Blog

  • Apple vrea totul

    Prima data am scris în aceasta pagina despre “cloud computing”
    la începutul lui 2008, pe vremea când conceptul abia iesise din
    sfera SF-ului. Amazon EC2 (Elastic Compute Cloud) era înca în faza
    beta si întrebarea era cine va fi urmatorul (sau poate
    urmaritorul). Lumea îsi punea probleme legate de siguranta si
    confidentialitatea datelor stocate “în nori”, iar unii specialisti
    mai avangardisti începusera sa speculeze timid despre scaderea
    rolului PC-urilor pe masura ce noua paradigma se va impune (daca se
    va impune). În doar trei ani, situatia este cu totul alta. Nu doar
    ca nimeni nu-si mai pune problema daca vom migra spre nori, dar pe
    nesimtite chiar am migrat spre nori. Daca va gestionati posta
    electronica cu Gmail sau partajati poze pe Flickr, sunteti deja în
    nori, ca sa nu mai zic de Facebook. În materie de servicii publice
    de cloud computing, Amazon pare sa fie în continuare în frunte, dar
    Google AppEngine si Microsoft Azure sunt pe aproape. Pentru
    proiectul la care lucrez acum, cerinta clientului a fost ca sa fie
    astfel conceput încât sa poata fi migrat cu costuri minime pe
    oricare dintre platformele majore de cloud computing. Probabil ca
    pentru urmatorul voi proiecta direct în nori.

    Acesta fiind contextul, ce importanta mai are ca Apple a lansat
    un serviciu de stocare în cloud numit iCloud? La urma urmei, în
    urma cu câteva saptamâni Amazon a lansat ceva asemanator (Cloud
    Drive), iar Google dispune de un întreg birou virtual gazduit în
    propriul nor de calcul. Ce este atât de special încât toata presa
    IT vuieste? Cei 5 GB oferiti pe gratis oricui? Tot atât ofera si
    Cloud Drive, iar la Google doar contul de e-mail îmi ofera peste 7
    GB (în care pot stoca practic orice). Cu toate acestea, iCloud este
    o miscare extrem de importanta facuta de Apple, iar prezenta lui
    Steve Jobs la lansare spune multe în acest sens. E posibil ca din
    punctul de vedere tehnic serviciul sa nu fie “rocket science”, dar
    din perspectiva businessului iCloud este piesa care încheaga
    întregul ecosistem Apple si îi deschide perspectiva de a atrage si
    a prinde ca într-o pânza de paianjen multe milioane de clienti.
    Desi unele servicii sunt disponibile si pentru Windows, principalii
    beneficiari vor fi utilizatorii gamei de produse Apple, începând cu
    iPod, iPhone sau iPad si terminând cu iMac sau Apple TV. Practic,
    iCloud este ca un mecanism magic care te lasa sa intri dar nu te
    mai lasa sa iesi.

    Cei 5 GB oferiti gratuit nu sunt de fapt decât pentru e-mail,
    documente si backup. Pentru toata muzica si pentru toate cartile
    sau aplicatiile de la iMagazinele Apple spatiul de stocare este
    nelimitat. Nu intra în cei 5 GB nici pozele partajate prin Photo
    Stream. Mai mult, înregistrarile muzicale care nu provin de la
    Apple pot fi la rândul lor stocate, printr-un serviciu (platit)
    numit iTunes Match, care le înlocuieste cu variante ACC de calitate
    si fara restrictii (DRM free). De altfel, logica acestui sistem de
    taxare este simpla: Apple nu stocheaza de fapt continutul
    “standard” (muzica, carti, aplicatii), ci doar link-uri catre
    continutul din magazinele corespunzatoare.

