Blog

  • The Day After (I)

    O discutie despre lumea de dupa disparitia presei tiparite ar fi
    folositoare, de exemplu, intr-un context marcat de reducerea
    tirajelor sau a incasarilor din publicitate, de rezultatele in
    scadere ale celor mai multe case de presa din Romania si din lume,
    dar si de apetenta din ce in ce mai scazuta a oamenilor pentru
    citit ziare. Exista tot mai multe voci care canta prohodul presei –
    insi cu afaceri pe internet, specialisti in comunicare, analisti
    sau simpli cetateni. Cliseele sunt la indemana: internetul este
    noul mediu, jurnalistii sunt stupizi, noile platforme vor inlocui
    hartia, oamenii nu mai vor sa plateasca pentru informatie, bla,
    bla, bla. In mod ciudat, n-am vazut niciunde o discutie completa
    despre ce inseamna schimbarea din presa.

    Am intuit schimbarea in urma cu multi ani, incepand sa citesc un
    articol intr-o revista americana; era scris intr-un mod direct si
    despre un subiect de care nu m-as fi apropiat atunci nicicum: o
    poveste despre marketing si bauturi alcoolice care incepea cam asa:
    “..crezi ca platesti mai mult pentru apa curata, grija in distilare
    si cerealele de calitate? Ei bine nu, fraiere! E marketing….”, si
    continua pe acelasi ton. Cum sa te adresezi intr-un mod asa de
    necuviincios cititorului?, am gandit atunci. Dar succesul revistei
    m-a convins ca se poate si ca, daca argumentezi logic si corect,
    iar stilul scriiturii este savuros, cititorul chiar va aprecia sa
    fie facut fraier.

    Multi ani mai tarziu revista aceea nu mai este, chiar daca a fost
    bine scrisa si a revolutionat lumea mica a presei; a fost maturata
    de valurile iscate de internet si de new media. Regasesc in schimb
    franturi din spiritul jurnalistilor de acolo si recunosc ca am
    imprumutat si eu din acel spirit, cum m-am priceput.
    Acel spirit ma face sa intreb astazi: fraierilor, chiar nu vedeti
    mai mult? De ce nu pomeneste nimeni de afacerile conexe care tin de
    media si care ar putea fi afectate de caderea presei, asa cum o
    anticipeaza cei mai multi?

    The Day After: incep sa sufere fabricile de materiale si
    tipografiile si furnizorii de servicii, de la fotografii la
    distributie.
    Pe urma companiile de relatii publice si creativii din publicitate
    vor constata ca le-au disparut bucati consistente din business si
    ca sumele pe care le manuiesc nu mai sunt aceleasi.
    Golul se va amplifica, va cuprinde tot mai multe segmente, de la
    cetateanul de rand, care astazi are impresia ca stirea, informatia,
    creste undeva in copacul Google, singura, fara contributia cuiva si
    pana la purtatorul de cuvant al unei companii care va descoperi ca
    pur si simplu nu vorbeste aceeasi limba cu strada. In timp copacul
    Google va deveni din ce in ce mai sterp iar companiile vor constata
    ca nu mai comunica deloc cu clientii.

    Vor disparea voci publice, puternice, coerente, chiar partizane,
    dar competente si echilibrate, dispunand chiar si de o anumita doza
    de intelepciune. The new media va descoperi ca o sursa buna de
    trafic, conflictul adica, acum la moda si folosit din plin, a
    disparut si vor trebui sa caute noi tinte si noi modalitati de a se
    mentine in atentia publicului. Politicienii si administratiile vor
    fi, probabil, cei mai fericiti – cine sa mai critice cheltuielile
    nejustificate, cine sa mai intrebe “de ce, cum, cand, cat?”.

