Deci, daca nu mai aveti rabdare si sunteti abonat Orange sau
vreti sa-l cumparati “la liber”, sa vedem ce zice piata despre
asta!
Unele dintre cele mai bune oferte din tara par a fi la
adriangsm.ro. Numai ca ar trebui sa aveti grija pentru ca poate fi
destul de riscant sa cumparati un telefon nedeblocat.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Premierul Viktor Orban a anuntat ca va introduce un impozit
suplimentar pentru marile retele de hipermarketuri si
supermarketuri, ceea ce extinde aria taxelor aplicate asupra unor
categorii de companii cu venituri mari, dupa ce in vara a starnit
atatea discutii cu taxa pe banci, menita sa atraga la buget cateva
sute de milioane de euro.
Ministrul economiei, Gyorgy Matolcsy, a confirmat ca va aduce la
buget 221 mld. forinti (808 milioane de euro) din impunerea
“taxelor de criza”, dar si din oprirea transferului banilor din
contributiile sociale catre fondurile de pensii private. Obiectivul
Ungariei este sa nu depaseasca un deficit fiscal de 3,8% din
PIB.
Noile categorii de companii tintite de taxa suplimentara sunt
cele din telecom si energie, asteptate sa verse la buget 61 mld.
forinti (cele din telecom) si 70 mld. forinti (cele din energie).
Despre taxa aplicabila lanturilor comerciale, care urmeaza sa
genereze 30 mld. forinti anual, Matolcsy a spus ca va fi aplicata
la profitul net, in trepte, in functie de nivelul profitului,
incepand de la plafonul de 500 mil. forinti profit anual (taxa
zero) si ajungand la 2% (pentru companiile cu profit de peste 100
mld. forinti).
Analistii se declara deocamdata dezorientati de directia
politicii guvernului, care pe de o parte vrea sa lase mai multi
bani la dispozitia persoanelor fizice si a companiilor (initiativa
de a introduce cota unica de impozitare la 16% si de a scadea la
10% impozitul pe profitul firmelor, din 2012), dar pe de alta parte
stoarce bani suplimentari de la singurele companii care mai fac
acum profit.
Mai nou, Tabara s-a reorientat spre o idee cu ecou la popor, dar
poate tocmai de aceea imposibil de aplicat: cum sa taiem coltii
supermarketurilor – tema frecventata mai nou si de Dinu Patriciu,
proprietarul retelei Mic.ro, atunci cand se apucase sa vitupereze
contra hipermarketurilor si a supermarketurilor care “nu au
legatura cu comertul romanesc”, strica spatiul urban si pe care ar
vrea sa le vada “dand coltul”.
Ideea de spatiu urban stricat de marile retele comerciale nu i-a
scapat nici lui Valeriu Tabara, care sustine ca ridicarea
supermarketurilor in orase a fost o greseala capitala, intrucat in
jurul lor s-a starpit micul comert.
Ministrul a mers insa mai departe, reluand ideea ca producatorii
romani si pietele agroalimentare ar avea de castigat daca marilor
lanturi li s-ar impune sa-si inchida magazinele duminica. “Vreau ca
micul producator sa aiba acces direct spre magazine. De ce sa
eliminam magazinele de cartier sau de ce sa fie deschise
supermarketurile toata saptamana?”, a spus ministrul.
Ministrul a spus ca, in primul rand, intentioneaza sa asigure o
mai mare predictibilitate a sistemului sanitar, pornind de la
faptul ca relatiile dintre Casa Asigurarilor de Sanatate cu
diversele componente ale sistemului sunt greoaie si lente.
Alta propunere are ca obiect necesitatea de se gasi un nou statut
juridic al CNAS, in conditiile in care Ministerul Sanatatii
elaboreaza si aplica politici in domeniu, dar nu are control asupra
resurselor financiare.
O a treia initiativa de imbunatatire a legislatiei din sistemul
sanitar pe care intentioneaza sa o promoveze vizeaza reglementarea
problemei contributiilor la fondul asigurarilor de sanatate si a
numarului de persoane care contribuie la acest fond.
“Contribuabilii sunt in număr de 7 milioane de persoane, in timp ce
peste 11 milioane de cetateni sunt asigurati prin efectul legii,
fără a contribui la fond”, spune Attila.
Detalii pe www.mediafax.ro.
