BusinessMagazin

Blog

  • Investiţiile străine accelerează în primele patru luni din 2024. Întrebarea care rămâne: cum vor reacţiona investitorii străini la măsurile pentru corectarea derapajului bugetar şi la creşterea costurilor cu forţa de muncă

    ♦ Investiţiile străine directe s-au majorat la 3,2 mld. euro în primele patru luni din 2024 de la 2,4 mld. euro în aceeaşi perioadă din 2023 ♦ Investiţiile cresc în continuare, în ciuda pachetului fiscal pe care guvernul l-a adoptat la începutul anului ♦ Cu toate acestea, deficitul bugetar este în continuare scăpat de sub control şi, din 2025, aşa cum premierul Marcel Ciolacu a anunţat, urmează o nouă reformă fiscală şi întrebarea este cum va fi primită de investitori.

    Stocul investiţiilor străine directe (ISD) în România a ajuns la 118 mld. euro în aprilie 2024, după ce, de la începutul anului, investitorii străini au adus în România 3,2 mld. euro, arată cele mai recente date publicate de Banca Naţională a României. Instabilitatea din regiune din cauza războiului din Ucraina, dar şi instabilitatea legislativă din România, reclamată de investitori de-a lungul timpului, nu au afectat, aşa cum arată cifrele până în acest moment, deciziile investitorilor de a aduce bani în România.

    Cu toate acestea, încă rămân semne de întrebare. Pentru că, deşi guvernarea PSD-PNL a venit la finalul anului trecut cu cele mai mari creşteri de taxe şi taxe noi de la Revoluţie încoace, pentru a creşte veniturile la buget, deficitul bugetar a continuat să derapeze puternic. La patru luni din 2024, cele mai recente date ale Ministerului de Finanţe, deficitul bugetar, ajuns la peste 3% din PIB, a spulberat orice urmă de dubiu: ţinta de deficit bugetar de 5% din PIB pe final de 2024 este imposibil de atins.

    „Investiţiile străine au crescut semnificativ, ajungând la 3,2 mld. euro, o creştere de 34% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În timp ce unii fac doar circ, investitorii se concentrează pe realitatea cifrelor şi a oportunităţilor pe care le oferă economia românească. În ciuda minciunilor aruncate zilnic de unii care nu au construit niciodată nimic, este clar că investitorii văd potenţialul imens al economiei noastre şi investesc masiv în România“, a reacţionat prim-ministrul Marcel Ciolacu, la raportul BNR publicat săptămâna trecută.

    Investiţiile cresc, dar investitorii se uită şi la datoria publică, la posibilitatea de rambursare, şi la războiul de lângă România. Or, aşa cum a spus premierul Ciolacu, de anul viitor urmează noi modificări fiscale pentru a corecta deficitul bugetar, concomitent cu o nouă negociere cu Comisia Europeană pentru a seta un alt interval de timp în care România să ajungă la ţinta de deficit bugetar. Cea mai importantă întrebare din prisma investiţiilor străine este dacă investiţiile publice care se derulează, cum este Autostrada Moldovei sau modernizarea unei părţi din infrastructura ferioviară, vor cântări mai greu decât creşterea fiscalităţii, dar şi a salariilor, deci a costului cu forţa de muncă, în decizia investitorilor.

    Creşterea economică din România s-a bazat în anii de după Revoluţie, dar mai ales din anii 2000, pe investiţiile străine, la fel ca în alte ţări din fostul bloc comunist. Chiar dacă, în genere, pentru investiţii în producţie cu valoare adăugată mai mică, investitorii au ales ţările estice şi România pentru forţa de muncă ieftină şi disponibilă şi pentru taxele mai mici. Or, în ultimii ani, şi salariile şi fiscalitatea au crescut în România. Spre exemplu, în cel mai nou raport INS, salariul mediu net pe economie şi-a consolidat poziţia la peste 1.000 de euro pe lună în România.

    În total, investiţiile străine în România au ajuns la circa 118 mld. euro la final de aprilie 2024. În continuare, cei mai mari investitori străini în România sunt Germania, Austria şi Franţa, care au aproape 40% din stocul de investiţii străine în România. Din afara Uniunii Europene, cel mai mare investitor străin în România sunt SUA.

