de la BVB.

    Controlat în proporţie de 58,7% de statul român prin Ministerul Energiei, Conpet a încheiat T1/2024 cu un profit net de 13 milioane de lei, în scădere cu 28% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, şi venituri de 158,35 milioane, plus 13%. Acţiunile COTE au plus 4,4% anul acesta.

    OMV Petrom a raportat pentru primele trei luni din an un profit net de 1,4 miliarde de lei, minus 16%, şi afaceri de 8,5 miliarde de lei, în coborâre cu 10%. Cotaţia SNP s-a apreciat cu 34,8% în 2024, prin comparaţie cu un randament de 17,8% pentru indicele de referinţă BET.

     

  • Guvernul are pe ordinea de zi de vineri OUG trenuleţ prin care Autoritatea de Supraveghere Financiară poate bloca site-urile entităţilor care fac reclame înşelătoare. Nu daţi bani celor care vă promit pe facebook câştiguri de 5-6.000 de lei prin dividende Hidroelectrica!

    Guvernul condus de Marcel Ciolacu are pe ordinea de zi de vineri aprobarea unui proiect de ordonanţă de urgenţă (OUG) prin care Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va primi mai multă putere pentru combaterea publicităţii şi a tehnicilor agresive de comunicare practicate de entităţile care nu sunt înscrise în Registrul Autorităţii.

    Astfel prin această OUG se introduc şi prevederi referitoare la combaterea publicităţii înşelătoare şi a tehnicilor agresive de comunicare practicate de entităţile care nu sunt înscrise în Registrul ASF, cu scopul de a reduce impactul negativ al activităţii desfăşurate de unele entităţi de atragere de investitori în vederea efectuării de operaţiuni cu instrumente financiare pe piaţa de capital din România, prin utilizarea de mijloace de comunicare la distanţă (internet), fără a deţine o autorizaţie din partea Autorităţii.

    “În acest context, prin acest proiect de O.U.G., se introduc prevederi cu privire la posibilitatea solicitării de către A.S.F. a blocării accesului la site-urile web prin intermediul cărora se oferă sau se promovează, de către entităţi care nu sunt autorizate conform legii, toată gama de servicii şi activităţi cu instrumente financiare, aşa cum acestea sunt prevăzute atât în legislaţia aplicabilă în domeniul pieţelor de instrumente financiare, cât şi în cea aplicabilă societăţilor de administrare a investiţiilor, administratorilor de fonduri de investiţii alternative, organismelor de plasament colectiv sau a furnizorilor de servicii de finanţare participativă”.

    46% din totalul petiţiilor transmise ASF în cursul anului 2023, din domeniul pieţei de capital, au avut ca subiect activitatea unor societăţi neautorizate de Autoritate sau entităţi fictive care, conform menţiunilor petenţilor, au oferit prestarea de servicii şi activităţi de investiţii.

    Ca şi evoluţie în timp, în anul 2023 s-a observat o creştere de 136% a numărului de petiţii care au făcut referire la astfel de entităţi, faţă de cel înregistrat în anul 2022. Aceste cifre au fost luate în considerare în formularea propunerii legislative şi, având în vedere specificul acestor activităţi, constituie un indicator pentru a se putea crea o imagine de ansamblu a fenomenului.

    ASF poate solicita furnizorilor de de reţele şi servicii de comunicaţii electronice să blocheze cesul la conţinutul site-urilor web ale entităţilor care nu sunt înscrise în Registru.

    Autoritatea ar putea avea astfel competenţa de a emite acte individuale prin care să solicite: a) Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti să blocheze, în termen de o zi lucrătoare, funcţionalitatea domeniului «.ro» aferent site-ului respectiv şi b) furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice să blocheze cât mai repede posibil, dar nu mai târziu de 10 zile, accesul la conţinutul site-urilor web ale entităţilor care nu sunt înscrise în Registru, conţinutul site-urilor web prin care se promovează şi se face publicitate serviciilor şi activităţilor cu instrumente financiare.

    “Nerespectarea măsurilor dispuse prin actele individuale prevăzute la alin. (1) de către un furnizor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 25.000 lei lei la 100.000 lei.

