BusinessMagazin

Blog

  • Cine este antreprenorul care vrea să transforme cele mai arzătoare dorinţe ale oamenilor într-o afacere. El a creat şi vândut mai multe afaceri

    Antreprenorul Mugur Frunzetti, care a lansat pe parcursul a 30 de ani zeci de afaceri în mediul online, între care MarketOnline.ro şi francizele Floria.ro şi Retargeting.biz, mizează acum pe o aplicaţie destinată întâlinirilor romantice. Investiţia realizată până acum, alături de doi asociaţi, ajunge la 500.000 de euro, iar aplicaţia vizează piaţa mondială.

    MarketOnline (exit în 2019), Floria (exit în 2013), Retargeting (exit în 2018) şi Studio 20 (unde este în continuare acţionar) sunt doar câteva din afacerile construite de Mugur Frunzetti în cele trei decenii de antreprenoriat, în care, povesteşte el, a lansat zeci de afaceri. „Îmi este greu să le ţin minte pe toate. Aş spune că jumătate au fost eşecuri, un sfert au mers OK şi un sfert au reuşit cu adevărat.

    Am câştigat destul cât să mă pot bucura de viaţă şi să asigur familiei un trai fără griji financiare, dar nu atât de mult încât să îmi cumpăr un avion privat, însă lucrez la asta”, spune antreprenorul. El nu a dorit să ofere niciun reper referitor la câştigurile de pe urma exiturilor de până acum din cele mai cunoscute afaceri – MarketOnline, Floria şi Retargeting, iar despre Studio 20 a spus: „Nu am primit încă oferta potrivită.” Businessul Studio 20, cea mai mare franciză de videochat din lume, a avut în 2018 o cifră de afaceri, la nivelul întregii reţele, de aproape 20 de milioane de dolari. În 2014, când s-a lansat franciza Studio 20, piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, însă în câţiva ani aceasta s-a triplat.

    Acum, Frunzetti mizează pe un nou produs, Slide, o aplicaţie destinată întâlnirilor. În urmă cu un an şi puţin, povesteşte el, a petrecut Anul Nou împreună cu doi buni prieteni, antreprenori şi ei în mediul digital, dar ceva mai tineri ca el, şi cumva a venit vorba de dating, apoi despre ce aplicaţii de dating folosesc, ce le place sau nu fiecăruia şi până dimineaţă aveau deja un business plan – „să construim o aplicaţie de dating pe care am vrea să o folosim. În maximum două luni, lucram deja la design.

    În anul prelansării s-a lucrat mult, am căutat să facem un customer experience superior altor aplicaţii de dating, să aducem features noi, unice şi să oferim un produs software complet, nu doar «slide next». Investiţia a fost până la lansare de 300.000 de euro, aproape în întregime salariile echipei”. Cei doi asociaţi ai antreprenorului din afacerea Slide sunt Florin Simovici şi Marius Bodea, doi moldoveni care au ales să locuiască în Braşov. „Marius este CEO-ul companiei, cel dedicat 100% Slide, Florin este creativul, cel cu idei out-of-the-box, iar eu sunt «sfatul bătrânilor», cel care ajută la strategie şi la o viziune coerentă pe termen lung. La Slide au lucrat până acum zece colegi, majoritatea developeri, iar echipa creşte după lansare cu oameni de marketing şi customer care”, adaugă Frunzetti.

    Despre Slide, antreprenorul spune că este o aplicaţie complexă, „peste concurenţă, care oferă o soluţie pentru toate nevoile: cei care sunt obişnuiţi să dea slide şi să aleagă după poze, cei care caută o analiză mai profundă a compatibilităţilor sau profile verificate, cei care vor să vadă reels sau «TikTok videos» cu potenţialii parteneri sau cei care vor să vorbească cu cineva chiar acum – opţiunea «chat now». În plus, validăm cu atenţie doar profiluri reale, conţinut real, nu aprobăm profiluri fake, poze false sau cu pomii din curte, punem accent pe promisiunea: Dating Real People.”

    Mugur Frunzetti mai spune că au ales să valideze aplicaţia şi să o adapteze în funcţia de reacţia utilizatorilor din România, deci timp de câteva luni va fi listată doar pe această piaţă, în App Store şi Google Play. „Suntem deschişi la observaţii, critici şi idei, deja în prima săptămână am lansat trei update-uri după primele feedbackuri venite de la useri. Evident, mai apar şi mici buguri tehnice pe care le rezolvăm rapid şi învăţăm echipa de customer care cum să valideze mai bine doar profilurile reale.”