    Magia însa abia acum începe: tot continutul stocat în iCloud
    devine automat disponibil pe toate celelalte aparate Apple pe care
    le detineti (cel mult 10). Ai cumparat o noua piesa muzicala de pe
    iPhone? Instantaneu, o poti asculta si pe iPod-ul, iPad-ul sau
    iMac-ul tau. Mai mult, odata ce ai activat serviciul (deh, folosind
    un aparat bazat pe iOS sau MacOS X) tot continutul devine partajat
    între dispozitivele tale. De exemplu, daca editezi un document pe
    iMac folosind unul dintre programele suitei Apple iWork, acesta
    poate fi accesat pe iPhone. Este de notat ca nici Jobs si nici
    documentele de Apple nu folosesc termenul de “sincronizare” pentru
    acest procedeu. Ideea este ca documentul este unic (cel stocat în
    iCloud), iar accesul la acesta este posibil de pe orice dispozitiv.
    La fel se petrece si cu orice alt fel de continut. O aplicatie
    pentru iOS descarcata pe un iPhone o vei gasi imediat si pe iPad.
    În plus, iCloud face si salvarea (backup) întregului continut, iar
    la cumpararea unui nou iCeva totul se asaza pe noul dispozitiv –
    desigur, aici e vorba de dispozitive care ruleaza iOS. Totul se
    petrece în fundal, fara nicio interventie a utilizatorului.

    Se poate vorbi mult despre iCloud (iMessage, sfarsitul lui
    MobileMe etc.). Dar merita precizat ca serviciul va fi complet
    disponibil pentru public abia spre toamna, cand vor fi lansate iOS
    5 si MacOS X Lion, care vor dispune de integrare cu iCloud.

  • Alte articole de scos din Constitutie

    Privit nu numai prin prisma declaratiilor presedintelui facute
    la London School of Economics and Political Science – “Indivizii si
    nu statul trebuie sa fie responsabili pentru propria lor soarta” –
    cred ca articolul 47 alin. 1 nu-si prea mai are rostul. “Statul
    este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie
    sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent”,
    se spune acolo; pe de alta parte, enumerarea masurilor de
    dezvoltare economica pe care le-au luat guvernele Romaniei in
    ultimii ani, cei de criza, enumerare pe care o fac aici:

    ma fac sa cred ca, tot asa cum prezumtia de avere licita trebuie
    eliminata, si ideea de trai decent trebuie starpita. Poate omul nu
    vrea sa traiasca decent, de ce sa-l obosesti cu asa ceva? Daca vrea
    decenta, sa se duca unde o vedea cu ochii. Iar cei care s-au dus
    chiar pot vorbi de decenta, daca e sa credem un recent studiu al
    fundatiei Soros: cei 3 milioane de romani care au plecat in
    strainatate au adunat economii de 100 de miliarde de euro pe care
    le tin in banci straine si cash. Valoarea este de patru ori mai
    mare decat suma economisita de romanii de acasa in bancile
    romanesti.

    As mai repeta propozitia asta o data: “Valoarea este de patru
    ori mai mare decat suma economisita de romanii de acasa in bancile
    romanesti”.

    Si inca: “Valoarea este de patru ori mai mare decat suma
    economisita de romanii de acasa in bancile romanesti”.

    Poate o pricepe cineva cum se poate ca 3 milioane sa
    economiseasca in zece ani o suma si restul de 18 milioane sau, ma
    rog, cinci milioane care muncesc, pot economisi numai un sfert, dar
    in ceva mai mult timp – 21 de ani numai de la revolutie. Istetii sa
    se abtina, stiu refrenele cu productivitatea romanului de acasa, cu
    saracia, cu anii de comunism si restul.

    Daca tot suntem pusi pe facut curatenie, mai zic sa renuntam si
    la articolul 33, cel cu accesul la cultura. Tot s-au redus
    filarmonicile, teatrele si numarul balerinelor. Mai bine facem o
    pagina pe Facebook despre cultura Romaniei si ii mai dam cate un
    “like” din cand in cand, pana ne lamurim daca mai trebuie ca statul
    “sa asigure pastrarea identitatii spirituale, sprijinirea culturii
    nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii
    culturale, dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea
    valorilor culturale si artistice ale Romaniei in lume”.

