BusinessMagazin

Blog

  • Lasconi: Oamenii PSD trebuie să înţeleagă că nu există o lege în România pentru noi toţi şi una doar pentru ei! De fapt, totul este despre bani. Despre banii pe care PSD vrea să îi folosească în campania electorală

    Preşedintele USR, Elena Lasconi, intervine în scandalul dintre Nicuşor Dan şi Daniel Băluţă cu privire la intervenţia primarului Sectorului 4 în reabilitarea planşeului de la Unirii.

    „Oamenii PSD trebuie să înţeleagă că nu există o lege în România pentru noi toţi şi una doar pentru ei! De fapt, totul este despre bani. Despre banii pe care PSD vrea să îi folosească în campania electorală”, spune Elena Lasconi, luni, pe Facebook.

    Aceasta spune că Daniel Băluţă, primarul de la Sectorul 4, prim-vicepreşedintele PSD, „apropiat al lui Marcel Ciolacu”, a început, noaptea, „o aşa-zisă reabilitare a planşeului de la Unirii”.

    „De fapt, vor să încaseze banii de la Guvern fără să aibă toate documentele legale la zi. O afacere de aproximativ 800 de milioane de lei. Firmele care au câştigat licitaţia sunt aceleaşi care lucrează pe datorie pentru Primăria Sectorului 4, iar acest proiect l-ar fi ajutat pe Băluţă şi ar fi ajutat PSD să îşi mai liniştească sponsorii politici”, acuză Lasconi.

    Aceasta spune că planşeul Unirii nu este un pericol iminent, iar „agitaţia bruscă la primarii PSD ne arată că pentru ei viaţa oamenilor contează doar când pesediştii au ceva de câştigat”.

    „Am văzut ce înseamnă astfel de reabilitări pe genunchi, în grabă, pentru a impresiona înainte de alegeri, chiar cu riscul siguranţei oamenilor. Proasta reabilitare de la Pasajul Piaţa Unirii a ajuns să ucidă un om”, mai spune Lasconi.

    Aceasta afirmă că are încredere în Nicuşor Dan, „pentru că mereu a dus lupta corectă pentru Bucureşti” şi cere ca acesta să fie susţinut în demersul lui.

  • Alin Burcea, Paralela 45: Turismul românesc este un produs destul de bun, dar nu este bine promovat. Avem nevoie de bani, de o strategie de promovare

    Turismul românesc este un produs destul de bun, dar nu este bine promovat. Astfel, pentru ca România să aibă o imagine de ţară bună avem nevoie de bani, de o strategie de promovare, susţine Alin Burcea, fondator al agenţiei de turism Paralela 45.

    „O ţară nu are brand, o ţară are o imagine. Ne trebuie bani, ne trebuie o strategie de promovare. Lângă noi ar trebui să fie două-trei firme puternice româneşti, de branding, de promovare. Turismul românesc este un produs destul de bun, dar nu este bine promovat şi astfe apare concurenţa externă. Anul acesta n-a fost un an senzaţional pentru turismul românesc. La munte a fost mai bine şi s-a vândut mai bine decât litoralul. Pentru români sunt multe lucruri de făcut”, a spus el în cadrul conferinţei ZF Branduri Româneşti 2024.

    Ce a mai spus Alin Burcea în cadrul conferinţei ZF:

    • Povestea aceasta că antreprenorul român, el centrează, el dă cu capul aşa a fost când eu şi colegul meu care am început businessul în 1990 şi eram la început. Cred că astăzi nu mai aşa, cred că astăzi avem echipe, avem specialişti şi antreprenorii deştepţi ştiu că sunt foarte mulţi oameni mult mai deştepţi decât ei. Deci aici poate că aş avea astăzi o altă părere.

    • Dacă în 35 de ani n-am reuşit să facem din Paralela 45 un brand emblematic, înseamnă că am greşit pe undeva. Cred că trebuie să facem o dezbatere pe turism. Cum zicea Petre Roman 1990 – 1991 că vârful de lance în România erau agricultura şi turismul, s-a rupt vârful de lance. Eu cred că eu cred că am reuşit să să fim ceva pe piaţa asta de turism în România, nu suntem singurii.