In scrisoarea semnata de Martin Schulz – liderul grupului
socialist, Guy Verhofstadt – liderul liberal-democratilor si Daniel
Cohn-Bendit – liderul Verzilor se apreciaza ca includerea presei la
capitolul vulnerabilitati in Strategia Nationala de Aparare
“reprezinta nu doar un act nedemocratic, ci si o incalcare a art.
11 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, a art. 10
din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si a art. 6
din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene”.
Potrivit Strategiei de Aparare discutate in iunie in CSAT,
campaniile de presa la comanda cu scopul de a denigra institutii
ale statului, diminuarea capacitatii de aplicare a legii de catre
unele institutii si presiunile exercitate de trusturi de presa
asupra deciziei politice sunt stipulate ca vulnerabilitati la
adresa sigurantei nationale. Includerea presei pe aceasta lista a
generat proteste din partea jurnalistilor si a societatii civile,
precum si ironii din partea presei internationale.
“Unicul lucru care poate sa salveze aceasta situatie este
reactia Strasbourgului. Vom cere sa fie trimisi cat mai multi
observatori”, a declarat fostul presedinte.
El s-a declarat increzator ca formatiunea sa poate obtine
jumatate din voturi, scenariu plauzibil avand in vedere frictiunile
permanente din coalitia de guvernare si esecul luptei anticoruptie,
din care actuala coalitie si-a facut un ideal de guvernare in 2009,
la preluarea puterii.
Boc a facilitat intrarea “independentilor” din UNPR in Biroul
Permanent al Camerei Deputatilor, ascutind la maximum iritarea PSD
si PNL, si a decis sa asume raspunderea cabinetului pentru
proiectul de lege a educatiei, sprijinit asiduu de ceilalti aliati,
din UDMR.
Si in interiorul propriei formatiuni lucrurile par sa fie
linistite, dupa ce la lansarea Fundatiei Crestin-Democrate, liderii
taberelor din PDL s-au afisat in jurul initiatorului Teodor
Baconschi, privit tot mai des ca un posibil salvator al procentelor
electorale pierdute de democrat-liberali in lupta cu criza
economica.
Social-democratii, pe de alta parte, au profitat de turbulentele
sindicale spontane cu care era ocupat Guvernul pentru a-si pregati
un congres care, pe langa anuntarea generosului “program de
guvernare” pe care PSD promite sa-l aplice daca va ajunge la
putere, ar putea fi ornat si cu o revenire simbolica a primarului
general Sorin Oprescu in mijlocul celor care nu l-au sprijinit sa
candideze in 2008, atunci cand a castigat prezentul mandat.
Social-democratii spera sa poata capitaliza expunerea generata de
congres chiar din saptamana urmatoare, cand ar putea avea loc
asumarea raspunderii pe legea educatiei. Tot atunci se asteapta o
motiune de cenzura a opozitiei, cu care PSD ameninta deja guvernul
de cateva luni si care n-ar fi exclus sa fie urmata de inca una
(caci Constitutia o permite).
In acest timp, liberalii au intrat intr-un periculos con de
tacere, prezenta lor mediatica fiind inexistenta de la lansarea
inoportuna a “cabinetului din umbra” in seara eliberarii lui Sorin
Ovidiu Vintu; marturie a unei strategii de comunicare facute in
pripa, “cabinetul din umbra” nu a produs nicio alternativa la
tezele actualului guvern, iar specialistii cooptati de Crin
Antonescu sunt impardonabil de absenti din dezbaterile fierbinti
ale acestor zile.
Primul lucru e ca aceeasi cultura a “atentiilor” cu care trebuie
stimulati diversi furnizori de bunuri sau servicii, subalterni,
sefi, clienti sau alegatori in an electoral e in continuare la
lucru. La Finante, stimulentul nu era o recunoastere a valorii
profesionale, a performantei individuale, ci un semn de
complicitate, care il leaga pe primitorul atentiei de cel ce o
ofera si unge rotile mecanismului in care amandoi functioneaza.
Fara aceasta complicitate, mecanismul se strica: ministrul
Vladescu si-a dat demisia fiindca stia ce haos s-ar fi creat daca
ar fi urmat ordinul FMI de a renunta la stimulente, ministrul
Ialomitianu a ramas incuiat in birou ca sa scape de furia
multimii.
Al doilea lucru e ca a te juca cu stimulentele (concept diferit
de simplele sporuri) e periculos, fiindca odata luata in desert,
ideea de merit individual este greu de reinstituit: salariatii de
la Finante au protestat cand ministrul le-a propus ca stimulentele
sa recompenseze performantele fiecaruia in colectarea impozitelor.
