Blog

  • Primul Ford asamblat la Craiova a iesit de pe linia de fabricatie

    Masinile sunt aduse de la o fabrica din Turcia, Kocaeli, sub
    forma de colectii CKD(Complete Knock Down) si sunt asamblate in
    uzina de la Craiova. Ford Transit Connect este un vehicul comercial
    usor.

    Primele masini produse integral in uzina romaneasca vor iesi de
    pe linia de fabricatie anul viitor, dupa ce sectiile de caroserii
    si vopsitorie vor fi finalizate si date in folosinta. Totodata,
    Ford a anuntat ca prima masina de la Craiova va fi donata
    spitalului municipal din Craiova, iar unitatile din lotul respectiv
    vor fi livrate dealerilor Ford din Romania.

  • Basescu ii multumeste lui Tariceanu pentru negocierile cu Ford

    “Am convingerea ca va fi un succes. Cheia succesului e calitatea
    managementului si solidaritatea muncitorilor cu noul management”, a
    adaugat seful statului.

    Mai multe pe www.zf.ro

  • Primul Ford “made in Romania”

    Primul autoturism Ford produs la Craiova este un vehicul
    comercial, Ford Transit Connect. Grupul american Ford a devenit
    actionar majoritar la Automobile Craiova in septembrie 2007, cand a
    achizitionat de la stat 72,4% din capitalul companiei, pentru 57 de
    milioane euro.

    Ford a investit pana in prezent 12 milioane de euro in pregatirea
    angajatilor, potrivit
    Ziarului Financiar
    , angajatii beneficiand de aproximativ 380 de
    cursuri de formare in acest an.


    Click aici
    pentru a citi mai multe despre istoria privatizarii
    Automobile Craiova.

  • Robert Negoita, vanat de Fisc pentru o datorie de 10 mil. euro

    Cea mai mare datorie a unui roman catre stat prin neplata TVA pe
    tranzactii imobiliare o are deputatul PSD Robert Negoita, un mare
    dezvoltator imobiliar din zona Bucuresti-Ilfov. El are de achitat
    nu mai putin de 9,5 milioane de euro. Negoita, intre anii 2006 si
    2008 a vandut 753 de case noi pe persoana fizica, dar nu a platit
    TVA, scrie
    Gandul
    .

    In situatia lui Negoita mai sunt alti 7.000 de romani care fac
    afaceri cu terenuri construibile si case noi. Fiscul a trimis
    instiintari catre toti cei vizati, iar in perioada urmatoare vor
    incepe controalele oficiale. Si Negoita, potrivit reprezentantilor
    ANAF, atprimit instiintari pe mai multe adrese, inclusiv pe cea de
    la Parlament.


    Click aici
    pentru a citi mai multe amanunte.


    Click aici
    pentru a afla cine sunt fratii Negoita si cum au
    ajuns ei unii din cei mai bogati oameni din Romania.

  • Cea mai mare insolventa de pana acum: constructorul Mivan

    Compania nord-irlandeza Mivan Kier, care a construit mallul
    Liberty Center si ansamblul rezidential New Town, ambele din
    Bucuresti, a intrat in insolventa ca urmare a propriei solicitari,
    potrivit unei decizii a Tribunalului Bucuresti, acesta fiind cel
    mai mare dosar de insolventa de pe piata locala in acest an.

    In ultima perioada tot mai multe firme aleg sa intre in
    insolventa pentru a se proteja de creditori, scrie Ziarul
    Financiar.


    Click aici
    pentru mai multe detalii.

  • De ce boli sufera romanii

    Bolile cardiovasculare sunt cele mai raspandite in Europa de
    Est, iar tratamentul impotriva colesterolului cred ca va deveni cel
    mai bine vandut dintre toate medicamentele aici”, este de parere
    Dennis Gillings, fondator si CEO al Quintiles, companie
    specializata in cercetare clinica, care a condus in Romania studii
    in care au fost implicati peste 10.000 de pacienti in ultimul
    deceniu. Pentru Quintiles, o companie cu venituri de peste 2
    miliarde de euro, cercetarea pentru tratamente impotriva
    afectiunilor cardiovasculare a antrenat in ultimii opt ani peste
    700.000 de pacienti la nivel international.