    Dupa articolul 33 vine, surprinzator, articolul 34, la fel de
    deranjant ca si precedentul. Art. 34 pomeneste ceva de dreptul la
    ocrotirea sanatatii si de stat care este obligat sa ia masuri
    pentru asigurarea igienei si a sanatatii publice. Asa, si cate sa
    mai faca statul? Si pana cand?

    Pana la articolul 35, alta chestie, cu dreptul la mediu sanatos,
    care ne cam incurca; spun asta privind apele binemirositoare ale
    Dambovitei, in care deverseaza Bucurestiul si frumoasele recolte de
    pungi de plastic care spanzura prin copaci, dupa ce au fost purtate
    de vant. Nu se prea armonizeaza un astfel de articol cu amenajarile
    de pe platoul Bucegilor si alte initiative economico-sociale de
    genul cailor salbatici cu care ne laudam in reclame, dar pe care ii
    facem salam in viata reala.

    La capitolul Economia, articolul 135 are niste verigi slabe:
    alineatul cu “exploatarea resurselor naturale in concordanta cu
    interesul national” sau “refacerea si ocrotirea mediului
    inconjurator” sau “crearea conditiilor necesare pentru cresterea
    calitatii vietii” sunt asa de firesti incat zic sa nu mai lasam loc
    cartitorilor.

    Sa ignoram senini ideile acelea retrograde cu cresterea rolului
    comunitatilor locale, care ar trebui sa stie cel mai bine cum se
    organizeaza, cum isi cheltuie banii, ce investitii sunt prioritare
    si care sunt activitatile care li se potrivesc si pe care le-ar
    putea incuraja. Numai un birocrat bucurestean zacut intr-un birou
    prafuit, supravegheat de un ministru cat se poate de competent,
    poate sti astfel de detalii si poate decide ce si cum.

    Si daca vom usura munca sarmanului birocrat si a ministrului
    competent, reducand numarul judetelor, dupa repunerea in practica a
    unor idei fioroase, initial importate de romani de la marele
    prieten de la Rasarit, pe vremea cand noi eram micul prieten de la
    Apus, aici va fi, desigur, raiul.

    Pe vremea tineretii mele circula un banc cu Bula, tanar lucrator
    entuziast la canalul Dunare – Marea Neagra. Reproduc scrisoarea
    trimisa mamei sale de tanarul Bula, fara legatura cu ideile de mai
    sus: “Draga mama, la Canal totul este minunat. Dormim in paturi
    curate, mancam pe saturate, lucram putin, sefii sunt draguti si
    amabili cu noi. La Canal totul e minunat! Mama, de ce nu m-ai lasat
    cand eram mic la canal?”.

  • Moldova: punct si de la capat

    O concluzie certa in urma alegerilor locale din 5 iunie din
    Republica Moldova este ca institutele de sondare a opiniei publice
    nu au reusit nici anul acesta sa gaseasca instrumentele de
    calibrare potrivite pentru comportamentul electoral al populatiei.
    Comunistii au obtinut, ca si la parlamentarele de la sfarsitul
    anului trecut, un scor mult mai mare decat cel indicat de sondaje,
    cel putin in cazul luptei pentru Primaria Chisinau, cea mai
    importanta reduta politica a tarii, de unde a inceput in 2007
    miscarea de contestare a Partidului Comunistilor (PCRM), aflat pe
    atunci la guvernare.

    Desi comentariile post-electorale s-au concentrat pe scorul
    surprinzator realizat de candidatul comunist Igor Dodon la Chisinau
    in fata primarului in functie, liberalul Dorin Chirtoaca, in restul
    tarii situatia este oarecum mai echilibrata, chiar favorabila
    actualei Aliante pentru Integrare Europeana (AIE). Votul politic
    dat pentru consiliile municipale si raionale favorizeaza usor AIE,
    desi trebuie remarcate si rezultatele bune obtinute de comunisti in
    marile orase. Din acest motiv, perioada post-electorala ramane
    deschisa tuturor scenariilor, inclusiv unor noi alegeri
    anticipate.