     ​

  • Antreprenorul austriac Michael Tojner vinde businessul Alu Menziken, care deţine o fabrică de extrudare a aluminiului în Satu Mare, către grupul chinezesc Inner Mongolia Mengtai Group

    Alu Menziken, companie membră a grupului Montana, fondat de antreprenorul austriac Michael Tojner,  a fost cumpărată de grupul chinezesc Inner Mongolia Mengtai Group Co., Ltd, potrivit unui anunţ făcut de firma de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), care a făcut parte din echipa internaţională de avocaţi care a asistat grupul chinezesc Inner Mongolia Mengtai Group Co., Ltd. în tranzacţie.

    Perfectarea tranzacţiei face obiectul obţinerii aprobărilor standard din partea autorităţilor de reglementare, preţul de achiziţie nefiind divulgat de către părţi.

    Proiectul a fost coordonat de firma de avocatură HEUKING din Germania, care a acţionat ca lead counsel în cadrul tranzacţiei, îndrumând activitatea consultanţilor juridici locali din Elveţia, Austria şi România.

    NNDKP a furnizat asistenţă juridică pentru jurisdicţia românească.

    Echipa implicată în tranzacţie a fost coordonată de Ruxandra Bologa, Partener şi unul dintre coordonatorii practicii de Corporate/M&A. Din echipă au făcut parte Mihai Fifoiu (Asociat Manager), Emanuel Flechea (Asociat Manager), Laurenţiu Neacşu (Asociat), Mălina Trifu (Asociat), Raul Aramă (Asociat) din cadrul practicii de Corporate/M&A. Echipa a fost sprijinită de mai mulţi avocaţi din alte arii de practică.  

    „Suntem încântaţi de oportunitatea de a ne uni forţele cu Heuking în această tranzacţie transfrontalieră majoră”, spune Ruxandra Bologa, Partener NNDKP.

    Alu Menziken este un cunoscut producător de componente uşoare din aluminiu, inclusiv soluţii pentru sisteme de baterii electrice, componente structurale şi sisteme de gestionare a accidentelor. Compania este parteneră pentru furnizori cheie şi producători de echipamente originale din domeniile auto, feroviar, construcţii, industrie şi pneumatică.

    Grupul Alu Menziken include Alu Menziken Group AG, Reinach (Elveţia), Alu Menziken Euromotive GmbH, Ranshofen (Austria), Alu Menziken SRL, Satu Mare (România) şi Alu Menziken Germany GmbH, Dillingen (Germania).

    În România, Alu Menziken a raportat pentru 2023 o cifră de afaceri de 477,6 mil. lei (96,6 mil. euro), în scădere cu 6,7% faţă de anul anterior, când compania a avut afaceri de 512,1 mil. lei (103,8 mil. euro), potrivit informaţiilor existente pe site-ul Ministerului Finanţelor.

    Compania a finalizat anul 2023 cu un profit net de 62,3 mil. lei (12,6 mil. euro), mai mare cu 46,5% faţă de anul precedent, când Alu Menziken a obţinut un câştig net de 42,5 mil. lei (8,6 mil. euro).

    Montana Aerospace AG şi filialele sale operaţionale, caracterizate printr-un nivel ridicat de integrare verticală, sunt un producător şi furnizor de top de componente şi ansamble complexe pentru sectoarele aerospaţial, e-mobility şi energie, derulând operaţiuni de inginerie şi producţie pe plan global.

    Mengtai Group este un important grup chinezesc cu capital privat, axat pe producţia şi distribuţia de energie, agricultură şi aluminiu. Alu Menziken Extrusion AG a fost achiziţionată de Mengtai Germany GmbH, o filială deţinută integral de Inner Mongolia Mengtai Group Co., Ltd.

     

     

     


     

     

  • Eurofin Consult: România pierde anual peste 21 de milioane de euro din cauza accidentelor de muncă

    În anul 2023, economia României a pierdut peste 21 de milioane de euro din cauza accidentelor de muncă, conform unui studiu realizat de Eurofin Consult, firmă specializată în securitate şi sănătate în muncă (SSM).Această sumă reprezintă doar vârful aisbergului. Dacă s-ar fi luat în calcul toate costurile directe şi indirecte asociate accidentelor de muncă, suma ar fi fost de cel puţin 10 ori mai mare.