    Scenariul este o viziune simplista si dusa la extrem; in realitate
    asa ceva nu se va intampla. Modelele de business vor fi rescrise si
    oamenii vor realiza ca Marshall McLuhan nu a avut intrutotul
    dreptate – mesajul nu este totdeauna mediul. Unele mesaje trebuie
    concepute, detaliate, puse in context iar mediul – tiparitura,
    internet, semnale cu fum sau grafitti-uri – conteaza mai putin
    (teoria lui McLuhan se verifica in alte zone, TV sau internet, dar
    asta e alta discutie). Dar, repet, analizand o potentiala “zi de
    dupa”, chiar pe un fond lipsit de realism, vom intelege mai bine
    unde gresim acum.

    Numere: in saptamana 22 – 26 martie reforma sistemului medical
    promovata de presedintele Barack Obama domina presa americana: 60%
    din informatia difuzata de social media si 45% din cea furnizata de
    media traditionale priveau reforma (pentru comparatie, problema
    internetului in China era, cu 15%, urmatorul subiect in social
    media, in timp ce criza economica, cu 10%, era al doilea cel mai
    important subiect in ziare si reviste). Cu toata aceasta
    desfasurare de forte, in aceeasi perioada trei sferturi dintre
    americani declarau ca habar n-au ce inseamna reforma sistemului
    sanitar.

    Alte numere: in ianuarie 2010, jumatate dintre romani spuneau,
    conform unui studiu al UPC, ca s-au saturat sa vada la TV emisiuni
    pe tema crizei economice, peste 44% considerau ca posturile TV sunt
    de vina pentru inrautatirea situatiei, 29,6% spuneau ca nu vor sa
    vada stiri despre oameni care isi pierd locurile de munca sau
    locuintele, iar 16,9% militau pentru interzicerea programelor care
    arata efectele negative ale crizei. 50% dintre romani se informeau
    in legatura cu criza economica de la televizor, 44% de pe internet,
    4% din ziare si 1% de la radio.

    Si intrebare: in aceste conditii, unde mai este rolul presei si
    unde este fractura? Ar trebui ca la emisiunile de stiri crainicii
    sa stea in cap, iar jurnalistii sa foloseasca toate vorbele acelea
    cu bip-uri pentru a capta atentia publicului?

  • Mic tratat de reciclare

    Nu e nici Lamborghini, nici Ferarri, ci un camion care aduna
    gunoiul colectat selectiv. N-ar trebui sa ne surprinda pentru ca,
    in momentul aderarii la Uniunea Europeana, Romania si-a asumat
    atingerea graduala a tintelor de reciclare si valorificare pana la
    60%, la nivelul lui 2013. Un tel greu de atins, daca ne gandim ca
    la nivelul anului 2009, cantitatile de gunoi colectate selectiv de
    la bucuresteni nu depasesc cateva sute de tone din totalul de circa
    zece milioane la nivel national.

    “La inceputul sistemului, gunoaiele se ridicau impreuna, desi
    erau colectate pe compartimente. Cantitatile nesemnificative de
    deseuri faceau afacerea neprofitabila”, sustine Dan Ceausescu,
    directorul companiei de salubritate Urban din Bucuresti, care
    adauga ca, odata ajunse la sediu, acestea erau totusi triate in
    vederea reciclarii de catre angajatii firmei, fara ca populatia sa
    aiba cunostinta de aceasta. Volumul a crescut intre timp, iar acum
    cantitatea de gunoi justifica din punct de vedere economic
    existenta unor fluxuri separate.

    Alaturi de Primaria Sectorului 6 si Eco-Rom Ambalaje (ONG care are
    ca obiectiv protejarea mediului inconjurator prin respectarea
    obiectivelor de valorificare si reciclare a deseurilor de
    ambalaje), Urban a lansat saptamana trecuta un model de buna
    practica in colectarea selectiva a deseurilor. Astfel, operatorul
    va colecta gunoiul in camioane cu pereti transparenti, pentru ca
    populatia sa observe clar ca gunoaiele aruncate sunt ridicate
    separat. Directorul general al Eco-Rom Ambalaje, Sorin Popescu,
    spune ca operatiunea se va extinde in 80 de localitati. “Este
    importanta schimbarea mentalitatilor conform carora deseurile se
    colecteaza amestecat sau la gramada”, adauga Popescu.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.