    Paradoxal, in ciuda turbulentelor politice din ultimii doi ani,
    economia tarii a reusit sa-si revina oarecum de pe urma socurilor.
    Dupa o scadere de 6,5% in 2009, cand criza politica interna s-a
    suprapus nefericit peste criza economica internationala, Produsul
    Intern Brut al Moldovei a crescut cu 6,9% in 2010, pana la circa
    5,8 miliarde de dolari, fiind asteptat sa avanseze cu 5,6% si in
    acest an. Un raport al Institutului pentru Dezvoltare si Initiative
    Sociale (IDIS), un ONG local, arata insa un tablou macroeconomic
    destul de sumbru prin prisma vulnerabilitatii continue la inflatie,
    estimata pentru 2011 la 8,4%, peste cea preconizata de FMI (8%, cu
    perspectiva de scadere sub 6% in 2012). Pe de alta parte, salariile
    reale ale angajatilor au crescut anul trecut, spre exemplu, cu doar
    0,7%, pentru anul in curs fiind estimat un avans optimist de 4%, in
    conditiile unui somaj in crestere. In lipsa remiterilor financiare
    ale celor plecati in strainatate, care in 2010 au fost de peste o
    cincime din PIB, este evident ca tensiunile din societatea
    moldoveneasca ar fi cu mult mai mari.

    Nemultumirea populatiei fata de actuala guvernare este
    identificata de analisti in rezultatele obtinute de fosta putere
    comunista in orasele mari, in special in Chisinau si Balti,
    sociologic vorbind capete de pod pentru infruntarile electorale
    viitoare. “Nemultumirea fata de actuala guvernare este mare, iar
    baza tot mai solida a comunistilor, vizibila inca de la
    referendumul pentru modificarea Constitutiei (septembrie 2010), a
    fost confirmata la alegerile parlamentare din noiembrie 2010 si
    acum la locale”, explica pentru BUSINESS Magazin politologul
    Cristian Pirvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia. Asta
    desi discursul public este dominat de luari de pozitii
    anti-comuniste; acestea au dat peste cap, de altfel, si busolele
    institutelor de sondare, care nu au putut estima corect acea
    “spirala a tacerii”, sintagma care in sociologie denumeste
    inducerea in eroare a operatorului de sondaje de catre intervievat,
    la presiunea opiniei dominante induse de putere.

    Dezamagirea fata de rezultatele actualului primar e confirmata
    si de Oleg R. (24 de ani), un tanar jurist originar din capitala
    Moldovei, dar stabilit la Bucuresti. “In urma cu patru ani, dupa
    alegerea lui Chirtoaca, s-a intamplat sa asist intr-un autobuz in
    Chisinau la o disputa vie intre un rus si un ucrainean, primul
    sustinand cat de performant se dovedeste a fi tanarul primar ales
    de cateva luni. In aceste zile, o astfel de discutie nu cred ca mai
    este posibila”, spune Oleg. Pe astfel de nemultumiri, care au pus
    in umbra viziunea proeuropeana si apropierea de Romania a lui
    Chirtoaca, candidatul comunist Igor Dodon (un blogger cu state
    vechi in mediul virtual din Moldova – blogul sau, Dodon.md, este
    inaugurat de aproape un an si jumatate) si-a construit campania,
    plina de promisiuni si cu mesaje preponderent pozitive, de
    inspiratie occidentala. Totusi, Dodon nu este nici el un personaj
    proaspat intrat in politica, din perioada mandatului sau de
    ministru comunist al economiei datand unele suspiciuni legate de
    privatizari dubioase in folosul apropiatilor PCRM.