    • Trebuie să avem acte normative care să ne sprijine, sunt foarte mulţi bani care la Ministerul Turismului pe care să-i dea pentru promovare. Aici vorbim de branding, dar promovarea se face cu bani. România, ca ţară, a avut ca buget de promovare 1,5 milioane de euro, vorbim despre o ţară? Cred că aici sunt firme care au bugete de promovare de 1,5 milioane euro, ca să vă daţi seama cam care este nivelul nostru. Sper să ne revenim în următorii ani.

    • De la fraţii noştri bulgari trebuie să ne inspirăm în turism.

    • E logic că trebuie să fii campion la tine acasă, nu ai cum să fii prost la tine acasă şi senzaţional pe piaţa germană.

  • Nu înţeleg de ce noi toţi, din două în două zile, ne oprim toţi din lucrurile noastre pentru mofturile unui primar care nu e stare să ia nişte avize şi vrea să ia nişte bani înainte să ia nişte avize, spune Nicuşor Dan despre refacerea planşeului Unirii.

    „Nu înţeleg de ce noi toţi, din două în două zile, ne oprim toţi din lucrurile noastre pentru mofturile unui primar care nu e stare să ia nişte avize şi vrea să ia nişte bani înainte să ia nişte avize. Despre asta vorbim, da? Bun, acum pe această chestiune. Noi suntem aici pe un teren care este în administrarea Primriei Municipiului Bucureşti, în ceea ce priveşte podurile, prin Administraţia Străzilor şi în ceea ce priveşte parcul prin ALPAB. Şi administrarea nu i-a fost cedată şi nu i va fi cedată primarului sectorului 4 până când nu vine cu autorizaţie legală. Deci aici nişte cetăţeni au pus nişte garduri pe un teren care nu le aparţine şi noi o să le luăm, pentru că e administrarea noastră”, spune Nicuşor Dan.

    El afirmă că autorizaţioa de construire prezentată de Daniel Băluţi conţine „multiple elemente de nelegalitate”.

    „Nu poate să dea primarul de sector o autorizaţie pe un element de infrastructură care aparţine Primăriei Capitalei, aşa spune legea, nu poate de asemenea să dea o autorizaţie atunci când e o lucrare pe două sectoare, nu poate în primul şi în primul rând să dea o autorizaţie cuiva care nu are drept de proprietate pe un teren. Aşa cum aş veni eu la dumneavoastră în curte şi cu o autorizaţie în mână să-mi construiesc o ghereta. Deci noi o să luăm gardurile astea şi aşteptăm primăria să vină mai întâi cu avizele şi după aceea cu autorizaţie şi în momentul ăla o să poată să lucreze”, încheie Dan.

    Demontarea gardurilor amplasate de Primăria Sectorului 4 în Parcul Unirii ar fi un abuz, iar instituţiile statului trebuie să intervină energic, spune primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, după anunţul Primăriei Capitalei potrivit căruia, la 12.30, gardurile vor fi demontate de Poliţia Locală.

    Am început lucrările de refacere din temelii a Planşeului Unirii, anunţa luni dimineaţă primarul Sectorului 4 al Capitalei, Daniel Băluţă.

  • Vremea se răceşte în toată ţara: Unde va ploua şi când vom avea temperaturi de îngheţ

    Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni, 14-28 octombrie. Vremea va intra într-un proces de răcire în toată ţara, cu ploi şi temperaturi care vor coborî până la pragul de îngheţ în unele zone.

    BANAT

    La începutul intervalului, media maximelor va creşte uşor şi se va situa, în data de 14 octombrie, în jurul a 20 de grade, apoi va scădea şi va ajunge să atingă 15…16 grade, între 18 şi 20 octombrie. Va urma o încălzire treptată, astfel că în 22 şi 23 octombrie maximele termice vor ajunge să atingă în medie 19 grade, dar se va răci din nou începând cu data de 24 octombrie. Media minimelor termice va scădea de la 7 grade în prima zi, până la 4 grade în 17 octombrie. În următoarele două zile nu vor fi variaţii importante, apoi valorile termice diurne vor creşte uşor, iar până la finalul intervalului de prognoză media minimelor va fi de 6…7 grade. Condiţii ca trecător să plouă slab vor fi în cea de a doua săptămână.

