Un nivel superior, de 4,3110 lei/euro, a fost anunţat la 6 decembrie. Cursul de joi este cu 1,79 bani mai mare faţă de cel din sesiunea de miercuri, de 4,2902 lei/euro. Pentru moneda americană, BNR a publicat un curs de referinţă de 3,1978 lei/dolar, cu 6,1 bani mai ridicat faţă de nivelul anterior, de 3,1368 lei/dolar. Leul s-a apreciat în schimb în raport cu francul elveţian, iar rata oficială a fost cu 0,95 bani mai redusă, de la 3,5130 lei/franc la 3,5035 lei/franc.
Blog
-
Misiune imposibilă pentru deficitul de anul viitor fără fonduri europene
Legea bugetului este cel mai important act al unui an fiscal, iar de construcţia acestuia depind foarte multe lucruri, inclusiv alegerile din 2012. Creşterea economică pe care va miza anul viitor Ministerul Finanţelor şi, implicit, Guvernul, este incertă, plaja estimărilor privind creşterea PIB fiind destul de mare. În timp ce Comisia Naţională de Prognoză se pregăteşte să taie estimarea privind creşterea economică din 2012 spre 2,5-3,2% de la 3,5-4%, preşedintele Traian Băsescu recomandă guvernului construcţia bugetului pe o ipoteză de creştere a PIB de 2 – 2,5%. Deşi 2012 se profila până acum ca fiind mai bun decât 2011, acum unii bancheri internaţionali anticipează un avans al PIB de doar 1%, adică o creştere economică mai slabă decât în acest an.
-
Guvernul elen a adoptat noi măsuri de austeritate pentru a evita intrarea în încetare de plăţi
Executivul de la Atena va aplica noi reduceri ale pensiilor care depăşesc 1.200 de euro, va introduce şomajul tehnic pentru 30.000 de salariaţi din sectorul public, până la sfârşitul acestui an, şi va coborî pragul minim de impozitare de la 8.000 de euro pe an la 5.000 de euro pe an.
De asemenea, programul de privatizare va fi accelerat. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Ilias Mossialos, a declarat că măsurile adoptate vor permite Greciei să respecte termenii acordului de susţinere financiară până în 2014, potrivit Reuters.
-
Investitorul George Soros se plasează pentru prima oară printre cei mai bogaţi zece americani
Clasamentul este condus de Bill Gates, cu o avere netă de 59 miliarde de dolari, în creştere cu 5 miliarde de dolari. Fondatorul Microsoft a fost cel mai bogat american în fiecare an, din 1994. Toţi miliardarii din top 20 au înregistrat creşteri ale averilor, cu excepţia lui Warren Buffett, a cărui avere a scăzut cu 6 miliarde de dolari, la 39 miliarde de dolari, ca urmare a reducerii valorii acţiunilor Berkshire Hathaway. Buffett, pe locul al doilea în clasamentul Forbes, a cerut preşedintelui american Barack Obama să taxeze mai mult milionarii şi s-a angajat să renunţe la 99% din averea sa în scopuri caritabile.
-
Băsescu: “În Olanda sunt legalizate o parte din droguri. Noi am interzis etnobotanicele. Deci trebuie să fim atenţi”
“Domnii guvernanţi din Olanda trebuie să ştie că România este angajată într-o bătălie şi împotriva drogurilor. Şi Olanda trebuie se ştie că avem diferenţe de legislaţie. În Olanda sunt legalizate o parte din droguri. Noi am interzis etnobotanicele… Deci trebuie să fim atenţi într-un fel sau altul, pentru că nu avem legislaţiile egale”, a precizat Băsescu la TVR.
Preşedintele a declarat că “războiul lalelelor” este o exagerare, precizând că România are o bătălie cu evaziunea fiscală şi a cerut firmelor olandeze să nu mai exporte flori firmelor fantomă din România.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
-
Băsescu: Cred că perioada de criză se va întinde pe termen mediu – 2, 3, 4 ani
Am cerut Guvernului să-şi asume răspunderea nu numai cu proiectul Roşia Montană. Am cerut curaj să ia decizii pentru deschideri de exploatări aur, argint, cupru… Nu numai la Roşia Montană, nu numai acolo este aur… Mai sunt cel puţin încă două zone cu prezenţă mulţumitoare a aurului… Cuprul la Roşia Poieni, trebuie reluată exploatarea. Trebuie reluate în forţă exploatările de uraniu, prospecţiunile şi exploatările de ţiţei. Avem resurse, trebuie exploatate pentru crearea locurilor de muncă şi pentru a ne ajuta să trecem mai uşor perioada de criză, care eu cred că se va întinde pe termen mediu – 2, 3, 4 ani”, a declarat Băsescu la TVR1.