  • HPalm sau cum un gigant il inghite pe altul

    “Ooportunitate semnificativa pentru o crestere profitabila”, asa
    considera Todd Bradley, vicepresedinte al producatorului de
    calculatoare Hewlett-Packard, achizitionarea companiei Palm. “HP si
    Palm vor face o echipa puternica”, sustine el, precizand ca, desi
    producatorul de smartphone-uri are foarte multi ingineri talentati,
    este in pierdere din punctul de vedere al incasarilor. “Deci avem
    mult de munca”, subliniaza Bradley, care inainte de a veni la HP a
    fost CEO al Palm.


    In ultimii doi ani, Palm a raportat succesiv pierderi, iar
    preluarea vine intr-un moment foarte potrivit. Valoarea tranzactiei
    se ridica la 1,2 mld. dolari (909,9 mil. euro) si este o incercare
    a HP de a resuscita compania care a pierdut teren in lupta cu Apple
    si Research In Motion (RIM). Este una din cele mai importante
    tranzactii din IT in 2010, iar o parte dintre analisti s-au aratat
    surprinsi de anunt, mai ales ca in ultimele saptamani se vorbea ca
    Palm va fi cumparata de producatori asiatici, cum ar fi Lenovo sau
    de producatorul de telefoane taiwanez HTC, care ar fi avut o
    motivatie puternica, deoarece patentele tehnologice ale Palm ar fi
    ajutat HTC in disputa in justitie pe care a avut-o cu Apple. Insa
    acum doua saptamani, taiwanezii au anuntat ca nu sunt interesati sa
    preia Palm.

    Inca de la inceputul lui aprilie, atunci cand au inceput sa se
    iveasca zvonuri ca Palm spera sa gaseasca un cumparator, valoarea
    actiunilor companiei a inceput sa scada, ajungand la jumatate in
    mai putin de o luna.

    In urma cu cativa ani, Palm domina piata telefoanelor cu sistem
    de operare, insa a pierdut teren in fata Apple si RIM, chiar daca
    anul trecut a lansat un nou sistem de operare, WebOS. Palm a
    inregistrat pierderi in ultimii doi ani fiscali si mai nou si-a
    modificat in sens negativ prognozele financiare pentru acest an. In
    urma tranzactiei, HP a anuntat ca va face investitii semnificative,
    insa unii analisti considera ca este o idee nefericita. Pe de o
    parte, Hewlett-Packard planuieste sa creasca bugetul anual de
    cercetare si dezvoltare al Palm cu 190 de milioane de dolari, iar
    pe de alta vrea sa atraga dezvoltatori care sa construiasca jocuri,
    instrumente si aplicatii de natura sa faca smartphone-urile Palm
    mai interesante. “Multi programatori deja construiesc aplicatii
    pentru Apple, Android si RIM”, afirma Alex Liu, partener in cadrul
    companiei de consultanta A.T. Kearney, precizand ca la inceputul
    acestui an erau disponibile mai mult de 185.000 de aplicatii pentru
    iPhone.

    “Pentru ca HP are acum o noua linie de smartphone-uri, nu
    inseamna ca oamenii se vor trezi maine dimineata si vor spune:
    <Aha, acesta este noul Apple>”, a adaugat David Garrity,
    director al GVA Research LLC, companie cu sediul in New York. “Sunt
    multe lucruri pe care Apple le are in magazinul sau de aplicatii si
    pe care HP nu le poate avea.” HP a anuntat ca este interesata de
    portofoliul de inovatii al Palm, companie care a lansat dispozitive
    mobile cu un deceniu inainte ca smartphone-urile sa apara pe piata,
    iar analistii spun ca patentele sale ar putea ajuta orice firma
    care o cumpara sa lupte impotriva disputelor juridice cu alti
    producatori de profil.