    E drept, in rezultatele deloc onorabile obtinute de Dorin
    Chirtoaca (creditat in sondajele preliminare cu victoria din primul
    tur), un rol important l-au avut si sciziunile din cadrul AIE.
    “Premierul Vlad Filat a vrut de fapt sa dea o lectie Partidului
    Liberal (PL), care l-a sprijinit pe Chirtoaca”, explica Pirvulescu
    felul cum se joaca raportul de forte din AIE; la aceasta se adauga
    sabotajul Partidului Democrat condus de fostul comunist Marian
    Lupu, care s-a incapatanat sa pastreze in cursa pentru primarie un
    candidat propriu, in dezavantajul evident al lui Chirtoaca.

    La sfarsitul saptamanii trecute, insa, cei trei lideri ai AIE,
    Filat, Lupu si Mihai Ghimpu (presedinte al PL si unchiul actualului
    primar Chirtoaca) s-au angajat solemn sa-l sustina pe actualul
    primar in scrutinul din 19 iunie. Nu de alta, dar, profitand de
    incapacitatea Parlamentului de a desemna constitutional un
    presedinte – functie al carei interimat e asigurat de Marian Lupu,
    ca presedinte al legislativului – si de un posibil scor bun la
    scrutinul din 19 iunie, PCRM a anuntat ca vrea alte alegeri
    generale anticipate in acest an, fortand AIE sa se gandeasca la
    randul sau la un astfel de scenariu. Strategia comunistilor, al
    caror mesaj de stabilitate si predictibilitate suna tot mai
    atragator pentru o anumita parte a electoratului, pune, asadar, din
    nou la incercare soliditatea AIE, dar si rabdarea moldovenilor.

  • Indonezia, prima mare economie emergenta care o sustine oficial pe Lagarde pentru sefia FMI

    Anterior, Indonezia a evitat sa sustina vreo persoana in cursa
    pentru sefia Fondului Monetar International, deoarece statele din
    Asia de Sud-Est si alte economii emergente au discutat
    posibilitatea inaintarii unui candidat comun la postul ocupat in
    mod traditional de un european. Insa termenul limita stabilit de
    conducerea FMI pentru propunerea candidatilor a expirat vineri, iar
    concurentii pentru castigarea numirii sunt Lagarde, guvernatorul
    bancii centrale a Mexicului Agustin Carstens, si guvernatorul
    bancii centrale a Israelului Stanley Fischer. “Personal, sustin
    Franta. (Lagarde) este o persoana foarte profesionista. Este
    inteligenta in interactiuniel dintre institutii, are integritate si
    calificari”, a declarat ministrul Finantelor din Indonezia, Agus
    Martowardojo, la un eveniment al Forumului Economic Mondial
    organizat la Jakarta.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania, printre tarile al caror numar de cetateni din M.Britanie a crescut spectaculos fata de 2004

    Potrivit Daily Mail, noile date arata ca 49.000 de slovaci au
    venit sa locuiasca in Marea Britanie in 2010, ceea ce reprezinta o
    crestere de 513 la suta fata de 2004, cand au venit 8.000 de
    persoane. Polonia are 521.000 de cetateni in Marea Britanie, ceea
    ce inseamna o crestere de 448 la suta fata de 95.000 care au ajuns
    aici in 2004. Ea este devansata de Letonia, care a inregistrat o
    crestere de 457 la suta fata de 2004.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Manchester United ar putea fi vandut catre Qatar Holdings sau listat la Hong Kong

    Proprietarii Manchester United ar putea lista clubul britanic de
    fotbal la bursa de la Hong Kong, evaluandu-l la 1,7 miliarde lire
    (2,8 miliarde de dolari), au declarat surse apropiate discutiilor
    pentru Sunday Times. Familia americana Glazer este in discutii cu
    mai multe banci de investitii pentru o listare, au afirmat sursele
    citate. Totodata, ESPN scrie, citand informatii publicate de The
    People, ca transferurile recente anuntate de Manchester United sunt
    finantate datorita iminentei vanzarii clubului catre Qatar Holdings
    in cursul acestui an. Potrivit zvonurilor care circula in presa,
    familia Glazer ar fi refuzat anul trecut o oferta de 1,5 miliarde
    lire sterline din partea Qatar Holdings. Reprezentantii Manchester
    United au negat informatiile si insista ca Manchester United nu
    este de vanzare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderii din provincie. Ce afaceri uriase s-au dezvoltat in afara Bucurestiului