Si au protestat pe buna dreptate, din moment ce pana atunci
stimulentul doar compensa faptul ca nu le pot fi marite salariile,
iar fixarea aiurita a grilelor de lefuri de la un minister la altul
nu era din vina angajatilor.
Anul trecut, stimulentele au fost de 891 de milioane de lei
pentru oamenii de la Finante, fiindca acolo era salariul mediu brut
de baza cel mai mic (2.037 de lei) dintre institutiile de stat unde
se practica sistemul. Sumele au fost generate de angajati din
amenzi si colectari de taxe, insa statul nu le-a recunoscut in
practica meritul, tocmai pentru ca din fondul de stimulente putea
fi platit oricine, mai mult sau mai putin, de la sofer la
functionar, la bunul plac al sefilor din ministere. De-asta s-au si
suparat atat de tare angajatii. Si de-asta angajatii “de la
privat”, care luasera de bun sensul termenului de “stimulent”, au
aratat asa de putina solidaritate cu colegii lor de la Finante sau
de la Munca platiti asa de straniu.
Ca de la semantica unui cuvant folosit impropriu pleaca multe
rele o dovedeste insusi premierul Boc, care instinctiv vineri, la
Cluj, incerca sa-i dovedeasca unui reporter ca de fapt carpeala de
salariu botezata “stimulent” si oferita finantistilor ar fi
insemnat intotdeauna “bonus”, in sensul pe care termenul il are in
sectorul privat.
Reporter: Dar nu era mai corect ca mai intai sa se puna ceva, sa
se modifice salariile si dupa aceea sa se taie veniturile?
Emil Boc: Acest lucru se face in momentul de fata.
Reporter: Dar oamenii nu si-au luat in ultimele 2 luni de zile
…
Emil Boc: Dar stimulentele? Ideea de stimulent ce inseamna in limba
romana? Ce inseamna pentru dvs. ideea de stimulent?
Reporter: Era o formulare.
Emil Boc: Ce inseamna stimulentul pentru dvs.? Stimulentele
inseamna ca ai facut ceva peste planul la care ai fost angajat.
Aceasta este ideea de stimulent. Acolo unde este performanta, se
acorda stimulent. Unde nu, nu este.
Reporter: Oamenii aveau fluturasi cu sume de 400-500 de lei.
Credeti ca se poate trai cu 400 – 500 de lei?
Emil Boc: Eu va spun un singur lucru: legea trebuie sa fie facuta
corect pentru toti bugetarii si la aceasta lucram in momentul de
fata.
“Era o formulare” – reporterul avea dreptate.
Cel putin a doua parte a autoportretului se verifica perfect in
cartea editata de Polirom: Gray nu doar scrie (magic, ca un
iluzionist de inalta clasa), dar isi mai si ilustreaza povestea cu
desenele personale. Multiplul colaj pe care-l avem in fata vrea, de
fapt, sa reproduca jurnalul unui invatator iesit la pensie, John
Tunnock, dar si fictiunile istorice ale aceluiasi personaj, care ne
poarta din Atena lui Pericle pana in Anglia din epoca victoriana
(cu escale de renascentism italian).
Amintiri despre escapade erotice, descinderi in contemporaneitate,
judecati despre modele sociale si sisteme politice (dar si un
racursi, in viziune personala, despre istoria universului) se
combina intr-un puzzle jovial si erudit, postmodern si sugubat, pe
care amatorii de literatura adevarata il vor aprecia cu
siguranta.
Alasdair Gray – “Batrani indragostiti”, Editura Polirom, Iasi,
2010
Tanara nu ajunge decat la inmormantare, dupa care se
incapataneaza sa afle daca cineva i-ar fi dorit moartea mamei si de
ce. Din scotociri in arhive, sunt scoase la lumina secrete sumbre
de aproape o jumatate de veac.
Prin destinul a trei generatii de femei – mama, fiica, nepoata –
sunt desfoliate realitatile unei Romanii postbelice in care s-a
instapanit comunismul (atunci cand au venit peste tara evenimente
si evenimente, nationalizare, stabilizare, moartea lui Stalin),
s-au faramat destine, s-au nascut sperante, s-au schimbat structuri
si s-a nascocit o revolutie pe care nimeni n-o intelege. Fiecare
generatie are visele ei pe care e nevoita sa si le sufoce.
Stelian Turlea – “Trei femei”, Editura Cartea Romaneasca,
Bucuresti, 2010