    După finalizarea acestei etape, aplicaţia va fi lansată pe rând în pieţe externe, în limba locală, în primă fază engleza (SUA, Canada, UK, Australia) şi spaniola (America de Sud, Mexic, Spania), urmate de germană, italiană, portugheză, hindu şamd.

    „Ţinta mea în orice afacere a fost să devină jucătorul numărul 1 în piaţa ei, deci şi Slide vrem să ajungă cea mai folosită aplicaţie de dating din lume. Vorbim de o piaţă de aproape 10 miliarde USD pe an, unde numărul 1 depăşeşte un miliard cifra de afaceri, şi noi vrem să depăşim această cifră.”

    Întrebat care a fost cea mai mare greşeală în business, antreprenorul spune că a făcut şi face zilnic greşeli, este inevitabil în orice acţiune umană. „Ca business, cea mai mare a fost în urmă cu câţiva ani, când am ratat complet un proiect extrem de bun cu o investiţie peste 1 milion de dolari, pentru că am avut prea multă încredere în management şi în «handshake» (înţelegere neoficială – n.red.). Dar orice eşec ne face mai buni, mai pregătiţi, mai puternici.”

    Cât priveşte cea mai mare reuşită de până acum, în afaceri, spune că întrebarea este grea, „pentru că «mare» are aici multe explicaţii pentru mine, de la ROI la plăcerea de a construi acea afacere. Cei mai mulţi bani i-am făcut din afacerile de software şi marketing digital, iar acea afacerea care mi-a adus cea mai multă bucurie a fost Floria”, conchide antreprenorul.    

  • Tehnologie „made in Cluj” pentru Bosch

    Bosch a investit 21 de milioane de euro în cea de-a doua sa clădire din cadrul Centrului de Inginerie din Cluj. Învestiţia totală în cele două clădiri de birouri din Cluj este de aproximativ 50 de milioane de euro. Peste 1.700 de angajaţi activează, în cadrul unui model de lucru hibrid, în toate locaţiile Centrului de Inginerie din Cluj, Bucureşti şi Sibiu. Centrul din Cluj este o parte a reţelei globale de inginerie Bosch.

    România, mai exact Centrul de Inginerie de la Cluj, reprezintă acum punctul principal din cadrul Bosch pentru dezvoltarea sistemelor de inteligenţă artificială, iar Clujul, alături de Budapesta şi Sofia reprezintă al doilea mare cluster de R&D din cadrul companiei. Bosch a recrutat în 2023 peste 200 de noi ingineri pentru centrul de R&D din România şi continuă să atragă proiecte prin care specialiştii români lucrează la computere care vor controla viitoarele maşini autonome. În total, în birourile din Cluj, Bucureşti şi Sibiu deja sunt 1.700 de ingineri care lucrează la sistemele viitorului.

    „Cluj, alături de Budapesta şi Sofia fac parte dintr-un cluster est-european şi avem mai multe proiexte comune. Iar cu acest cluster, suntem a doua cea mai mare zonă de inginerie din Bosch şi avem multe proiecte comune. Este o mişcare strategică pentru a transforma Europa de Est într-unul dintre cele mai mari centre de inginerie pentru Bosch la nivel mondial”, a spus Tobias Matter, directorul Centrului de Inginerie Bosch din Cluj.

    Astfel, Europa de Est devine un hub de cercetare şi dezvoltare pentru Bosch, care a continuat să recruteze ingineri pentru birourile sale din România şi a finalizat deja o investiţie de 21 mil. euro într-o nouă clădire de birouri pentru specialiştii companiei.

    „Noi la Centrul de Cercetare al Bosch în primul rând, accelerăm inovaţia şi vrem să o coordonăm de la Cluj, împreună cu colegii noştri şi lucrăm la o dezvoltare mai eficientă”, a spus Ionuţ Muntean, responsabil de activităţile de inovare, parte a colaborării cu universităţile şi proiectele cu finanţare publică din cadrul Centrului de Inginerie.