    Intr-un moment in care Guvernul Romaniei si-a gasit o noua
    prioritate, respectiv reorganizarea administrativa a tarii si
    transformarea judetelor in voievodate, importanta provinciei pare
    un subiect mai actual decat oricand. Nu va putea niciodata sa ia
    stralucirea si opulenta Capitalei, insa ultimii 20 de ani au
    demonstrat ca, pe alocuri, si orasele de provincie au creat
    campioni locali care, treptat, au devenit lideri nationali. Care au
    gasit o reteta proprie a succesului. Sau, mai bine spus, si-au
    inventat propriile retete de dezvoltare, conduita, gestionare a
    banilor si performata, care si-au dovedit valabilitatea si i-au
    transformat din anonimi in modele de urmat in afaceri. Daca ar fi
    sa vanda acum companiile pe care le-au fondat la inceputul sau la
    mijlocul anilor ’90, ar trai linistiti toata viata. Ar avea
    suficienti bani incat singurele lor griji sa fie ce masina noua
    sa-si cumpere, pe ce insula exotica sa stea la soare sau de ce
    hobby excentric sa se apuce.

    La 330 de kilometri de Bucuresti se afla orasul Targu Mures.
    Acolo, fratii Orlando si Roland Szasz conduc compania Renania, cel
    mai mare producator si furnizor de echipamente de protectia muncii
    din Romania. Cu o echipa de doar 91 de angajati, anul trecut,
    muresenii au avut afaceri de circa 19 milioane de euro, o suma
    importanta, in special pentru un jucator de provincie. Povestea lor
    suna simplu, iar modelul de afaceri pe care l-au adoptat pare ca
    poate fi imprumutat de oricine vrea sa aiba succes in aceasta lume.
    Compania a fost fondata in anul 1995, la Targu Mures, de catre cei
    doi frati, care, la scurt timp de la lansare, au inceput procesul
    de extindere. “In 1996 inregistram prima tranzactie contabila, iar
    doi ani mai tarziu deschideam deja un punct de lucru in Bucuresti”,
    isi aminteste Orlando Szasz, directorul general al companiei. In
    momentul de fata au reprezentante in Bucuresti, Oradea si Timisoara
    si o retea de distributie formata din 227 de distribuitori.
    In anul 2001 au demarat propria productie de echipamente, primele
    produse fiind targile pentru transportul accidentatilor, dezvoltate
    in colaborare cu un partener din Germania. Un an mai tarziu si-au
    completat portofoliul cu o linie de echipamente de siguranta pentru
    lucrul la inaltime, Vertqual, care in momentul de fata se impune ca
    brand de sine statator pe piata din Germania. Au continuat apoi cu
    productia de imbracaminte, incaltaminte si manusi, realizate de
    furnizori externi, iar acum au un portofoliu de peste 1.000 de
    articole, atat importate, cat si marci propii. Portofoliul de
    clienti activi este la fel de impresionant – peste 4.000.

    In urma cu doi ani, activitatile de productie au fost separate
    intr-o entitate distincta, iar astazi productia este asigurata de
    catre Height Safety Engineering (HSE), o companie afiliata Renania.
    In plus, anul acesta vor deschide un birou in China, cea mai mare
    piata producatoare de echipamente, pentru a se asigura ca produsele
    pe care le achizitioneaza direct respecta integral standardele de
    calitate si conditiile de livrare dorite.