    CRIŞANA

    În prima săptămână media maximelor termice nu va avea variaţii importante şi va atinge 16…17 grade, dar minimele vor scădea, de la o medie de 7 grade în prima dimineaţă, până la 2..3 grade între 17 şi 19 octombrie. În prima jumătate a celei de a doua săptămâni se va resimţi o încălzire, astfel că media maximelor va urca până spre 19 grade, iar a minimelor până în jurul a 6 grade, apoi se va răcori treptat. Condiţii de ploaie slabă vor fi în primele două zile de prognoză şi din nou după data de 22 octombrie.

    TRANSILVANIA

    Până în data de 19 octombrie vremea se va răci uşor şi treptat; media maximelor va ajunge la 13 grade, iar a minimelor în jurul pragului de îngheţ. În următoare 3 zile se va încălzi cu aproximativ 4 grade, apoi media maximelor va avea variaţii între 13 şi 18 grade, iar a minimelor între 1 şi 6 grade. Condiţii de ploaie slabă vor fi în primele două zile şi după data de 22 octombrie.

    MARAMUREŞ

    Tendinţa maximelor termice va fi în general de creştere, până în jurul datei de 23 octombrie, când media lor va ajunge să se situeze în jurul valorii de 17 grade, apoi va scădea, astfel că în ultimele zile va fi de 13…15 grade. Minimele termice vor fi în scădere, de la 5 grade în prima dimineaţă, până la 0 grade spre finalul primei săptămâni. În intervalul următor temperaturile minime vor fi, în medie, de 3…5 grade. Condiţii de ploaie slabă vor fi în primele două zile şi după data de 22 octombrie.

    MOLDOVA

    Până în 18 octombrie, tendinţa va fi de răcire, astfel că de la o medie a temperaturilor maxime de 18 grade în prima zi, se va ajunge la o vreme rece, cu valori termice diurne în general de 10…12 grade. Începând cu 19 octombrie, vremea se va încălzi uşor şi treptat, astfel că în perioada 22 – 24 octombrie, mediile maximelor vor fi de 15…17 grade, urmând ca până la finalul intervalului să scadă din nou până spre 12 grade. Şi nopţile vor deveni mai reci în perioada 18 – 21 octombrie, când vor fi minime de 0…2 grade în cea mai mare parte a regiunii, apoi media acestora va urca uşor, la 4…6 grade. Ploi slabe şi izolate sunt prognozate în zilele de 16 şi 17 octombrie. Pentru restul intervalului, prezenta estimare indică condiţii reduse pentru ploi.

    DOBROGEA

    Până în jurul datei de 18 octombrie, valorile termice diurne vor fi în scădere, de la o medie regională a acestora de 21 de grade, până spre 12 grade. După această dată va urma o creştere uşoară a temperaturilor maxime, astfel că, până la finalul intervalului, prezenta estimare indică valori în jurul a 17 grade. Valorile termice nocturne vor fi în scădere de la o medie de 11 grade până spre 4 grade în data de 19 octombrie, apoi vor creşte uşor şi se vor situa în jurul a 8 grade până la finalul intervalului. Ploi slabe şi izolate sunt prognozate în data de 16 octombrie, iar în rest probabilitatea de ploaie va fi redusă, cu excepţia perioade 21 – 22 octombrie.

    MUNTENIA

    Până în 18 octombrie, valorile termice diurne vor fi în scădere, de la o medie de 22 grade, până spre 12…13 grade. După această dată, tendinţa va fi de creştere treptată, astfel că din 19 şi până în 24 octombrie, media temperaturilor maxime va fi de 16…18 grade. Evoluţia temperaturilor minime va fi asemănătoare, astfel de la o medie a acestora de 7 grade în prima noapte, se va ajunge la valori în jurul a 2 grade în 19 octombrie, iar ulterior vor reveni la valori medii în jurul a 6 grade. Ploi slabe şi izolate sunt prognozate în data de 16 octombrie, dar probabilitatea pentru apariţia acestora va fi în creştere şi în perioada 21 – 22 octombrie, precum şi în 26 – 27 octombrie. Pentru restul intervalului, prezenta estimare, indică condiţii reduse pentru ploi.