    De exemplu, el este şi membru al Consiliului Naţional al Ştiinţei, Tehnologiei şi Inovării, care a fost creat anul trecut şi, de asemenea, ajutând la formarea sau implementarea unor înregistrări naţionale. El a lucrat la crearea unei înregistrări pentru testarea vehiculelor automatizate pe drumurile publice.

    „Şi acum suntem într-o fază finală, în care putem, vrem să testăm algoritmii pe care îi dezvoltăm pe pista de testare şi pe drumurile publice, desigur, împreună cu MAI”, a spus Ionuţ Muntean. „Intrăm şi în parteneriate cu alţi membri internaţionali, consorţii şi suntem aici împreună cu universităţile locale. Majoritatea colegilor noştri provin de la universităţile din Cluj-Napoca, sau din Bucureşti, Timişoara, Iaşi şi Sibiu. Acoperim toate nivelurile de la licenţă şi încercăm să ţinem studenţii cât mai aproape de studiu. Şi atunci îşi pot dezvolta baza şi pot deveni specialişti în domeniu.”, a continuat Ionuţ Muntean.

    De asemenea, pentru activitatea curriculumului, Bosch a dezvoltat mai multe proiecte, programul de internship de vară, în care studenţii vin timp de trei luni şi lucrează pe diferite teme noi.

    „Avem şi cursuri pe care colegii noştri vor să le ofere studenţilor şi programe de masterat pe care le susţinem prin programele universităţii. În plus, sunt şi programe de cercetare şi teze de doctorat”, a explicat Ionuţ Muntean.

    Centrul de Inginerie din Cluj a realizat de-a lungul anilor parteneriate strategice pe toate palierele, cu mediul academic, autorităţi locale şi parteneri comerciali. Unele dintre cele mai semnificative proiecte pentru angajamentul Bosch faţă de sistemul educaţional din România este cel cu universităţile locale. În acest moment, sunt disponibile pentru studenţi trei programe de masterat şi patru cursuri universitare pe care Bosch le-a dezvoltat în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi Universitatea „Babeş-Bolyai”, centrul din Cluj oferind anual peste 50 de burse pentru studenţi. Mai mult, peste 200 de tineri beneficiază anual de mentorat şi transfer de cunoştinţe din partea experţilor Bosch în diverse programe personalizate din cadrul Centrului de Inginerie din Cluj.

    „La Cluj avem parteneriate cu două universitaţi şi trei programe de master pe care le derulăm. Avem patru cursuri universitare ceea ce facem şi avem mult sprijin pentru licee. Ceea ce nu facem niciodată este să angajăm oameni cu un contract complet înainte de a absolvi, sau ca student. Acesta este un punct important pentru noi – trebuie să oferim acestui tânăr sau acestei tinere posibilitatea de a absolvi pentru a-şi încheia studiul. Dar oferim un program de vară pentru studenţi. Este un program de trei luni în care pot lucra aici în timpul verii în proiecte cu membrii echipei pentru a experimenta cumva care este atmosfera de lucru în industrie, într-o corporaţie”, a spus Tobias Matter. El a subliniat că Bosch primeşte pentru programul de lucru de vară circa 2.500 de solicitări din România, dintre care 200 de studenţi sunt selectaţi.

    Centrul de Inginerie Bosch din Cluj joacă un rol în transformarea sectorului mobilităţii, încă de la înfiinţarea sa, în anul 2013. Prin expertiza amplă în ingineria software, hardware şi mecanică şi ingineria fiabilităţii, dar şi în planificarea vânzărilor, centrul contribuie la dezvoltarea unor soluţii, bazate pe inteligenţa artificială, aplicate în domeniile conducerii automatizate, mobilităţii electrice şi conectate. Datorită colaborăriicu alte locaţii de inginerie Bosch din Europa Centrală şi de Est şi cu fabrica Bosch din Cluj, Centrul de Inginerie Bosch din Cluj oferă soluţii clienţilor din întrega lume, fiind un pilon al reţelei globale de inginerie Bosch. Astfel, dezvoltarea activităţilor sale a condus la extinderea în Bucureşti şi, din acest an, în Sibiu.

    „În centrul de R&D avem 1.700 de oameni în acest moment, iar anul trecut am crescut cu circa 200-300 de noi angajaţi. Anul acesta nu putem realiza o estimare cu privire la noi recrutări deoarece întreaga industrie se schimbă cumva. Avem o restructurare uriaşă acum şi întreaga companie Bosch se concentrează acum puţin diferit asupra clienţilor noştri, deoarece şi ei schimbă ceea ce aţi văzut înainte cu noua arhitectură. Dar de când sunt aici, în România, numărul angajaţilor a crescut cu peste 100%”, a explicat şeful centrului de R&D.