El a afirmat că soluţii există, dar că guvernanţii nu iau decizii.
-
Plata drepturilor câştigate în justiţie de bugetari, prelungită până la finele anului 2016
“Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel: în anul 2012 se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu, în anul 2013 se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu, în anul 2014 se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu, în anul 2015 plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu, în 2016 se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu”, potrivit raportului preliminar adoptat în unanimitate de Comisia de Buget-Finanţe. Deputaţii au adus această modificare în condiţiile în care OUG nr. 71/2009 prevedea că sumele devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009 erau plătite astfel: în anul 2010 – 34% din valoarea titlului executoriu, în 2011- 33%, în 2012 – 33%.
-
În România, insolvenţa este cerută de debitori în 40% din cazuri
“Influenţa principală în acest sens stă în informarea mai bună a antreprenorilor – tot mai multe companii înteleg beneficiile reorganizării unei societăţi în incapacitate de plată, depăşind preconcepţia sinonimiei dintre insolvenţă şi faliment”, a comentat Andreea Anghelof, managing partner al Casei de Insolvenţă Transilvania.
Compania estimează că anul 2011 nu va fi cu mult sub nivelul anului 2010 în privinţa numărului de dosare noi de insolvenţă. Cauzele acestei evoluţii sunt termenele acordate în a doua parte a anului, precum şi evoluţia mediului economic caracterizat prin menţinerea efectelor crizei financiare şi dificultatea accesării finanţărilor bancare.
Un număr de 13.265 de firme au intrat în insolvenţă în primele opt luni, cu 5,7% mai puţine faţă de aceeaşi perioadă din 2010, iar în acelaşi interval 14.829 de societăţi şi-au suspendat activitatea, în scădere cu 72,8%, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.
Potrivit reprezentanţilor CITR, deschiderea procedurii de insolvenţă la cererea debitorului este preferabilă din punct de vedere juridic, beneficiind de termene mult mai scurte de judecată şi implicit o procedură mai scurtă, prin comparaţie cu cererile de deschidere a procedurii insolvenţei depuse de către creditori, care pot prelungi procedura şi cu 1-2 ani.
În ceea ce priveşte dosarele deschise la cererea creditorilor, cel mai adesea partenerii comerciali sunt cei care cer deschiderea procedurii de insolvenţă. Aceştia, neavând creanţe garantate, sunt incluşi în categoria creditorilor chirografari, reprezentând de regulă o majoritate numerică în tabelul creditorilor. Totuşi, sunt destul de multe şi cazurile în care deschiderea dosarelor de insolvenţă e cerută de creditorii cu creanţe garantate sau chiar şi de creditorii bugetari.
“Numărul companiilor care apelează la proceduri de reorganizare se menţine redus faţă de numărul companiilor aflate în procedură de faliment şi datorită faptului că se apelează la procedura insolvenţei foarte târziu, când reorganizarea nu mai este posibilă sau este extrem de dificilă”, adaugă Oana Luca, managing partner al CITR.
Legea privind procedura insolvenţei cuprinde anumite prevederi menite să favorizeze reorganizarea societăţilor aflate în procedura de insolvenţă şi să permită recuperea într-o măsură cât mai mare a creanţelor creditorilor, aminteşte Luca. Cele mai importante prevederi sunt stoparea curgerii dobânzilor şi penalităţilor de la data deschiderii procedurii de insolvenţă, scutirea de taxe de timbru şi timbru judiciar a acţiunilor formulate de către administratorul judiciar în vederea recuperării creanţelor, suspendarea de drept a oricăror acţiuni judiciare sau extrajudiciare şi masuri de executare silită împotriva societăţii debitoare sau a bunurilor sale, posibilitatea de eşalonare a datoriilor societăţii pe durata de aplicare a unui plan de reorganizare.
CITR a gestionat până în prezent un număr aproximativ de 500 de dosare de insolvenţă sau lichidare voluntară, la nivelul întregii ţări, între care Leonardo, Flanco, Diverta, Tiago Malls, Boom, Fortus Iaşi.