    Palm a lansat telefonul inteligent Pre in ianuarie 2009, cu mari
    asteptari, sperand ca va fi o concurenta redutabila pentru
    iPhone-ul Apple. Dar o campanie bizara de marketing si un contract
    exclusivist cu operatorul de telefonie mobila Sprint, putine
    aplicatii si succesul surprinzator al sistemului de operare al
    Google, Android, au slabit interesul pentru sistemul de operare
    WebOS al telefonului Pre.

  • Graba strica ANI

    Ministrul justitiei, Catalin Predoiu, a prezentat in plenul
    Guvernului acest proiect fara a avea cunostinta de motivatia Curtii
    Constitutionale cu privire la legea de functionare a ANI; prin
    urmare, unele scapari au fost inerente, insa ele par a fi indeajuns
    de mari incat sa expuna si viitoarea lege unei invalidari la Curtea
    Constitutionala. In formula Guvernului, ANI ramane un organism care
    va emite acte administrative ce raman definitive daca nu sunt
    atacate, ceea ce contravine deciziei Curtii, care a cerut ca ANI sa
    nu mai desfasoare astfel de activitati de judecata. De altfel,
    reprezentanti ai societatii civile – care au criticat si decizia
    Curtii – s-au pronuntat ferm si impotriva grabei cu care actuala
    putere cere adoptarea noii legi, creand conditiile pentru un nou
    impas legislativ.

    Iar acest impas este cu atat mai probabil cu cat PSD nu si-a
    disimulat intentia de a ingropa cat de curand posibil si noua
    formula a legii ANI, iritat probabil si de tratamentul sfidator pe
    care presedintele Traian Basescu i l-a aplicat liderului
    partidului, Victor Ponta, la consultarile convocate de la Cotroceni
    exact pe aceasta tema. (Din fericire pentru ei, liberalii au ales
    calea cea mai putin democratica, aceea de a nu mai discuta cu
    presedintele, si au scapat de mustruluiala cazona a lui Traian
    Basescu, cu riscul de a aparea ca un partid inflexibil si nedispus
    la compromisuri.)

    Lipsa de concordie in Parlament cu privire la soarta ANI a dus de
    altfel si la situatia jenanta in care presedinta Camerei
    Deputatilor a fost nevoita sa ceara repetarea votului pentru acest
    proiect de lege, pentru ca acesta sa intruneasca (cu largul concurs
    al chestorilor Camerei) numarul necesar de voturi favorabile pentru
    a fi adoptat.

  • To whom it may concern: Ce are de gand Marea Britanie sa faca cu imigrantii

    Putini exponenti ai clasei muncitoare din suburbia londoneza
    Barking par dispusi sa-si asume vreun entuziasm pentru Partidul
    National Britanic (BNP), de extrema-dreapta, antiimigrationist. Dar
    dupa ce treci de cuvintele de salut in orice conversatie,
    sentimentele lor se revarsa.

    “Eu nu-s rasist, dar parca prea multi straini sunt lasati sa
    vina aici”, se plange Bill Greed, 66 de ani. “Toti vin si cer
    beneficii sociale. O mare parte dintre copiii din scoli nici nu
    vorbesc engleza. Sunt atat de multi imigranti ilegali ca nici macar
    guvernul nu-i poate gasi pe toti.” Cat despre BNP, “eu sunt de
    acord cu ce spun ei, nu sunt de acord cu propunerile lor”, adauga
    Greed.

    Odinioara, Barking si Dagenham erau bastioane ale clasei
    muncitoare albe, 40.000 dintre locuitori fiind angajati la o uriasa
    uzina Ford. Acum, 35% dintre locuitori provin din minoritatile
    etnice, in crestere de la doar 5% in urma cu zece ani. Uzina Ford a
    lasat locul unei fabrici de motoare diesel, cu doar o zecime din
    angajatii de odinioara. Somajul a ajuns la 8%.