    Din cei 1.700 de angajaţi din cadrul centrului, 10% lucrează la Bucureşti, iar 10% la Sibiu, “centrul” fiind la Cluj, unde sunt şi concentraţi cei mai mulţi.

    „În România avem acum principalul hub dedicat AI, avem echipe care lucrează la AI cu baza în cloud şi aici avem una dintre cele mai mari echipe din Europa.

    AI-ul ne ajută în procesele de învăţare automată, cu procese incorporate în ECU. Mai departe, AI-ul poate interpreta semnele de circulaţie, acestea diferă totuşi, de la ţară la ţară, iar AI-ul se antrenează, şi în plus, ajută şi pe partea de codare”, a spus Tobias Matter.

    Mai mult, la Cluj Bosch are întreaga gamă de dezvoltare, de la hardware la software. “Spre exemplu, aici proiectăm computerul automobilului – ECU-ul şi mai departe realizăm şi softul pentru acesta. Spre exemplu, facem şi baterii în soluţiile cloud, adică soluţii cloud prin care maşina livrează date de la baterie la cloud. Şi cu aceste date, lucrăm pentru a putea oferi apoi certificate privind starea bateriei OEM sau, în cele din urmă, şi fiecărei persoane private”, a explicat inginerul.

    Clujul şi-a câştigat titlul de hub IT pentru industrie în opinia lui Tobias Matter, în condiţiile în care nu doar Bosch are acolo birourile, ci şi Porsche dar şi un joint venture dintre NTT Data şi BMW.

    „Clujul este un hub IT şi avem universităţi şi specialişti în software. Dar oameni bine pregătiţi sunt şi în Bucureşti, motiv pentru care acolo vedem companii precum Oracle. În Cluj încă găsim profesioniştii potriviţi care să ni se alăture. Bosch are parteneriate atât cu Universitatea Babeş Bolyai, cât şi cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, dar şi cu Universitatea Politehnică din Bucureşti”, a conchis directorul centrului de R&D.    ■

    Bosch a investit 21 mil. euro în cea de-a doua clădire a centrului de R&D din Cluj

    Grupul german a investit 21 de milioane de euro în noua clădire a centrului de inginerie; investiţia totală în cele două clădiri de birouri din Cluj, demarată în 2017, este de aproximativ 50 de milioane de euro. Cei peste 1.700 de angajaţi activează, în cadrul unui model de lucru hibrid, în toate locaţiile Centrului de Inginerie din Cluj, Bucureşti şi Sibiu – din cei 1.700, 10% sunt la Bucureşti iar alţi 10% la Sibiu.

    Noua clădire, a cărei construcţie a început în martie 2021, are o suprafaţă construită de aproximativ 10.000 de metri pătraţi, împărţiţi pe zece etaje şi este conectată de sediul existent prin două pasarele.

    Centrul de Inginerie Bosch din Cluj în cifre:

    ►Ÿ 2013 este anul înfiinţării

    ► >1.700 de angajaţi în Cluj, Sibiu şi Bucureşti

    Ÿ► 4 Centre în România

    Ÿ► 4 arii de acţiune: conducere automatizată, mobilitate conectată, mobilitate electrificată şi servicii pentru industria auto

    ►Ÿ 4 domenii de expertiză: inginerie software, hardware, mecanică, ingineria fiabilităţii şi planificarea vânzărilor

    ►Ÿ 3 programe de masterat şi 4 cursuri universitare în colaborare cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi Universitatea „Babeş-Bolyai”

  • Prăbuşirea dureroasă a celei mai fierbinţi pieţe imobiliare: birourile stau goale, spaţiile comerciale sunt pustii, iar clădirile fantomă rezidenţiale domină orizontul

    În mijlocul cartierului de afaceri din Hong Kong, pe locul unei foste parcări, se apropie data deschiderii unei construcţii neobişnuite la faimosul orizont al oraşului, scrie FT. 