     

  • Salariile executivilor au scăpat de sub control: Compensaţiile şefilor de top din SUA cresc în cel mai rapid ritm din ultimii 14 ani. Săptămâna aceasta, Musk a obţinut o victorie categorică privind pachetul său de 56 de miliarde de dolari de la Tesla

    Salariile şefilor din SUA cresc în cel mai rapid ritm din ultimii cel puţin 14 ani, potrivit unor noi cifre despre care criticii spun că ilustrează modul în care pachetele de recompense explozive, cum ar fi cele ale lui Elon Musk, riscă să exacerbeze inegalitatea socială, scrie FT. 

    Până în prezent, în 2024, salariul median al directorilor executivi din cadrul companiilor din S&P 500 a crescut cu 12%, potrivit ISS Corporate, parte a consilierului în materie de proxy Institutional Shareholder Services. Acest lucru se compară cu o creştere anuală de 4,1% a salariilor din SUA, potrivit cifrelor oficiale.

    Săptămâna aceasta, Musk a obţinut o victorie categorică în cadrul unui vot al acţionarilor cu privire la pachetul său de 56 de miliarde de dolari de opţiuni pe acţiuni – cel mai mare din istoria SUA.

    Victoria lui Musk – votul a ratificat un pachet salarial făcut pentru prima dată în 2018 – trimite un mesaj executivilor că “cerul este limita aici . . poţi câştiga cât de mult îţi doreşti”, potrivit lui William George, fost preşedinte al comitetului de remunerare din cadrul consiliului de administraţie al Exxon şi fost director general al Medtronic.

    Plata executivilor “a scăpat de sub control”, a spus George. “Acest lucru va provoca o nouă divizare în ţara noastră între cei care au şi cei care nu au. Acest lucru mă îngrijorează foarte mult, deoarece cred că va exista o pierdere de încredere [în companii]”.

  • Preţurile la cacao au explodat. Producătorii de dulciuri ar putea reduce dimensiunea produselor lor

    Marile companii de dulciuri sunt protejate de fluctuaţiile de preţuri deoarece au contracte pe mai mulţi ani cu producătorii de cacao, potrivit CNBC. Totuşi, mai multe contracte importante expiră în 2025, ceea ce obligă companiile să se gândească la soluţii.

    Producătorii mondiali de dulciuri nu vor să scumpească produsele lor deoarece în trecut acest lucru a dus la o scădere a vânzărilor. De aceea, ei analizează mai multe soluţii ingenioase. Una dintre ele presupune reducerea numărului de chipsuri de ciocolată de la 12 la nouă în anumite produse. De asemenea, se caută orice posibil înlocuitor care ar putea fi folosit în reţetele produselor. Alte companii care nu au ciocolata drept produs de bază ar putea să evite cacao, mai ales în cazul produselor noi.

    În ultimii ani, preţul pentru cacao a fost de aproximativ 2.500 de dolari pe tonă. Informaţiile despre o recoltă mai slabă decât se aştepta au declanşat îngrijorări cu privire la aprovizionare. Preţul a crescut foarte mult şi a ajuns în aprilie la un record de peste 11.000 de dolari pe tonă.

  • Înlocuitor de lux

    În dorinţa de a renunţa pe cât posibil la pielea de animale, producătorii de genţi de lux caută alte materiale din care să le confecţioneze, având însă multă vreme problema calităţii acestora, mai precis a faptului că genţile confecţionate din înlocuitori nu vădesc calitatea celor tradiţionale. Recent însă, o parte dintre creatori par să fi reuşit, scrie The Telegraph. Astfel, casa Métier a găsit o piele produsă din coji şi seminţe de măr, care nu prinde patină ca pielea normală, dar îşi păstrează frumuseţea în timp, iar Stella McCartney are şi ea o gamă de genţi de lux din piele vegană confecţionată din pieliţe de struguri şi coji de mere, mai recent lansând unele realizate din miceliu de ciuperci.