    Cu o sustinere minima pentru conservatori sau pentru
    liberal-democrati, in aceasta zona lupta se duce intre nepopularii
    laburisti aflati la putere si un tot mai viguros BNP care
    capitalizeaza electoral pe seama slabiciunilor rivalului si a temei
    imigratiei.

    Afluxul de straini a pus o presiune serioasa asupra sectorului
    de servicii in Marea Britanie, ca si asupra pietei imobiliare. Mick
    W., 20 de ani, un mecanic care nu a dorit sa-si dea numele pentru
    ca este angajatul municipalitatii, spune ca familia lui a asteptat
    un deceniu pentru un spatiu de locuit decent, in vreme ce
    imigrantii cu familii numeroase le-au tot luat-o inainte.

    “Nu ma deranjeaza cei care vin si se si angajeaza”, spune el,
    “dar restul nu fac decat sa ceara, sa ceara si sa tot ceara”. Cat
    despre BNP, “nu-i vad in stare sa conduca tara, dar eu sprijin ce
    sustin ei”.

    BNP spune ca sustine multe lucruri, dar cel mai important dintre
    ele este o credinta implacabila ca Marea Britanie apartine
    britanicilor albi, indigeni. Partidul a avut o prevedere in statut
    conform careia numai cei din rasa alba pot deveni membri, prevedere
    invalidata abia in martie de un judecator. Partidul se pronunta
    pentru stoparea imediata a imigratiei si repatrierea celor cu
    ascendenta ne-britanica.

  • Victime si amenintari sau de ce vrea Apple sa ucida Flash-ul

    Noul eldorado al tehnologiilor IT se afla la intersectia dintre
    computere, telefoane si internet, iar batalia pentru aceasta piata
    in crestere exponentiala este deja crancena. Prima victima de
    calibru se pregateste sa iasa din scena: Palm va fi preluata de HP
    pentru circa un miliard de dolari. Este o doza de ironie in aceasta
    achizitie, daca privim prin prisma genealogiei celor doi
    protagonisti. Palm este firma care a reusit sa impuna pe piata
    larga aparatele de buzunar, iar succesul lui Palm Pilot a facut ca
    termenul PDA (Personal Digital Assistant) sa capete popularitatea
    pe care cei care l-au inventat, Apple, nu au reusit sa o obtina
    pentru Newton. Au urmat apoi numeroase modele (Treo si Pre sunt
    cele mai de succes) care au evoluat spre zona smartphone si
    concurenta cu Blackberry era destul de linistita pana cand iPhone a
    starnit furtuna. HP vine din cu totul alta lume si e suficient sa
    ne amintim ca odata cu Compaq a cumparat si o parte din legenda
    firmei Digital, cea care a micsorat computerele de la dimensiunile
    unei hale la cele ale unei camere. O combinatie interesanta si un
    nou concurent pe o piata deja aglomerata.

    Capul de afis al stirilor din ultimele zile vine tot din aceasta
    zona si pare mult mai interesanta: Apple ataca tehnologia Flash si
    reuseste sa-si faca inca un dusman dintr-un vechi prieten. Adobe a
    fost multa vreme fidel platformei Mac, facand din aceasta
    standardul in tipografia digitala intr-o vreme in care Mac-urile
    chiar aveau nevoie de o nisa. Lucrurile s-au schimbat de atunci,
    Adobe reusind sa impuna doua standarde de facto cu o enorma
    raspandire (PDF si Flash), in vreme ce Apple a devenit jucatorul
    cel mai important in zona mobila, cu iPod, iPhone si iPad. Iar aici
    s-a produs ciocnirea: Apple nu vrea Flash in aceste produse si nu
    este incantat nici de versiunea pentru Mac. In scrisoarea deschisa
    publicata de Steve Jobs pe website-ul companiei sunt trecute pe
    larg in revista toate motivele acestei aparent ciudate optiuni. Se
    stie ca cele mai multe critici incasate atat de iPhone, cat si (mai
    ales) de iPad se refera tocmai la lipsa suportului pentru Flash si
    nu putini au fost cei care au banuit o rafuiala personala (sau
    macar o antipatie) a lui Jobs in spatele acestei decizii.