    OLTENIA

    În prima săptămână, media maximelor va fi în scădere, de la valori de 22 de grade la valori de 14 grade. După data de 20 octombrie, temperaturile maxime vor marca o creştere treptată, astfel că vor ajunge, în perioada 22 – 24 octombrie, la valori medii de 18 grade, urmând ca până la finalul intervalului să mai scadă uşor, până la 16 grade. Evoluţia temperaturilor minime va fi asemănătoare, astfel că de la o medie a acestora de 6 grade în prima noapte, se va ajunge la valori în jurul a 2 grade în perioada data de 19 octombrie, iar ulterior se va reveni la valori în jurul a 6 grade.
    Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată în perioadele 20 – 22 octombrie şi 25 – 27 octombrie.

    LA MUNTE

    În prima săptămână, media temperaturilor maxime nu va avea variaţii prea mari şi se va situa în jurul valorii de 7 grade. La începutul celei de-a doua săptămâni, temperaturile vor mai urca uşor, astfel că media maximelor va fi de 11…12 grade, urmând ca spre finalul intervalului să revină la valori de 7…8 grade. Minimele vor fi de 2 grade la începutul intervalului şi vor coborî până în data de 19 octombrie, când vor ajunge la valori medii de -2 grade. După această dată, media minimelor va creşte treptat şi se va situa peste pragul de îngheţ, dar nu va depăşi 3 grade. Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată în intervalele 15 – 17 octombrie, 20 – 22 octombrie şi 25 – 27 octombrie.

  • Datoria externă totală a României a crescut în primele opt luni din 2024 cu 14,1 mld. euro, până la 182,5 mld. euro. Datoria administraţiei publice a fost de 87,7 mld. euro, cu 14% peste nivelul din decembrie 2023

    Datoria externă totală a României (publică şi privată) a crescut în perioada ianuarie-august 2024 cu 14,1 miliarde euro fată de nivelul din 31 decembrie 2023, la 182,5 miliarde euro, arată datele publicate luni de BNR.

    Din suma totală, datoria externă a administraţiei publice a ajuns la 87,7 miliarde euro, cu 14% peste nivelul înregistrat în decembrie 2023, când datoria externă a administraţiei publice a fost de 76,9 mld. euro.

    Soldul deţinut de societăţile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală, a fost de 12,6 miliarde euro, nivel aproape asemănător cu cel de 12,8 mld. euro înregistrat la 31 decembrie 2023.

    Din volumul total, datoria externă este de 133,8 miliarde euro, în creştere cu 12,8 miliarde euro, iar creditele intra-grup reprezintă 48,6 miliarde euro, în creştere cu 1,37 mld. euro, de la 47,3 mld. euro la 31 decembrie 2023.

    Datoria externă pe termen lung se ridica la 133,3 miliarde euro la 31 august 2024 (73,1% din totalul datoriei externe), în creştere cu 9,2%  faţă de 31 decembrie 2023. 

    Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2024 nivelul de 49,1 miliarde euro (26,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 6,3 % faţă de 31 decembrie 2023.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 13,8% în luna august 2024, comparativ cu 18% în 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 august 2024 a fost de 5,9 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 august 2024 a fost de 101,1%, comparativ cu 99,7% la 31 decembrie 2023.

     

  • Nelu Tătaru: Vreau să se voteze pentru ridicarea imunităţii. Au fost multe provocări

    Nelu Tătaru spune că nu a pus niciodată mâna pe bani şi nu este vinovat de luare de mită.

    El spune că este de pus un mare semn de întrebare, pentru că totul se întâmpla în ziua când trebuia aprobată lista pentru alegerile parlamentare.

    Nelu Tătaru a mai spus că a simţit că este urmărit, iar avocata sa a precizat că au fost 4 „provocări” însă de fiecare dată fostul ministrul a refuzat.

    De asemenea, avocata lui Tătaru a spus că medicului a „i s-au oferit” bani, însă el nu a luat niciodată.

  • Băluţă despre planşeul Unirii: Aici nu e o dispută între Daniel Băluţă şi Nicuşor Dan

    Daniel Băluţă a fost întrebat luni dacă va ajunge în justiţie, în condiţiile în care a vorbit despre un abuz din partea primarului general.