     

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Norina Alinta Gâvan, CEO, administrator, Wörwag Pharma România

    Cifră de afaceri (2022): + 180 mil. lei

    Profit net: + 2,4 mil. lei

    Număr de angajaţi: 72

    ► După ce am finalizat un stagiu de doctorat la Universitatea California, San Francisco, cu specializarea în biochimia pielii în absorbţie percutanată, m-am întors în România pentru susţinerea tezei de doctorat şi obţinerea titlului de doctor în chimie la Universitatea Babeş- Bolyai, Facultatea de Chimie din Cluj-Napoca. La momentul respectiv, lucram ca specialist biochimist la Clinica de Dermatologie a Spitalului Clinic Judeţean Cluj şi, în ciuda faptului că îmi plăcea munca, simţeam nevoia unei schimbări, fiind alimentată de pasiunea durabilă pentru cercetare. În aprilie 1997, am găsit un anunţ pentru un post de reprezentant medical, care cerea medic sau farmacist, în Bucureşti, Braşov sau Sibiu. Am decis să aplic, deşi eram biochimist în Cluj. Astfel, din noiembrie 1997 sunt angajată la compania germană Wörwag Pharma în România – acela a fost un punct de cotitură în cariera mea şi m-a modelat în liderul de afaceri care sunt astăzi.

    ► Ceea ce am învăţat ca lider de afaceri este că gestionarea unei echipe motivate şi eficiente este un proces continuu care necesită atenţie, adaptare şi îmbunătăţire constantă: În primul rând, trebuie să te concentrezi pe crearea unui mediu de lucru pozitiv, pe stabilirea unor aşteptări şi obiective clare şi pe promovarea încrederii în echipă.

    ► Următoarea mare schimbare în domeniul sănătăţii va fi probabil condusă de progresele în tehnologie, medicina personalizată şi o tranziţie către îngrijirea mai centrată pe pacient. Telemedicina şi soluţiile de sănătate digitală câştigă deja teren, oferind pacienţilor acces convenabil la servicii de sănătate. Companiile farmaceutice ar trebui să fie pregătite pentru aceste noi provocări prin adoptarea inovaţiei şi adaptarea modelelor lor de afaceri. Colaborarea cu companii de tehnologie pentru dezvoltarea soluţiilor de sănătate digitală şi utilizarea analizei datelor pentru luarea deciziilor mai informate va fi crucială.


     

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Geanina Ghiculescu, Head of retail, MOL România

    Cifră de afaceri (2022): + 9,2 mld. lei

    Profit net: + 161, 9 mil. lei

    Număr de angajaţi: 258

    ► La începutul carierei profesionale mi-am dorit să atrag oameni şi oportunităţi care să mă ajute să evoluez şi să îmi valorific potenţialul. Am fost pasionată mereu de retail, un sector cheie din economie, astfel că am ales şi oportunităţi de carieră care să mă ajute să înţeleg cât mai bine această zonă. Cu două decenii în urmă aveam deja 4 ani de experienţă în domeniul category management, acumulaţi în echipa unui retailer internaţional, iar pe lângă responsabilităţile la nivel local, deschideam două pieţe noi, Republica Moldova şi Serbia. Aveam un rol cu responsabilitate, care viza atât gestionarea mai multor categorii de produse pe mai multe pieţe (conserve, alimente de bază, produse congelate, cosmetice şi detergenţi), cât şi coordonarea negocierilor la nivel de grup (CEE – 10 ţări) pentru sortimentul de mărci proprii. 

    ► Deşi cu două decenii în urmă credeam că voi rămâne veşnic în category management, fiindcă mi se părea atât de vast şi de fascinant domeniul, după 9 ani am simţit că este timpul să explorez şi altă arie. Cu această dorinţă de a face o schimbare am început să lucrez în Departamentul Management Clienţi, unde am dezvoltat de la zero o nouă divizie de business, care viza o categorie nouă de clienţi, estimând piaţă totală şi cea accesibilă, creând UVP-ul. Totodată, am coordonat dezvoltarea a două canale specializate de vânzare, printr-o echipă de vânzări specializată creată de la zero, dar şi o platformă de B2B eCommerce.

    ► Acum, că am revizitat parcursul meu profesional de peste 20 de ani, aş spune că timpul a trecut destul de repede, deşi rezultatele efortului depus până acum s-au tradus prin transformări semnificative de business. Cred că şi următoarele două decenii vor sta sub semnul transformării, iar tehnologia joacă un rol din ce în ce mai important în crearea unor experienţe unice pentru fiecare client. Cred că peste 20 de ani vom putea vedea rezultatele concrete ale măsurilor pe care le iau companiile pentru a face business într-un mod mai sustenabil, cu mai multă grijă faţă de natură şi de cei din jur – iar MOL va fi şi atunci printre companiile cu impact real în societate.


     

  • Clotilde Armand: eu cred cu tărie că acum este momentul unui restart profund al USR

    „USR punct. Şi de la capăt. Un nou început – restart.” Aşa începe mesajul publicat duminică de Clotilde Armand. Ea cere ajutorul cetăţenilor pentru realizarea strategiei partidului.