    Tind sa-i dau punct cu punct dreptate lui Jobs. Flash vine din zona
    PC-urilor cu maus si nu se preteaza la interfetele tactile care vor
    deveni din ce in ce mai populare. Pe urma sunt problemele de
    securitate si stabilitate – Flash este principalul motiv pentru
    care Mac-urile (si nu numai ele) “crapa” si Apple nu vrea sa
    transpuna aceste probleme in gama iP-urilor, destinate prin
    conceptie unui public mai larg si mai putin tehnic. Pe de alta
    parte, suportul pentru Flash ar insemna un strat aplicativ pe care
    Apple nu-l controleaza, iar aceasta este inacceptabil pentru
    oamenii lui Jobs. Flash este o tehnologie proprietara si inchisa,
    in vreme ce Apple ar prefera standarde web stabile si publice, cum
    ar fi noul HTML5 si mai vechile CSS si JavaScript. In fine, lui
    Jobs nu-i convine caracterul multi-platforma al tehnologiei Flash
    si insista pe faptul ca acesta impune principiul celui mai mic
    numitor comun, refuzand sa foloseasca aspectele cele mai avansate
    ale platformei pentru a corespunde cerintelor unor platforme
    invechite. Pare ciudat la prima vedere ca tocmai Apple sa critice
    caracterul proprietar al unei tehnologii, dar merita o mentiune
    faptul ca mare parte din sistemul de operare MacOS X este open
    source si, in plus, Apple a dezvoltat in regim open source motorul
    de randare WebKit, care echipeaza practic toate browser-ele
    platformelor mobile non-Microsoft.

    In spatele scrisorii destul de politicoase se poate descifra insa o
    amenintare, iar comentatorii au dedus din lungimea mesajului masura
    gravitatii: Apple vrea sa ucida Flash-ul. De fapt, miza o
    reprezinta doua aspecte care pot parea minore, dar sunt de
    importanta capitala pentru Apple. Prima este consumul, deci durata
    de viata a bateriei: daca un iPad nu ar merge la fiecare 10 ore la
    incarcare (ci doar la fiecare 5, cum s-ar intampla cu Flash),
    utilitatea si atractivitatea aparatului ar avea mult de suferit. Al
    doilea aspect este chestiunea codec-ului H.246, pe care Apple l-ar
    dori standard de facto in materie de video in internet.
    Interesant este ca in vremea aceasta Free Software Foundation a
    publicat o alta scrisoare deschisa, in care ii cere lui Google sa
    ucida Flash-ul si sa treaca YouTube pe HTML5. Da, numai ca Google
    nu se va alia cu Apple, pentru ca vrea sa-si impuna codec-ul VP8,
    pe care l-a facut open source. Vor sari scantei.

  • Marele ghinion al Romaniei: toata lumea se pricepe la agricultura

    “Ministerul Agriculturii nu are nici o masura de sustinere a
    comasarii terenurilor in acest an. Renta viagera nu mai
    functioneaza incepand din acest an. Fondurile europene nu sprijina
    comasarea suprafetelor agricole”, a declarat pentru Gandul Adrian
    Radulescu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • De ce a demisionat Cristian Preda. Scandal la Facultatea de Stiinte Politice