    Pentru ca vizibilitatea la nivel extern risca sa o intreaca pe
    cea de la nivel local, anul acesta fratii Szasz au decis sa
    investeasca in promovare. Au alocat un buget de 500.000 de euro in
    acest scop si si-au asociat numele cu imaginea vedetei de
    televiziune Mircea Badea. Campania a fost una agresiva, numele
    Renania aparand, dintr-o data, la televizor, la radio, pe panourile
    din orase si din afara lor si in comunicate de presa.

    Un asemenea business si-ar fi fi gasit loc oricand pe o piata
    competitiva cum este cea din Bucuresti. Fratii Szasz nu au fost
    insa niciodata pe punctul de a-si face bagajele si a se muta in
    Capitala. “Pentru noi, dezvoltarea unei afaceri in provincie a
    venit natural. Renania a luat fiinta in Targu Mures, orasul in care
    am trait ca tineri adulti. In timp am ajuns sa apreciem localizarea
    companiei in aceasta zona pentru nivelul foarte ridicat al fortei
    de munca, in ceea ce priveste implicarea si seriozitatea. Din acest
    punct de vedere, pot spune ca este mai reconfortant sa faci afaceri
    in provincie”, spune Orlando Szasz.

    Acesta este un avantaj incontestabil al provinciei – pentru ca
    oferta de locuri de munca este incomparabil mai mica decat in
    Capitala, angajatii au dobandit un alt fel de a intelege
    responsabilitatea si loialitatea fata de angajator. In plus, si
    costurile salariale sunt mai mici. Acestora li se adauga alte
    economii suplimentare care vin din costurile cu utilitatile. Este
    bine stiut ca in orasele din provincie atat preturile terenurilor,
    cat si chiriile sunt cu mult sub nivelul celor din Bucuresti.

  • Pe cand cei patru Beatles erau tineri

    Mereu apar evenimente menite sa tina treaz interesul fanilor,
    cum ar fi licitatia organizata de casa de licitatii Guernsey din
    New York in aceasta toamna, unde se vor pune in vanzare fotografii
    si negative realizate de catre Astrid Kirchherr la inceputul anilor
    saizeci, cand trupa se afla abia la startul carierei, iar
    componenta in care a cunoscut maximul de celebritate inca nu se
    cristalizase.

    Kirchherr i-a cunoscut pe membrii formatiei pe vremea cand acestia
    cantau in orasul ei natal, Hamburg, si a avut chiar o relatie cu
    basistul Stuart Sutcliffe, ce avea sa paraseasca trupa. Fotografa
    germana a reintrat in atentia publicului anul trecut, odata cu
    publicarea unei carti despre ea si basist si organizarea unei
    expozitii cu lucrarile sale la Londra.

  • Noul program fiscal al guvernului grec: concedieri masive si cresteri de taxe (VIDEO)

    Conform presei grecesti, este vorba de urmatoarele masuri, care
    au fost trimise spre aprobare parlamentului:

    – concedierea a 150.000 de angajati din sectorul public pana in
    2015 (dintr-un total de circa 700.000) si noi reduceri ale
    salariilor, care au scazut deja cu peste 20% din 2010 pana in
    prezent; vor fi introduse criterii de performanta pentru angajari
    si nu vor mai fi permise viitoare angajari decat in proportie de un
    angajat nou la fiecare 10 concediati

    – va fi introdusa o taxa suplimentara de 1-4% pe toate veniturile,
    in functie de venit, prezentata drept taxa de solidaritate pentru
    finantarea ajutoarelor de somaj; functionarii publici vor plati in
    plus o taxa fixa de 3%

    – impozitele pe proprietate vor creste cu 0,1-0,2%

    – vor fi reduse cu 10% gratuitatile pentru pensionari; pensionarii
    sub 60 de ani care au pensie de peste 1.700 euro/luna vor plati
    contributii speciale

    – proprietarii de masini de lux, imobile mari, iahturi si piscine
    vor plati contributii speciale de solidaritate

    – din septembrie vor fi majorate de la 13% la 23% ratele TVA pentru
    consumul in restaurante si cafenele si pentru bauturi

    – va fi introdusa o taxa de solidaritate pe tranzactiile
    bancare

    – va fi introdusa o taxa speciala pe comertul cu gaze
    naturale.