    „În primul rând cred că este important fin sinceri cu noi să ne recunoaştem vina acolo unde am greşit şi acolo unde s-a greşit. Doar aşa putem evolua. Apoi eu mai cred cu tărie că acum este momentul unui restart profund al USR. Un bun moment în care trebuie să ne privim în oglindă şi să nu ne mai minţim, să ne recunoaştem şi să ne amintim ce ne-a unit împreună pe noi toţi: ghinişti, barnişti, clotildişti, nicuşorişti etc. Cred că de la acest moment zero putem să repornim motoarele la turaţie maximă, de la lucrurile care ne ţine pe noi toţi împreună: cinstea, competenţa meritocraţia, transparenţa. Eu n-am să încep să arăt cu degetul persoanele care sunt responsabile pentru rezultatul slabe ale partidului. Eu vă propun (membrilor şi cetăţenilor care cred în noi) o reconciliere şi o reconstrucţie din temelie a USR. Voi lansa aici curând o platformă deschisă publicului pentru a ne răspunde toţi cetăţenii despre ce am greşit şi cum cred aceştia că putem face mai bine”, scrie în mesajul lui Armand.

    Potrivit lui Clotilde Armand, restartul USR trebuie să se realizeze respectând o serie de principii.

    „Restartul USR trebuie să înceapă reconstrucţia internă de aici: 1. Democraţia în partid – componenţa Comitetului Politc, verificarea adreselor email pentru votul electronic, fără decizii abuzive ale Biroului Naţional etc.). 2. Transparenţa – banii din subvenţie, publicarea CV-urilor şi a contractelor. 3. Solidaritatea în partid pentru filialele mici. 4. Meritocraţia în partid. 5. Lista este deschisă”, mai scrie în mesajul trimis de Clotilde Armand.

    Datele centralizate de AEP arată că în Sectorul 1, George Tuţă, candidatul comun al Alianţei PSD-PNL pentru alegerile locale, a obţinut 36,61% din voturi, în timp ce Clotilde Armand se află la o distanţă mică, de aproape 700 de voturi, cu 35,92%.

  • Alegerile din Sectorul 1 nu se vor relua

    Alegerile locale din Sectorul 1 al Capitalei nu vor fi reorganizate, potrivit unui comunicat emis de Biroul Electoral Central. Solicitarea a fost făcută de Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei şi a a fost respinsă sâmbătă.

    Potrivit unei comunicări oficiale din partea Biroului Electoral Central (BEC), sâmbătă au fost luate mai multe hotărâri cu privire la neregulile sesizate în urma alegerilor locale din 9 iunie.

    BEC a respins mai mult cereri de anulare a alegerilor din mai multe circumscripţii din ţară sau de renumărare a voturilor, acolo unde cifrele nu corespundeau.

    Printre respingeri s-a aflat şi solicitarea înaintată de Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei pentru cazul alegerilor din Sectorul 1. În acest sens, BEC a respins cererea formulată de ADU privind anularea alegerilor din Circumscripţia Electorală din Sectorul 1 al Capitalei.

    Acolo, situaţia rămâne oficial neclară, întrucât actualul primar al Sectorului 1, Clotilde Armand, a depus mai multe sesizări şi a acuzat că alegerile au fost fraudate şi că lipsesc voturi. Cu toate acestea, George Tuţă a anunţat joi că ,,numărarea voturilor din Sectorul 1 s-a terminat” şi că învingătorul alegerilor locale din Sectorul 1 este cel anunţat de PNL încă de la începutul săptămânii.

    În acest moment, datele centralizate de AEP arată că în Sectorul 1, George Tuţă, candidatul comun al Alianţei PSD-PNL pentru alegerile locale, a obţinut 36,61% din voturi, în timp ce Clotilde Armand se află la o distanţă mică, de aproape 700 de voturi, cu 35,92%.

  • Care sancţiuni? În luna mai, importurile oficiale de gaze naturale din Rusia au depăşit în Europa livrările din SUA, deşi marile puteri din UE susţin pe hârtie că Rusia trebuie izolată

    În luna mai, pentru prima dată în aproape doi ani, importurile de gaze naturale din Rusia au depăşit în Europa livrările din SUA, în ciuda eforturilor regiunii de a se debarasa de combustibilii fosili ruşi de la invazia la scară largă a Ucrainei, scrie FT. 