    „Sunt convins că domnul primar general este şi dânsul un tip non-conflictual. Este un om înţelept. Şi aici nu este o dispută între Daniel Băluţă şi Nicuşor Dan. Este vorba despre o problemă de siguranţă a oraşului, este o problemă legată de infrastructura critică prezentă în această zonă, iar aceste tipuri de dispute nu ne fac bine nici dânsului şi nici mie”, a răspuns primarul Sectorului 4.

    Întrebat despre costurile intervenţiei, acesta a spus că este vorba despre 1 miliard de lei, iar banii vin de la Guvern.

    Daniel Băluţă a fost întrebat şi despre avizele despre care Primăria municipiului Bucureşti spunea că ar fi nevoie.

    „Vă rog din tot sufletul, în acest coş sunt toate avizele despre care vorbiţi, cu excepţia celor pe care, într-un mod abuziv, am demonstrat deja, domnul Nicuşor Dan le-a cerut, falsificând, recurgând la această modalitate incalificabilă de a emite un certificat de urbanism fals, iar în baza prezumtivului drept la proprietate, dânsul a solicitat nişte avize care nu ar fi trebuit cerute”, a răspuns primarul.

  • Adrian-Cătălin Bulboacă, managing partner, Bulboacă şi Asociaţii: Remarcăm un trend de extindere în rândul companiilor româneşti. Există un apetit în domenii diferite, de la producţie la retail

    Companiile româneşti au apetit de extindere atât la nivelul pieţei locale, cât şi pe pieţe externe, susţine Adrian-Cătălin Bulboacă, managing partner, Bulboacă şi Asociaţii. Tendinţa aceasta este prezentă în mai multe sectoare de activitate, de la producţie la retail.

    „Din experienţa noastră profesională remarcăm un trend în partea de extindere a companiilor atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional. Există un apetit, o preocupare intensă, în domenii diferite, de la producţie la retail. (…) Este o transformare fundamentală şi binevenită, nu doar tradiţional de a veni investitorii în România, ci să ieşim şi noi în afara ţării ca o o modalitate de a întări coloana vertebrală a economiei”, a spus el în cadrul conferinţei ZF Branduri Româneşti 2024.

    Ce a mai declarat Adrian-Cătălin Bulboacă în cadrul conferinţei ZF:

    • Ce provocare apare în latura de finanţare este aceea că potenţialul finanţator va căuta să ia în considerare veniturile şi garanţiile societăţii din România şi mai puţin proiecţia veniturilor din piaţa în care s-ar extinde sau mai puţin garanţia, prezumând că s-ar cumpăra o fabrică în afara ţării. Prin urmare, trebuie să vorbim despre o anumită putere financiară existentă pentru a putea fi luată în calcul de potenţialul finanţator.

    • Un al doilea aspect vizează studiul de piaţă. Unii dintre clienţi realizează un studiu de piaţă asupra pieţei pe care vor să se extindă cu ajutorul unui companii de profil, iar aceste studii de piaţă sunt esenţiale în decizia, în analiza finanţării.

    • Cel mai pretabil din punctul de vedere al apetitului de finanţare în fenomenul de extindere este fondul de investiţii. Fondurile de investiţii cu prezenţa regională au experienţa regiunii, sunt deja prezente prin investiţii în pieţele respective. Fondurile de investiţii pun accept pe a investi în companii care se pretează scalabilităţii.

    • Finanţarea este o problematică complexă. În mod firesc, e nevoie de capital pentru extindere şi aici soluţiile sunt variate. Mai nou, ca fenomen care a apărut inclusiv în piaţa românească, există antreprenori care o iau mai uşor şi doresc să se bazeze pe capitalul propriu, să reinvestească din profit, aşa încât să apeleze cât mai puţin la capital din afara companiei. În general, pentru o extindere mai accelerată ai avea nevoie de sprijin financiar din afara companiei.

    Unde apare o provocare este între proiecţiile financiare pe care şi le face antreprenorul, fundamentate sau nu pe documentaţie, şi calculul adesea matematic riguros pe care îl face finanţatorul, oricare ar fi acela şi în mod particular investitorii de tipul fondurilor de investiţii.