    Spre deosebire de alte arii terapeutice, studiile clinice pentru
    cardiovasculare implica foarte multi pacienti, chiar de peste
    10.000, de aceea costurile pot depasi 70 de milioane de euro. “Este
    nevoie de supraveghere indelungata a unui numar insemnat de
    pacienti, astfel incat sa fie studiate suficiente crize cardiace
    pentru a observa diferentele”, explica Gillings. El afirma ca spre
    deosebire de alte industrii, criza financiara nu a afectat decat
    foarte putin volumul de investitii in studii clinice. “Industria
    biotehnologica a fost afectata, intrucat sursa lor de finantare a
    studiilor este bursa, care a scazut mult, ceea ce le ingreuneaza
    posibilitatea strangerii de capital.



    Pe de alta parte, producatorii farmaceutici mari au continuat
    studiile in pofida crizei, fiindca sunt multe patente care urmeaza
    sa expire, iar presiunea aducerii de noi medicamente pe piata a
    crescut.” Iar tendinta se respecta si in Romania, unde grupul
    britanic GlaxoSmithKline, de exemplu, a alocat anul acesta 3 mil.
    euro pentru cercetarea clinica in Romania. “Lucrurile se indreapta
    intr-o directie buna, medicii isi respecta deadline-urile si au
    inceput sa invete ce inseamna managementul unui studiu, iar in
    functie de capacitatea cadrelor medicale de a respecta standardele
    unei cercetari ne vom orienta investitiile si in viitor in
    Romania”, a declarat Patrick Desbiens, directorul general al GSK la
    nivel local. In prezent, producatorul are 27 de studii clinice in
    derulare pe piata romaneasca, in diverse arii terapeutice:
    respirator, oncologie, boli infectioase, vaccinologie, boli
    metabolice.

    In zona oncologiei, de exemplu, care este o arie noua de cercetare
    pentru companie, GSK va lansa patru produse in urmatoarele 24 de
    luni. Majoritatea studiilor companiei sunt conduse prin intermediul
    echipei locale, intrucat se urmareste pastrarea contactului direct
    cu medicii investigatori. Insa in mod obisnuit, chiar daca
    producatorii detin cea mai mare pondere in ceea ce priveste numarul
    studiilor companiile specializate in coordonarea cercetarilor
    (Clinical Research Organizations) incep sa preia tot mai mult din
    volum. Cheltuielile globale pentru cercetare si dezvoltare de
    medicamente ale companiilor farma se ridica la aproximativ 70 mld.
    euro, din care in jur de doua treimi sunt pentru studii aflate in
    faza clinica si o treime in faza pre-clinica. In general, in cadrul
    unui studiu clinic se cheltuiesc intre 2.000 si 5.500 de euro pe
    pacient, iar un studiu implica intre 100 si 20.000 de pacienti,
    potrivit lui Gillings.

  • Toni Iordache, romanul de pe Wall Street: Lumea a evitat colapsul

    Asa ca in martie 2009 se intoarce in America, se angajeaza la
    Royal Bank of Canada si porneste un blog pe teme economice.
    Iordache avea in toamna anului trecut o abordare si o viziune
    destul de pesimista a crizei si efectelor acesteia asupra lumii si
    Romaniei, dupa cum dovedeste un interviu pe care i l-am luat in
    octombrie. Aproape un an mai tarziu, crede ca lumea a evitat cel
    mai mare colaps din istoria economica globala de la marea criza
    mondiala din 1929. Mai crede ca Europa isi va reveni mai greu decat
    Statele Unite si ca Romania prezinta, inca, oportunitati
    interesante pentru investitori.

    – Cum ati lasat America, New York-ul, Wall Street si ce ati
    gasit la intoarcere?

    Am plecat din New York in August 2008 si am revenit in Martie 2009.
    Cand am plecat, criza financiara facea ravagii in prima economie a
    lumii, dar nu prevestea valurile ce urmau sa vina. Dupa cum se
    stie, situatia de pe Wall Street la inceputul lui martie 2009 era
    una care prezicea apocalipsa si colapsul financiar global (a se
    vedea nivelul de 666 de puncte al indicelui S&P).

    – Ce faceti acum?

    Intr-un context nu foarte roz al pietei fortei de munca de pe Wall
    Street, am reusit sa revin pe piata. In prezent sunt consultant de
    risc pentru Royal Bank of Canada – departamentul de Equity
    Structured Products. Nefiind implicata atat de mult in activele
    toxice care au scos din circuitul Wall Street cateva banci de
    investitii celebre, RBC isi permite o politica speciala de
    personal. Gama de produse cu care lucrez acum este din categoria
    Optiuni Exotice, iar responsabilitatea mea se intinde pe aria
    riscului de piata.