    Scandal politic la Facultatea de Stiinte Politice (FSP) a
    Universitatii din Bucuresti. Dupa aproape un an in care si-a
    impartit functia de sef al facultatii cu mandatul de eurodeputat
    PDL, Cristian Preda, a demisionat, joi, din functia de decan al
    FSP, la presiunea colegilor, care au amenintat ca vor scoate
    studentii in strada. Oficial, disputa are ca motiv proiectului
    Legii Educatiei, intocmit de colegul de partid al lui Preda,
    ministrul Daniel Funeriu. Printr-un memoriu semnat de nume precum
    Daniel Barbu, Florin Turcanu, Laurentiu Vlad sau Dan Pavel,
    profesorii au respins in bloc legea lui Funeriu, contestand planul
    pe care Ministerul Educatiei l-a pregatit universitatilor: de la
    fi-nantare la desemnarea prin concurs a rectorului.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    OMV Petrom a cumparat
    proiecte eoliene de la “baietii destepti”
    , scrie Gandul,
    referindu-se la cumpararea pentru 7-9 milioane de euro a firmei
    Wind Power Park din judetul Constanta, prin care va investi 51,1
    milioane de euro pentru achiziţia de turbine eoliene. Posibile
    vesti bune: in urma scandalului iscat de situaţiile cand debitorii
    ipotecari au fost nevoiţi să aducă garanţii suplimentare sau să
    plătească pe loc diferenţa dintre valoarea casei de atunci şi de
    acum, bancherii vor să modifice normele.

    Participarea Romaniei la proiectul energetic South Stream i-ar
    putea deschide presedintelui Basescu portile premierului,

    sugereaza ministrul Adriean Videanu
    , intr-un interviu pentru
    Romania Libera. Ziarul se refera si la afirmatiile din
    ziarele de la Sofia, potrivit carora, dupa ce mai multe masini
    romanesti au fost furate la 1 Mai din Nisipurile de Aur, romanii ar
    organiza “o campanie neagra impotriva turismului romanesc”.

    Adevarul publica un reportaj despre
    staţiunea Ocna Mureş din judeţul Alba
    , care a murit odată cu
    singurul combinat din oraş: din 2004, de când a fost cumpărat de
    indienii de la HCL Upson, Combinatul de Producere a Sodei a tot
    acumulat datorii, iar la inceputul acestui an a incetat sa
    functioneze, dupa ce Romgaz i-a taiat aprovizionarea. Mai multi
    analisti citati de ziar fac previziuni asupra sanselor de crestere
    economica in acest an, conchizand ca “Romania va iesi din
    recesiune, dar nu si din criza”.

    Întreprinzătorii care vor să-şi completeze echipa pot primi de
    la Uniunea Europeană
    intre 10.000 şi 2 milioane de euro
    fiecare, din fondurile
    structurale pe dezvoltarea resurselor umane, dacă recrutează
    şomeri, anunta Evenimentul Zilei. Acelasi ziar scrie ca,
    pentru vanzarile micilor intreprinzatori, criza s-a dovedit de fapt
    o trambulina, inclusiv gratie costurilor mai bine tinute in frau:
    unii au putut atrage acum angajati calificati de care nu se puteau
    atinge acum cativa ani, din cauza salariilor mari cerute de
    acestia.

    Doua firme controlate de
    Puiu Popoviciu
    , foste actionare ale IKEA, vor incasa dividende
    pentru 2009 de 3,4 milioane de lei (800.000 de euro) de la
    comerciantul de mobila – al treilea an cand omul de afaceri
    primeste dividende din aceasta sursa, dezvaluie Ziarul
    Financiar
    . Si tot de la ZF: majoritatea analistilor se asteapta
    ca Banca Nationala sa reduca dobanda-cheie cu numai 0,25%, pana la
    6,25% pe an, in sedinta de politica monetara de la 4 mai.