    Henderson este o clădire de birouri cu 36 de etaje, proiectată de Zaha Hadid Architects şi denumită după Henderson Land Development, un dezvoltator controlat de una dintre cele patru mari dinastii imobiliare din Hong Kong. Structura sa curbată este inspirată de simbolul oraşului, bobul florii bauhinia. Numai costul achiziţionării terenului a fost de 3 miliarde de dolari.

    Printre chiriaşii anunţaţi până acum se numără casa de licitaţii Christie’s, producătorul elveţian de ceasuri Audemars Piguet şi firma de capital privat Carlyle. „Din câte ştiu, The Henderson pare să accepte doar chiriaşi de top”, spune Ricky Tsang, director de ratinguri corporative la S&P.

    Dar, potrivit unor agenţi imobiliari familiarizaţi cu proiectul, acesta are în prezent chiriaşi pentru doar aproximativ 60% din suprafaţa închiriabilă. La Cheung Kong Centre II, cu 41 de etaje, aflat în construcţie la o stradă distanţă, agenţii spun că ratele de ocupare erau blocate la aproximativ 10% în luna martie, deoarece negocierile cu potenţialii chiriaşi se prelungeau.

    Henderson Land a confirmat nivelul actual de ocupare, dar a precizat că proiectul va consolida şi mai mult „poziţia grupului în districtul central de afaceri din Hong Kong şi va spori fluxul de venituri recurente”. CK Asset, dezvoltatorul din spatele Cheung Kong Centre II, nu a răspuns la întrebările privind închirierea.

    Potrivit Cushman & Wakefield, chiriile pentru birourile de primă clasă din Hong Kong au scăzut cu aproape 40% de la vârful înregistrat în 2019, iar cifrele guvernamentale arată că rata de neocupare a spaţiilor vacante a atins un nivel record de 16%. În acest context puţin promiţător, C&W prevede că aproximativ 6,7 milioane de metri pătraţi de noi spaţii de birouri – de 14 ori suprafaţa brută a The Henderson – vor fi lansate pe piaţă în următorii cinci ani.

    Piaţa închirierii de birouri de primă clasă din oraş „nu a atins punctul culminant”, spune Fiona Ngan, şefa serviciilor pentru ocupanţi la Colliers Hong Kong. „Multe companii multinaţionale îşi reduc activitatea, determinate de o economie slabă … iar companiile din China continentală nu vin în [ritm rapid] aşa cum se aşteptau anterior din cauza limitărilor bugetare”.

    Este o poveste similară pe piaţa rezidenţială. Datele guvernamentale arată că numărul de unităţi finalizate, dar nevândute, a crescut cu 134% faţă de 2018, iar preţurile au scăzut cu aproximativ un sfert faţă de vârful lor din 2021. Anul trecut, preţul proprietăţii medii din Singapore l-a depăşit pe cel din Hong Kong.

    Sectorul imobiliar are încă o mare importanţă în Hong Kong. Este modul în care multe dintre familiile de afaceri de profil înalt din teritoriu şi-au construit averile. Indicele bursier de referinţă Hang Seng conţine 12 grupuri imobiliare sau de construcţii, iar licitaţiile periodice de terenuri deţinute de guvern pentru dezvoltare aduc sume importante pentru administratorii teritoriului.

    Hong Kong a mai cunoscut prăbuşiri ale pieţei imobiliare – de exemplu, preţurile rezidenţiale s-au înjumătăţit după criza financiară asiatică de la sfârşitul anilor 1990. Dar acestea şi-au revenit invariabil, adesea în mod spectaculos.

    Unii experţi imobiliari se tem că lucrurile ar putea fi diferite de data aceasta. Noţiunea de rate ale dobânzii americane „mai mari pentru mai mult timp” – costurile de împrumut în Hong Kong sunt legate de acestea prin intermediul legăturii monedei sale cu dolarul – a urmat după trei ani de politici dure de tip „zero-Covidiu” şi o reprimare a disidenţei care a făcut ca unele companii internaţionale şi unii rezidenţi locali să ia în considerare plecarea.

    „Atât preţurile rezidenţiale, cât şi chiriile pentru birouri vor avea dificultăţi în a-şi reveni aşa cum au făcut-o [odată]”, prezice analistul UBS Mark Leung.