    Masurile de reducere a deficitului bugetar adoptate si anuntate
    pana in prezent au reusit sa reduca deficitul bugetar cu 12
    miliarde de euro in ultimul an, dar au avut efecte devastatoare
    asupra partidului socialist de guvernament, PASOK. Un sondaj de
    opinie comandat de Kathimerini arata ca PASOK a scazut in
    preferintele electoratului cu 17% fata de momentul alegerilor
    generale din 2009, ajungand la 27%, mai putin decat Noua
    Democratie, partidul de dreapta pe care socialistii l-au invins
    atunci in alegeri. Noua Democratie a scazut la randul sau cu
    2,5%.

    Sustinerea populara pentru premierul socialist Giorgios Papandreou
    a coborat la 23%, iar majoritatea covarsitoare a grecilor
    chestionati in sondaj – 87% – cred ca tara se indreapta intr-o
    directie gresita, se declara nemultumiti de calitatea vietii lor si
    de calitatea democratiei din Grecia. De cateva saptamani, aproape
    zilnic au loc manifestatii de mari proportii in pietele publice din
    Atena, Salonic si alte orase, manifestatii cu care s-au solidarizat
    inclusiv unii dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe. Separat,
    sindicatele au chemat la greva generala pe 15 iunie.

    Incasarile la buget ale Greciei au scazut cu 8% pe primul
    trimestru, somajul in martie a crescut de la 15,9% la 16,2%, iar
    economia a scazut cu 5,5% in ianuarie-martie fata de aceeasi
    perioada din 2010, desi fata de ultimele trei luni din 2010 a
    crescut cu 0,2%.

    Aceste stiri, care au venit una dupa alta saptamana trecuta, au
    consolidat scepticismul creditorilor Greciei si al Bancii Centrale
    Europene fata de ideea optimista ca taierile de cheltuieli si
    majorarile de taxe operate de guvernul lui Giorgios Papandreou vor
    crea un teren suficient de bun pentru ca economia sa reinceapa
    cresterea, spre a putea sustine plata enormei datorii de 340 mld.
    euro a statului grec.

    Ideea ca Grecia s-ar putea reintoarce pe pietele financiare la
    anul, in care multi au crezut dupa ce UE si FMI au acordat tarii
    anul trecut creditul de 110 miliarde de euro, a disparut. Ea a fost
    inlocuita de discutiile privind un nou pachet de credite in valoare
    de pana la 90 de miliarde de euro de la UE (de asta data fara
    participarea FMI, dupa informatiile disponibile in prezent) si de
    sugestii adresate de Germania creditorilor privati de a pasui
    Grecia la plata datoriilor ajunse la scadenta. Noul imprumut
    urmeaza sa fie aprobat de ministrii de finante din zona euro la 20
    iunie si de liderii europeni la summitul din 23-34 iunie.

  • Roberta se grabeste cu statutul minoritatilor. La orizont, o noua adoptare prin asumarea raspunderii

    Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat recent ca legea
    minoritatilor nationale trebuie adoptata pana la sfarsitul lunii
    iunie, fiind luata in calcul, ca procedura, si asumarea raspunderii
    Guvernului pe acest proiect. Ulterior, liderul PSD, Victor Ponta, a
    amenintat ca opozitia va depune motiune de cenzura daca si aceasta
    lege va trece tot prin asumarea raspunderii, metoda preferata a PDL
    de a forta adoptarea initiativelor sale legislative.

    La inceputul acestei sesiuni parlamentare, UDMR a amenintat ca
    va parasi coalitia guvernamentala daca legea statutului
    minoritatilor nu va fi adoptat pana la vacanta parlamentara.