  • UE si FMI vor imprumuta Grecia cu 110 miliarde de euro

    Jean-Claude Juncker, presedintele Eurogrupului, care reuneste
    ministrii de finante ai eurozonei,
    a declarat
    ca statele membre ale zonei vor contribui cu 80 de
    miliarde de euro, iar FMI cu restul de 30 de miliarde. Programul de
    asistenta va fi acordat pe o durata de trei ani.

    Ministrul de finante Wolfgang Schaeuble s-a declarat increzator
    ca “pana vineri se va finaliza procesul legislativ”, ceea ce
    inseamna ca parlamentul german ar putea aproba
    pana vineri
    acordarea unui prim imprumut pentru Grecia.
    Cancelarul Angela Merkel va incepe de luni consultarile cu liderii
    partidelor, pentru a ajunge la un acord cu ei in cursul saptamanii.
    Ea a afirmat ca UE si FMI vor lucra impreuna pentru monitorizarea
    felului cum sunt puse in practica masurile de austeritate acceptate
    de guvernul grec, asteptate sa conduca la economii bugetare de
    peste 30 de miliarde de euro pana in 2012. Performantele guvernului
    elen vor fi evaluate trimestrial, cu prima evaluare chiar la
    sfarsitul lui iunie.

    Conducerea FMI este asteptata sa aprobe “foarte curand”
    imprumutul pentru Grecia, asa incat banii sa fie eliberati chiar in
    aceasta saptamana, in acelasi timp cu banii de la partenerii
    europeni din zona euro si “mult inainte” de scadenta din 19 mai, a
    declarat Poul Thomsen, seful misiunii FMI la Atena (si fost sef al
    misiunii FMI in Romania intre 1996 si 1998).

    Va trebui insa ca masurile de austeritate sa fie
    ajustate “in permanenta”
    , a adaugat Poul Thomsen, ceea ce
    sugereaza ca e posibil ca in timp sa fie nevoie de noi decizii
    nepopulare, peste cele anuntate duminica de guvernul elen.
    “Strategia este ca guvernul sa treaca treptat la ajustari
    ambitioase, dar realiste de politici si sa se intoarca treptat pe
    pietele financiare, in loc sa se afle de la inceput la bunul-plac
    al pietelor”, a spus Thomsen.

    El a insistat ca nu exista nici un plan de restructurare a
    datoriei Greciei si nici nu s-a pus problema de asa ceva, insa a
    adaugat ca testele de rezistenta la scenarii de criza arata ca
    bancile grecesti vor avea nevoie de capital suplimentar. Este
    probabil ca guvernul sa creeze, in cadrul acordului cu FMI si UE,
    un
    fond de rezerva
    pentru garantarea solvabilitatii bancilor. De
    asemenea, la cererea bancilor grecesti, este probabil sa ceara UE
    sa prelungeasca o facilitate de suport de 28 de miliarde de euro,
    acordata in 2009 pentru sustinerea lichiditatii in sistem.

    Banca Centrala Europeana a publicat la randul sau un comunicat
    in care saluta programul de austeritate aprobat de guvernul grec si
    apreciaza
    ca masurile din program “sunt adecvate pentru a stabiliza situatia
    economica si fiscala si vor contribui la restabilirea increderii si
    la mentinerea stabilitatii in zona euro”. Dar si BCE adauga ca
    “este esential” ca guvernul grec sa fie gata sa ia si alte masuri
    care ar putea deveni necesare pentru atingerea tintelor din
    program.

    NOILE
    TINTE
    ALE AUTORITATILOR ELENE

    – Crestere economica estimata

    2010: -4%

    2011: -2,6%

    2012: 1,1%

    2013: 2,1%

    2014: 2,1%

    – Pondere in PIB a deficitului bugetar

    2010: -8,1%

    2011: -7,6%

    2012: -6,5%

    2013: -4,9%

    2014: -2,6%

    – Pondere in PIB a datoriei publice

    2010: 133,3%

    2011: 145,1%

    2012: 148,6%

    2013: 149,1%

    2014: 144,3%