    Analiza a luat în considerare costul mediu lunar al forţei de muncă, de 6.426 lei pe salariat, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Acestea au fost combinate cu costurile concediului medical şi al zilelor de muncă pierdute, costurile zilelor de spitalizare (conform Raportului de audit al Curţii de Conturi privind performanţa managementului resurselor umane şi a dezvoltării infrastructurii unităţilor sanitare spitaliceşti pentru perioada 2014- 2021), cele cu înlocuirea forţei de muncă, costurile de cercetare a accidentului (HR, juridic, SSM) şi amenzile minime aplicabile conform legislaţiei.

    Astfel, potrivit celor mai recente date centralizate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, un număr de 4.862 persoane au suferit accidente de muncă în 2023, din care 90 şi-au pierdut viaţa şi 728 au fost accidente de traseu. 

    Total accidente de muncă în 2023 (conform MMSS) : 4.862

    Costul mediu lunar al forţei de muncă conform ultimelor date INS

    6.426 lei/salariat

    Medie concediu medical:15 zile – 72.930 zile de muncă pierdute

    21.295.560 lei

    Medie spitalizare: 4 zile – 4×1.761 lei cazare spital 1 zi x 4.862

    34.247.928 lei

    Costuri cu înlocuirea forţei de muncă, ore suplimentare

    21.295.560 lei

    Costuri cu avocaţii (calculat doar pentru accidentele mortale) : 90 accidente X medie de 7.000 euro/ caz

    630.000 euro

    3.131.100 lei

    Costuri cu cercetarea accidentului (HR, juridic, SSM): medie 10 zile x 4.862/ 250 lei/zi

    12.155.000 lei

    Amenzi (suma minimă): 3.000 lei x 4.862

    14.586.000 lei

    TOTAL

    106.711.148 lei

    21.471.056 euro

    *Dacă la ultima cercetare realizată pe situaţia accidentelor de muncă înregistrate în anul 2016, pentru un număr de 4.424 de accidente, a rezultat o sumă de cel puţin 11,5 milioane de euro, în 2023, folosind aceeaşi bază de calcul pentru un număr de 4.862 de accidente, impactul minim asupra economiei naţionale s-a dublat.

    Efectele negative ale accidentelor de muncă asupra PIB-ului României

    Studiul nostru privind pierderile suferite de România din cauza accidentelor de muncă în 2023 nu a luat în calcul multe alte aspecte care contribuie la costurile acestora. 

    “Pierderile economice directe calculate, în valoare de peste 21 de milioane de euro, reflectă doar vârful aisbergului, impactul real al accidentelor de muncă depăşind cu mult aceste cifre. De exemplu, conform raportului MMSS, durata medie de incapacitate de muncă pentru persoanele accidentate în 2023 a fost de 50,7 zile pentru fiecare caz. În acelaşi an, 3.647 de persoane şi-au încheiat perioada de incapacitate temporară de muncă, dintre care 24 prin deces, 41 printr-o decizie de invaliditate, iar restul de 3.582 prin reluarea activităţii, adăugând o nouă dimensiune costurilor asociate. Acest aspect se traduce într-o sumă suplimentară de aproximativ 8 milioane de euro doar pentru perioadele de recuperare şi reintegrare a lucrătorilor”, explică Răzvan Chiru, expert în Securitate şi Sănătate în Muncă (SSM).

    De asemenea, studiul nu a inclus costurile medicale (tratamentele, medicaţia sau intervenţiile chirurgicale), administrative, costurile de producţie (întârzieri, penalităţi pentru livrări amânate, contravaloarea produselor sau materialelor distruse, investiţii în instruirea unui nou angajat sau re-instruirea angajaţilor actuali pentru prevenirea accidentelor viitoare) şi cele asociate scăderii moralului angajaţilor, cu impact direct asupra productivităţii, vânzărilor şi calităţii, precum şi creşterea turnover-ului de personal sau deteriorarea reputaţiei angajatorului. 

    Dacă ar fi fost incluse toate aceste cheltuieli, plus asigurările sociale şi costurile administrative pentru stat, sumele ar fi fost de cel puţin 10 ori mai mari, afectând economia naţională, bugetul de stat, sănătatea publică şi asistenţa socială, având un impact negativ direct asupra PIB-ului României.

    Subraportarea accidentelor de muncă

    În plus, conform Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă (EU-OSHA), în Uniunea Europeană, numărul total al accidentelor de muncă raportate este subestimat din cauza subraportării, ceea ce înseamnă că statisticile oficiale nu reflectă complet realitatea. 