     

  • Cât de utilă ar fi o listă cu service-urile în care şoferii îşi pot repara maşina în cazul unui accident în baza poliţei RCA. Circa 85% dintre respondenţii unui studiu IRES spun că le-ar fi de folos o propunere din partea asigurătorului, cu titlu informativ

    Majoritatea covârşitoare a şoferilor români consideră util să primească o listă cu unităţi service unde să îşi poată repara maşina, în cazul unui accident, potrivit celui mai recent studiu al Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), au transmis reprezentanţii Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare Reasigurare din România (UNSAR).

    “Astfel, întrebaţi dacă le-ar fi de folos, în cazul în care ar avea un accident rutier, să primească din partea asigurătorului o propunere, cu titlu informativ, cu unităţi service unde să îşi poată repara maşina, 85% dintre respondenţi au răspuns afirmativ. Cercetarea sociologică a fost realizată de IRES, la solicitarea UNSAR, în primul trimestru al acestui an, pe un eşantion reprezentativ de 1.028 respondenţi 18Ă ani, care conduc un autovehicul”, au explicat reprezentanţii UNSAR.

    Aceeaşi cercetare sociologică arată şi că majoritatea şoferilor români (56%) spun că i-ar deranja mult şi foarte mult situaţia în care costul reparaţiei efectuate într-un service ar fi cu mult mai mare în cazul în care aceasta s-ar realiza în baza poliţei RCA, faţă de cazul în care acest cost ar fi suportat din bugetul personal al unui şofer.

    Atât fenomenul fraudelor, cât şi creşterile costurilor cu reparaţiile sunt factori care conduc la creşterea daunei medii RCA, care s-a mărit cu peste 8% în 2023, ajungând la valoarea de 10.750 lei. Toate daunele sunt, în final, plătite din primele de asigurări pe care toţi deţinătorii de vehicule sunt obligaţi să le plătească în baza legii. În concluzie, acest sondaj relevă încă o dată faptul că şoferii români ştiu ce soluţii sunt necesare pentru îmbunătăţirea legislaţiei actuale privind asigurarea RCA. Reamintim faptul că asigurătorii au plătit anul trecut despăgubiri record în baza poliţelor RCA, în valoare de 4,2 miliarde lei. Acestor sume li se adaugă rezerve în valoare de 2,3 miliarde lei pentru daunele avizate (RBNS), dar şi 2,35 miliarde lei aferente daunelor neavizate (IBNR), au mai explicat reprezentanţii UNSAR.

  • Ministerul Energiei: Preţurile facturilor la gaze şi electricitate, mai mici faţă de preţurile plafonate

    Preţurile facturilor la gaze naturale au scăzut în luna aprilie cu 25%, iar cele la electricitate cu 15% faţă de preţurile maximale plafonate, potrivit Ministerului Energiei.

    „Au fost emise primele facturi pe luna aprilie la gaze şi energie electrică. Faţă de preţul maxim prevăzut de plafon, preţurile facturate la gaze naturale sunt cu până la 25% mai mici. De exemplu, preţul practicat de principalul furnizor de gaze naturale pentru consumatorii casnici este 0,23381 lei/ kWh (preţul maxim plafonat fiind de 0,310 lei/kWh)”, potrivit unui comunicat de presă.

    Conform sursei citate, la energie electrică, pentru clienţii casnici cu un consum mai mare de 300 kWh/lună, scăderile aplicate de principalii furnizori ajung până la 15% faţă de preţul maximal de 1,3 lei/kWh.

    „Am promis facturi mai mici la electricitate şi gaze naturale. Vă reamintesc că pe 28 martie am declarat public, după şedinţa de Guvern, că românii vor primi facturi mai mici la energie. Am susţinut ferm şi bine fundamentat pe baza analizelor pe care le-am făcut şi pe care le-am promovat prin actualizarea mecanismului de compensare-plafonare (OUG 27/2022). Ceea ce pentru mine a fost certitudine încă de la momentul promovării în Guvern a noului mecanism, se confirmă astăzi prin facturi. Am susţinut întotdeauna: statul trebuie să intervină acolo unde este necesar, când este necesar şi cum este necesar. Nu este nevoie să dăm peste cap un întreg sistem, ci să calculăm, să analizăm şi să aplicăm cu cap. Protejăm facturile românilor în continuare”, afirmă Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

  • Uber este în cădere liberă. Cum a ajuns gigantul să încaseze un profit de 4 ori mai mic decât se aştepta. Acţiunile s-au prăbuşit pe bursă cu peste 9%

    Rezultatele Uber au fost cu mult sub aşteptări în primul trimestru, fiind îngreunate de costurile generate de lupta de zece ani a companiei de ride-hailing cu autorităţile de reglementare la nivel mondial, scrie FT. 