    În timp ce factori punctuali au determinat această inversare, ea evidenţiază dificultatea de a reduce în continuare dependenţa Europei de gazul din Rusia, mai multe ţări est-europene depinzând încă de importurile de la vecinul lor.

    “Este surprinzător să vedem cum cota de piaţă a gazului rusesc şi a [gazului natural lichefiat] creşte în Europa după toate prin câte am trecut şi după toate eforturile depuse pentru a decupla şi a elimina riscurile legate de aprovizionarea cu energie”, a declarat Tom Marzec-Manser, şeful departamentului de analiză a gazelor din cadrul companiei de consultanţă ICIS.

    După invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022, Moscova şi-a redus livrările de gaze prin conducte către Europa, iar regiunea a intensificat importurile de GNL, care este transportat pe nave specializate, SUA fiind un furnizor important.

    SUA au depăşit Rusia ca furnizor de gaze pentru Europa în septembrie 2022 şi, din 2023, au reprezentat aproximativ o cincime din aprovizionarea regiunii.

    Dar luna trecută, gazele ruseşti prin conducte şi transporturile de GNL au reprezentat 15% din totalul livrărilor către UE, Marea Britanie, Elveţia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina şi Macedonia de Nord, potrivit datelor ICIS.

    GNL din SUA a reprezentat 14% din aprovizionarea regiunii, cel mai scăzut nivel din august 2022, arată datele ICIS.

  • Noul pact de uniune a stângii din Franţa dă semne de fisură, la doar două zile după ce a fost format într-o mişcare care ameninţa să eclipseze alianţa centristă a lui Emmanuel Macron. Liderul de extremă-stânga Jean-Luc Mélenchon a lansat peste noapte o epurare a moderaţilor din partidul său care au pledat pentru unitate

    Noul pact de uniune a stângii din Franţa dă semne de fisură, la doar două zile după ce a fost format într-o mişcare care ameninţa să eclipseze alianţa centristă a lui Emmanuel Macron în viitoarele alegeri anticipate, scrie FT. 

    Liderul de extremă-stânga Jean-Luc Mélenchon a lansat peste noapte o epurare a moderaţilor din partidul său care au pledat pentru unitate, provocând o reacţie furioasă din partea altor lideri de stânga. Olivier Faure, şeful socialiştilor, a calificat-o drept “scandaloasă”.

    Crearea Noului Front Popular (NFP) ar putea afecta serios perspectivele candidaţilor pro-Macron, făcându-le mult mai greu să se califice pentru al doilea tur de scrutin din 7 iulie. Primul tur are loc pe 30 iunie.

    Posibilitatea unui guvern de extremă-dreapta cu stânga ca cea mai mare forţă de opoziţie – ambele având planuri masive de cheltuieli nefinanţate – a zdruncinat pieţele financiare, determinând o vânzare a datoriilor şi acţiunilor franceze în această săptămână.

    Aproximativ 75.000 de persoane au participat sâmbătă după-amiază la o demonstraţie la Paris împotriva extremei drepte, a anunţat poliţia. Sindicatul CGT a declarat că 250.000 de persoane au participat în capitală şi 640.000 la proteste în întreaga ţară.

    NFP a fost convenit abia joi, după negocieri intense între patru partide de stânga. Partidele sunt profund divizate în ceea ce priveşte economia, politica UE şi Ucraina, dar şi-au îngropat diferenţele pentru a-şi maximiza şansele împotriva Rassemblement National al lui Marine Le Pen.

    Dar epurarea lui Mélenchon a pus sub presiune NFP. Şeful France Insoumise (Franţa neînduplecată) a eliminat de pe lista de candidaţi electorali a LFI mai mulţi colegi care au criticat anterior poziţiile sale extreme. El l-a inclus pe listă pe Adrien Quatennens, un protejat şi controversat deputat LFI care a fost acuzat de soţia sa de violenţă domestică.

    Măsura luată de Mélenchon, un politician profund polarizator, a provocat o reacţie furibundă din partea membrilor epuraţi şi a simpatizanţilor acestora.

    “Este total meschin, mic din partea lui, o reglare de conturi, când provocarea acum este de a împiedica extrema dreaptă să preia puterea”, a declarat pentru France Info Alexis Corbières, unul dintre deputaţii eliminaţi ca şi candidat.