    Chiar în momentul de faţă lucrăm la structurarea unei investiţii şi premisa de la care porneşte antreprenorul este ca după o perioadă de între trei şi cinci ani să răscumpere, chiar la o evaluare predeterminată, ceea ce acum ar vinde ca participaţie minoritară. Există antreprenori care spun limpede că nu vor să vândă, am nevoie de capital, doresc să-l accesez indiferent de forma lui, vreau să-mi fie alături fondul de investiţii, dar aş vrea să rămân în în această societate.

  • Marius Alexe, investitor: Noua emisiune de obligaţiuni a Norofert vizează rostogolirea datoriilor, acele bonduri scadente în 2025

    Norofert (simbol bursier NRF), principalul producător de inputuri organice pentru agricultură şi furnizor de biotehnologie pentru agricultura din România, derulează în această perioadă o emisiune de obligaţiuni prin care urmăreşte, printre altele, rostogolirea datoriilor şi extinderea companiei pe pieţele din Statele Unite şi Brazilia, spune Marius Alexe, investitor cu 12% din capitalul social al emitentului.

    „Cu siguranţă am să subscriu de fiecare dată, mi se pare o obligaţie morală. Voi subscrie şi voi lua acţiuni doar acolo unde pot face un control personal, iar asta pot face doar în interiorul companiei. Acele obligaţiuni sunt într-adevăr ca să rostogolim datoriile, celelalte obligaţiuni care expiră în 2025”, afirmă investitorul, invitat la ZF Deschiderea de Astăzi.

    În S1/2024, Norofert a avut un rezultat net de 1,8 milioane de lei, cu 40% mai mic decât profitul din aceeaşi perioadă de anul trecut, însă peste nivelul bugetat iniţial de companie. Evoluţia vine pe fondul lipsei de lichiditate din piaţă şi deciziilor prudente ale fermierilor de a nu investi în culturi noi, conform raportului semestrial.

    „Ne-am descurcat însă şi fără emiterea unor noi obligaţiuni pentru că putem accesa tot felul de credite oferite de statul român pentru a ajuta sectorul agri. Dar este bine să luăm şi alţi bani pentru că 2025 poate fi foarte ciudat, cu tot felul de şocuri”, continuă Marius Alexe, referindu-se la mult aşteptatele modificări fiscale din România.

    Grupul Norofert afişează o evaluare bursieră de circa 60 de milioane de lei şi este deţinut în proporţie de 36% de Vlad Popescu, preşedintele consiliului de administraţie, din care face parte şi Marius Alexe.

    „Avem nevoie de linişte financiară şi de bani pentru a ne extinde în Statele Unite şi Brazilia, unde avem o mulţime de oportunităţi pe care le vom accesa în funcţie de cât capital avem la dispoziţie”, continuă investitorul.

     

  • Premiul Nobel pentru Economie 2024 a fost acordat luni unui trio de economişti

    Premiul Nobel pentru Economie 2024 a fost acordat luni unui trio de economişti pentru cercetările lor privind impactul instituţiilor asupra prosperităţii naţiunilor. Daron Acemoglu, Simon Johnson şi James Robinson vor împărţi premiul în valoare de 1 milion de dolari.

    Comitetul Nobel a apreciat contribuţia lor la înţelegerea modului în care instituţiile modelează dezvoltarea economică, notează CNN.

    „Laureaţii au arătat că o explicaţie pentru diferenţele în prosperitatea ţărilor o reprezintă instituţiile societale care au fost introduse în timpul colonizării,” a declarat comitetul.

    Acemoglu, profesor turco-american la MIT, şi Robinson, profesor britanic la Universitatea din Chicago, au argumentat în cartea lor „Why Nations Fail” (2012) că bogăţia naţiunilor depinde de instituţiile lor politice şi economice. Ei au comparat nivelul de trai din două oraşe numite Nogales – unul în Arizona şi altul în Mexic – pentru a ilustra acest concept.

    „Ţările care au dezvoltat instituţii incluzive au devenit în timp prospere, în timp ce cele care au dezvoltat instituţii extractive au cunoscut o creştere economică scăzută persistentă”, a explicat comitetul, rezumând concluziile cercetării laureaţilor.

    Anul trecut, premiul a fost câştigat de Claudia Goldin pentru cercetările sale care au scos la iveală motivele diferenţelor de gen în ceea ce priveşte participarea la forţa de muncă şi veniturile.