    – Care este sentimentul general al omului obisnuit – deceptie,
    speranta, etc?

    Cand am sosit in martie, nu cred ca cei de aici erau dominati nici
    de deceptii si nici de sperante. Erau mai degraba impacati cu
    realitatea. Se constientiza faptul ca va urma o perioada lunga si
    grea in care multe se vor schimba din radacina. Astazi se pare ca
    memoria a disparut si optimismul e revenit aproape acolo unde il
    stiam, adica sus. Raman la ideea ca s-a trecut prea repede de la o
    extrema la alta. Somajul inca este o problema majora si va ramane
    asa pentru inca doi-trei ani, dupa opinia mea.

    – Credeti ca reactia autoritatilor americane in fata crizei a fost
    si este cea adecvata? de ce? Ce credeti despre ceea ce se intimpla
    in Europa?

    Chiar daca admiratia mea pentru Alan Greenspan (fostul presedinte
    al bancii centrale americane) va fi cu greu egalata, incep sa-l
    apreciez din ce in ce mai mult pe Ben Bernanke (actualul presedinte
    al Fed). Dupa degringolada de pe piata financiara globala din
    septembrie 2008, autoritatile americane, atat Department of
    Treasury (ministerul de finante), Federal Reserve (banca centrala)
    cat si senatul american, au reactionat incredibil de rapid si
    eficient la o criza inimaginabila si de neconceput cu un an in
    urma. Astazi se pot vedea cateva dintre efectele interventiei lor
    si exemplele pot face subiectul unei discutii separate. Europa dupa
    cum se stie a fost valul al doilea al crizei mondiale. In Marea
    Britanie au reactionat foarte mult dupa modelul american iar in
    restul Europei in aceeasi nota dar cu particularitatile de rigoare.
    Sunt multe asemanari dar si deosebiri in ceea ce priveste criza
    financiara americana si cea europeana. Si aici sunt extrem de multe
    de spus, dar daca ar fi sa spun o parere personala, as indrazni sa
    afirm ca Europa s-ar putea confrunta cu efecte negative mai de
    lunga durata decat partenerii lor de peste ocean.

    -La ce ar trebui sa ne asteptam in viitor, in privinta evolutiei
    economice in SUA si in Europa?

    Un lucru este absolut cert. Am evitat poate cel mai mare colaps din
    istoria economica globala de la Marea Criza Mondiala din 1929. In
    viitorul apropiat trebuie sa evitam in orice caz intrarea intr-o
    spirala descendenta in sectoare adiacente, si aici ma gandesc in
    primul rand la sectorul imobiliar comercial. Daca accesul la
    finantare se mentine pe traiectoria ultimelor luni iar piata
    imobiliara rezidentiala se stabilizeaza, recesiunea va inceta. Si
    totusi consider ca nu va exista o crestere economica importanta
    atata timp cat somajul ramane la cote de peste 10 procente. Atat in
    SUA cat si in Europa consumatorul reprezinta veriga esentiala in
    dinamica economica, si inevitabil din acea directie trebuie sa
    provina cresterea semnificativa a economiei.

  • Parteneriat pentru producerea carnii de pasare

    Parteneriatul a plecat de la observatia ca facilitatile de
    productie ale celor doua companii nu sunt niciodata utilizate la
    capacitatea maxima in acelasi moment, iar apelarea la un surplus de
    capacitate de productie din potentialul partenerului ar eficientiza
    costurile.

    “Daca Agroli Group, de exemplu, are o capacitate mai mare de
    productie de pasari vii si, la un moment dat, este depasita
    capacitatea abatorului propriu de procesare, va apela la serviciile
    Avicola Mihailesti”, se arata intr-un comunicat al Agroli.

    La randul sau, Avicola poate beneficia de productia de pui pe o zi
    a partenerului, pentru a-si popula fermele.

    Prin externalizarea serviciilor intre cele doua companii,
    conducerea urmareste reducerea costurilor si cresterea puterii de
    distributie.

    Agroli Group a finalizat investitii de 30 milioane euro in
    modernizarea statiilor de incubatie a fermelor de crestere a
    pasarilor, in retehnologizarea facilitatilor de productie si
    inreteaua de vanzari si distributie.