    Compania cu sediul în San Francisco a raportat un profit operaţional de 172 milioane de dolari pentru primele trei luni ale anului, faţă de previziunile analiştilor, care estimau un profit de peste 600 milioane de dolari.

    Miercuri, Uber a atribuit deficitul la „modificări şi decontări discrete ale rezervelor legale şi de reglementare”, deşi compania a precizat că „rezolvă mai multe probleme vechi”.

    Costurile juridice au inclus faptul că Uber a fost de acord să plătească 178 de milioane de dolari pentru a soluţiona un proces colectiv intentat de şoferii de taxi din Australia. Cu toate acestea, trimestrul a fost totuşi comparat favorabil cu o pierdere operaţională de 262 de milioane de dolari raportată pentru primele trei luni din 2023.

    Acţiunile Uber au scăzut miercuri cu aproximativ 9% la începutul şedinţei de tranzacţionare de la New York, erodându-şi astfel câştigurile din acest an la 11%.

    Uber şi rivalii săi se confruntă cu tot mai multe obstacole de reglementare la nivel mondial, în special în ceea ce priveşte plata şoferilor şi a lucrătorilor care efectuează livrări.

     

  • Şi bogaţii au zile proaste: Şeful unuia dintre cele mai mari fonduri de investiţii din Marea Britanie a pierdut o comoară evaluată la 40 de milioane de dolari

    Paul Marshall, unul dintre cei mai importanţi manageri de fonduri speculative din Marea Britanie a pierdut o luptă în instanţa pentru recuperarea a 40 de milioane de dolari în argint din epava unei nave scufundate de un submarin japonez în Al Doilea Război Mondial, scrie Bloombeerg.

    Curtea Supremă din Marea Britanie a dat miercuri o lovitură uneia dintre companiile controlate de Paul Marshall, hotărând că Africa de Sud, proprietarul argintului, nu ar trebui să se implice într-un proces, deoarece se bucură de imunitate de stat. În acest context, argintul se întoarce în Africa, proprietarul de drept al comorii.

    Miza procesului a fost o încărcătură de 2.364 de lingouri de argint, destinate cândva Monetăriei din Africa de Sud, care a stat ascunsă la doi kilometri şi jumătate adâncime în Oceanul Indian timp de decenii, până când a fost găsită şi ridicată de Argentum Exploration Ltd., controlată de omul de afaceri.

    Firma a susţinut că i se cuvine o sumă substanţială „pentru salvare” şi a declarat că doreşte ca o instanţă să „stabilească o recompensă”, dar judecătorii au respins cererea. Aceştia au declarat că au fost informaţi că cele două părţi au convenit recent asupra unei înţelegeri confidenţiale.

    Lingourile se aflau la bordul navei SS Tilawa, care a plecat din Mumbai în drum spre Durban în 1942, când a fost lovit de două torpile şi s-a scufundat, pierzând 281 de pasageri şi membri ai echipajului. Scufundarea a fost supranumită „Titanicul Indiei”, dată fiind amploarea tragediei.

    Marshall a căutat comoara din adâncuri alături de Anthony Clarke, un director mai tânăr din cadrul fondului său de investiţii, care ar putea fi catalogat drept cel mai de success vânător de epave contemporan.

    Clake a declarat că a efectuat aproximativ 30 de scufundări pentru a explora epavele , uneori ca investitor principal, alteori ca investitor minoritar şi adesea cu companiile sale care lucrează în numele unui client.

    Printre acestea se numără SS Tilawa. Nava a fost descoperită pentru prima dată pe fundul Oceanului Indian în 2014, înainte de a fi explorată în cadrul unei expediţii secrete trei ani mai târziu. Argintul a fost adus în portul britanic Southampton înainte de a fi închis într-un depozit securizat, unde a rămas de atunci.

    Guvernul sud-african a susţinut că nu numai că încă deţine argintul, dar a insistat că nu ar trebui să se supună deloc procesului.

    Judecătorii Curţii Supreme au fost de acord, afirmând că argintul era o încărcătură necomercială şi că guvernul avea dreptul la imunitate de stat.