    “Se estimează că doar 62% din accidentele de muncă sunt raportate corect, restul de 38% rămân neînregistrate din diverse motive, cum ar fi accidentele suferite de persoane care lucrează pe cont propriu, accidentele de trafic legate de muncă care sunt raportate doar ca accidente de trafic sau declararea accidentelor mai puţin grave ca fiind incidente private pentru a evita povara administrativă. Aceste aspecte influenţează şi datele din România. Este important să înţelegem că subraportarea accidentelor de muncă nu reflectă doar o statistică, ci are consecinţe directe asupra securităţii şi sănătăţii angajaţilor, dar şi asupra economiei naţionale. Îmbunătăţirea raportării şi implementarea unor măsuri eficiente în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă sunt imperative pentru reducerea acestor efecte negative’’, adaugă Răzvan Chiru

    În 2023, sectoarele cu cele mai multe accidente de muncă rămân similare anilor precedenţi, incluzând comerţul cu amănuntul (449), construcţiile de clădiri (253) şi transporturile (250) cu un număr semnificativ de accidente. Activităţile nedeclarate (442) şi sectorul sănătăţii (208) au devenit proeminente anul trecut. Accidentele mortale se concentrează în sectoarele de construcţii, transporturi şi silvicultură. Bucureştiul rămâne judeţul cu cel mai mare număr de accidente, urmat de Braşov, Timiş şi Constanţa.

    Cele mai frecvente ocupaţii accidentate sunt lucrătorii comerciali (234 de accidentaţi), manipulatorii de mărfuri (208 de accidentaţi) şi conducătorii auto de transport rutier de mărfuri (192 de accidentaţi).

    Despre Eurofin Consult

    Cu un portofoliu de peste 250 de companii naţionale şi multinaţionale, Eurofin Consult este unul dintre furnizorii de vârf din România care oferă soluţii inovatoare în domeniul SSM. Cu aproape 20 de ani de activitate, o reputaţie consolidată şi o echipă dedicată, Eurofin Consult a demonstrat că securitatea muncii nu reprezintă doar un simplu domeniu de activitate, ci o misiune de apărare a integrităţii fizice şi psihice, a sănătăţii şi a vieţii angajaţilor. Echipa Eurofin Consult a instruit peste 50.000 de oameni si a colaborat cu peste 500 de clienţi din industrii precum IT&C, retail, oil&gas, real estate sau automotive.

  • Ciolacu: ASF propune plafonarea tarifelor RCA până la 30 septembrie

    Premierul Marcel Ciolacu a anunţat vineri, la începutul şedinţei de Guvern, că Autoritatea de Supraveghere Financiară a propus prelungirea plafonării tarifelor RCA până la finalul lunii septembrie.

    „Mă bucur că Autoritatea de Supraveghere Financiară propune oficial prelungirea plafonării tarifelor RCA până la 30 septembrie 2024. Este o măsură necesară pentru a împiedica apariţia unor dezechilibre în piaţă”, a spus Marcel Ciolacu.

    Acesta a anunţat că tot ASF a propus o ordonanţă de urgenţă pentru modernizarea pieţei de capital din România.

    „Este un act agreat de conducerea ASF cu întreaga industrie şi o mare noutate este că IMM-urile vor avea, în premieră, posibilitatea de a se finanţa prin intermediul pieţei de capital”, a adăugat şeful Guvernului.

  • Efectele vizitei lui Putin în Coreea de Nord. Coreea de Sud l-a convocat pe ambasadorul rus

    Ministerul de Externe al Coreei de Sud l-a convocat pe ambasadorul Rusiei în semn de protest faţă de pactul dintre Rusia şi Coreea de Nord semnat la Phenian în această săptămână.

    Prim-viceministrul de externe Kim Hong-kyun a transmis poziţia Seulului cu privire la pactul şi cooperarea militară dintre Rusia şi Coreea de Nord lui Georgy Zinoviev, cel mai înalt reprezentant al Rusiei la Seul, a anunţat Ministerul de Externe al Seulului.

    Ministrul de externe al Coreei de Sud, Cho Tae-yul, şi secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, au condamnat tratatul ca fiind o ameninţare gravă la adresa păcii şi stabilităţii regionale.

    Cei doi au discutat la telefon încercând să găsească modalităţi de a răspunde la înţelegerea dintre Putin şi liderul nord-coreean Kim Jong Un. Ei au convenit să monitorizeze îndeaproape situaţia, a precizat Ministerul de Externe.