    Avicola Mihailesti a investit 15 milioane euro intr-un nou
    abator.

    Decizia pare surprinzatoare, deoarece cele doua companii sunt
    concurenti pe aceeasi piata.

    Agroli Group este un holding multinational ce activeaza in
    industria carnii de pasare. In primul semestru a inregistrat o
    cifra de afaceri de 127,7 milioane lei (30 milioane euro), cu 20%
    mai mare decat rezultatul inregistrat in prima jumatate a anului
    trecut.

    Avicola Mihailesti este detinuta de 3 persoane fizice Moubarak
    Mahmoud Sleiman, cu 60% din actiuni, Moubarak Ibrahim Youssef, cu
    30% si Elias Nasri El Khoury, cu 10%, potrivit datelor ONRC.
    Compania a avut afaceri de 19 milioane euro in 2008.

  • Recesiunea Radical

    Recesiunea in forma de V se caracterizeaza printr-o cadere
    abrupta a economiei pana la un punct critic, urmat de o crestere
    imediata la fel de rapida. Acesta este scenariul cel mai bun si in
    economia americana a avut loc in anii 1990-1991 si in 2001.
    Recesiunea in forma de U prezinta o cadere mai lenta a economiei
    pana la un nivel inferior critic unde economia ramane pentru o
    perioada mai lunga de timp, urmata de o crestere moderata. In SUA
    anilor 1971-1978 avem un exemplu de recesiune in forma de U, cand
    somajul si inflatia a fost la un nivel ridicat pe o perioada mai
    indelungata de timp.

    Recesiunile W incep asemanator celei de tip V, dar caderea abrupta
    nu este urmata de o crestere definitiva a economiei, ci de o
    succesiune de caderi si reveniri, creand astfel impresia unei
    aparente prime iesiri din criza. Acest tip de recesiune este
    cunoscuta sub denumirea de “double-dip recession”, reprezentand
    doua contractii ale economiei urmate de o revenire de durata. O
    recesiune in forma de W este dureroasa in special pentru
    investitorii care cred in revenirea economica. Ei se grabesc sa
    investeasca crezand ca s-a atins punctul critic inferior si pierd
    de doua ori cu aceasta gandire: prima data pe parcursul
    contractarii economiei si apoi in urma falsei reveniri
    economice.

    Referindu-ne la recesiunile in forma de W, acestea pot fi de doua
    feluri: recesiune de tip W-lent, in care a doua contractie a
    economiei e mai mare decat prima, si recesiunea W-dinamic, in care
    prima cadere a economiei este urmata de contractii mai usoare in
    procesul de revenire pe panta pozitiva a economiei. Ca exemplu,
    recesiunea din SUA dintre anii 1979 si 1982 a fost una de tip
    W-lent iar Marea Criza din 1929 -1941 a reprezentat o recesiune de
    tip W-dinamic in care a doua cadere a economiei din perioada
    1937-1938 a fost mai usoara comparativ cu prima perioada de
    contractie economica. Recesiunile in forma de L se caracterizeaza
    printr-o cadere brusca e economiei urmata de stagnare pe o perioada
    indelungata la acelasi nivel. Acest tip de recesiune este cel mai
    grav deoarece nu ofera speranta unei reveniri. Recesiunea japoneza
    care a inceput in anii 1990 este un exemplu perfect de recesiune in
    forma de L.

    Nouriel Roubini, profesor al universitatii din New York,
    considera ca astazi ne confruntam cu o recesiune in forma de U
    deoarece celebrul economist american se asteapta la o contractie a
    economiei pe o perioada cuprinsa intre 12 si 18 luni. Aceasta
    parere se bazeaza pe faptul ca cele doua recesiuni din anii 1990
    -91 si anul 2001 au durat fiecare cate 8 luni iar conditiile
    economice din prezent sunt mai acute sub cel putin trei
    aspecte:

    1. Ne confruntam cu cea mai grava criza imobiliara din SUA de la
    Marea Criza

    2. In 2001 aveam o criza in sectorul corporatist, care reprezinta
    doar 10% din PIB. Astazi criza este la nivelul consumatorul care
    constituie aproximativ70% din PIB.

    3. SUA se confrunta cu cea mai severa criza financiara din ultimii
    70 de ani.

    Conform lui Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, se pare ca
    pietele financiare cunosc o revenire rapida, ca intr-o recesiune de
    tip V pe care acesta o vede putin probabila.
    In mai 2009, Mugur Isarescu declara ca Romania se confrunta cu o
    criza de tip V iar Eugen Dijmarescu considera ca avem o criza in
    forma de L.