    Hotărârea a infirmat două decizii anterioare ale instanţei, un judecător afirmând anterior că guvernul probabil „uitase” de lingouri. În registrele de la Registrul Societăţilor din Marea Britanie se menţionează că Marshall controlează Argentum.

    Cazul arată că, dacă o încărcătură recuperată a fost iniţial destinată utilizării de către un stat, atunci poate fi recuperată de acelaşi guvern, a declarat Goulding de la HFW.

     

  • IPS Teodosie a fost trimis în judecată

    DNA Constanţa a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie şi a lui P.I., consilier în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului.

    Conform rechizitoriului, în iulie 2023, Petrescu Teodosie ar fi promis unui om de afaceri, martor, 160.000 lei, reprezentând un procent de 20% din suma de 800.000 lei, pe care acesta din urmă ar fi trebuit să o obţină pentru Arhiepiscopia Tomisului, în urma folosirii influenţei pe care ar fi afirmat că ar fi avut-o asupra funcţionarilor cu drept de decizie în această privinţă din cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte.

    Suma de 800.000 lei ar fi urmat să fie utilizată pentru finanţarea unor lucrări de construcţie ori reabilitare a unităţilor de cult aflate în subordinea Arhiepiscopiei Tomisului.

    P.I. i-ar fi comunicat omului de afaceri modalitatea în care urma să intre în posesia banilor promişi (160.000 lei) respectiv prin încheierea de către Arhiepiscopia Tomisului cu societatea martorului a unui contract de consultanţă fictiv.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Curţii de Apel Constanţa.

  • Ciolacu, despre datoria publică de peste 52%: De la guvernarea domnului Cîţu

    „Păi vă spun eu – de la guvernarea domnului Cîţu, fiindcă atunci când a guvernat PSD, acea ciumă roşie a lăsat datoria publică la 36%. A venit domnul Cîţu care a făcut împrumuturi de 200 de miliarde de lei. Repet, 200 de miliarde de lei. Normal şi eu am credit la bancă şi dumneavoastră, primele rate ţi le pui mici, când trebuie să dai banii. Corect? Dacă vrei să îţi cumperi o locuinţă, te gândeşti că nu ţi-e suficientă locuinţa pe care o cumperi, trebuie să o şi mobilezi, trebuie să îi pui şi yală şi atunci îţi pui ratele mai mari după trei, patru ani. Aşa a făcut şi domnul Cîţu. A făcut 200 de miliarde lei datorii. A venit dl. Orban, cu toate că nu a câştigat alegerile şi niciunde în lume nu se întâmplă ca partidul care a câştigat alegerile să nu fie desemnat să aibă propunerea de premier, s-a făcut o coaliţie de dreapta care a funcţionat cred că vreo opt luni. Până când, cunoaştem toţi situaţia la care s-a ajuns”, a afirmat Marcel Ciolacu, întrebat cum s-a ajuns în guvernarea PSD-PNL ca datoria publică să depăşească 52% din PIB, miercuri la Buzău.

    Liderul PSD a adăugat că, „în decursul acestui an, (…) datoria publică va ajunge la 48-49%”.

    „A fost un vârf de plăţi şi este normal. (…) Eu nu o să stopez nicio investiţie în România şi vedeţi oriunde vă uitaţi, în orice comună, în orice municipiu, veţi vedea investiţii şi mai ales pe infrastructura mare, şi s-a creat un delay, fiindcă întâi cheltui foarte mult, pe urmă mi se întorc banii din taxe şi impozite. Am făcut un pic de ordine. Sper că domnul ministru să vină şi cu reorganizarea ANAF. Cu alte cuvinte, (…) chiar avem un plan şi toţi colegii din Guvernul României (…) am înţeles că trebuie să avem un plan integrat”, a explicat şeful Guvernului.

  • Ciolacu, despre numărul mare de accidente: Avem şosele prea înguste şi maşini prea puternice

    „Avem şosele prea înguste şi maşini prea puternice. Avem o legislaţie relaxată”, spune Marcel Ciolacu, întrebat ce se poate face pentru a reduce numărul de accidente rutiere.

    El pledează pentru înăsprirea pedepselor.

    „În momentul în care, statistic, ajungi pe primul loc, trebuie să facă modificări legislative, până când revii într-o medie europeană”, încheie Ciolacu.