    In timp ce expertii se contrazic privind forma sub care aceasta
    recesiune va ramane in istorie, de tip U, V sau W, eu as afirma ca
    prezenta recesiune este ca un radical. Transpusa pe litere, forma
    radical vine dintr-o combinatie de V si L. Dupa ce a atins pragul
    critic in primul trimestru al lui 2009, prevad o usoara revenire a
    economiei mondiale. Nu cred ca economia a cunoscut acum cea mai
    acuta contractie, dar cu siguranta cunoaste perioada cea mai lunga
    de revenire de la Marea Criza pana in prezent.

    In SUA, consumul privat va reveni dar nu va reprezenta motorul
    economiei pentru iesirea din aceasta recesiune. Somajul va continua
    sa creasca pe parcursul anului 2009, chiar si in 2010 depasind
    cifra de 10 procente. Vor mai trece 3-4 ani pana cand somajul va
    scadea sub nivelul de 8 procente. Deficitele bugetare reprezinta o
    noua tendinta in lume si vor fi de actualitate pentru ceva vreme.
    Sistemul imobiliar este posibil sa atinga punctul critic in al
    doilea semestru al anului 2009 si sa ramana la acelasi nivel si in
    2010. Abia in anul 2012 vom ajunge la nivelul lui 2001 in ceea ce
    priveste constructiile noi de lucuinte. Pietele financiare inca nu
    au atins punctul critic.

    Intr-o prima faza politicile de sprijinire a economiei pentru o
    iesire mai rapida din criza pot avea efectul unei injectii cu
    adrenalina, dand senzatia ca ce a fost mai greu a trecut. Dar
    aceasta revenire va fi temporara, urmata de un deficit bugetar
    accentuat si de o masa monetara excesiva pe piata. Va urma inflatia
    cauzata de rate ale dobanzilor de referinta prea scazute si de
    deficite bugetare scapate de sub control astfel incat revenirea va
    fi de durata. Si daca avem impresia ca vedem lumina de la capatul
    tunelului, mai intai sa ne asiguram ca nu este o fata morgana si
    doar apoi sa sarbatorim cu surle si trambite iesirea din
    criza.

    Citeste mai mult si comenteaza pe http://toniiordache.wordpress.com.

    Toni Iordache, 42 de ani, matematician si finantist, cu o
    cariera de peste zece ani in institutii financiare importante –
    Citibank, Deutsche Bank, JP Morgan sau Fortis, a vazut si trait
    criza financiara intr-un fotoliu situat in primul rand. A fost adus
    de criza, in august 2008, inapoi in Romania, dar el si businessul
    romaneasc au vorbit limbaje diferite: bancile nu s-au dovedit
    interesate de managementul riscului iar modelele de afaceri s-au
    dovedit a fi altele decat cele de pe Wall Street.
    Asa ca in martie 2009 se intoarce in America, se angajeaza la Royal
    Bank of Canada si porneste un blog pe teme economice. Iordache avea
    in toamna anului trecut avea o abordare si o viziune destul de
    pesimista a crizei si efectelor acesteia asupra lumii si Romaniei,
    dupa cum dovedeste un interviu pe care i l-am luat in octombrie.
    Aproape un an mai tarziu, crede ca lumea a evitat cel mai mare
    colaps din istoria economica globala de la marea criza mondiala din
    1929. Mai crede ca Europa isi va reveni mai greu decat Statele
    Unite si ca Romania prezinta, inca, oportunitati interesante pentru
    investitori.

  • Benzina de la Carrefour

    Carrefour Militari ofera clientilor care fac cumparaturi in valoare de minim 200 de lei un cupon de benzina in valoare de 10 lei, care poate fi folosit in benzinaria Carrefour, situata langa hypermarketul din Militari.

    Benzinaria Carrefour a fost deschisa in 2002 si este singura benzinarie apartinand unui retailer.

    Si Praktiker a desfasurat in perioada 24 iulie-6 august acelasi tip de promotie, in parteneriat cu Petrom, cand la cumparaturi de minim 200 lei clientii primeau un cupon in valoare de 30 lei de benzina.

    Grupul Carrefour detine in Romania 22 de hypermarketuri si 24 de supermarketuri.