BusinessMagazin

Blog

  • Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR: Diferenţialul dintre costul datoriei şi ritmul creşterii economice influenţează semnificativ traiectoria sustenabilităţii fiscale


    Diferenţialul dintre costul datoriei (r) şi rata de creştere economică (g), cunoscut ca „r-g”, reprezintă un element fundamental în analiza sustenabilităţii datoriei publice.

    Dacă r este mai mic decât g, atunci avem o situaţie în care economia în ansamblu se extinde mai rapid decât costul finanţării datoriei publice, lucru ce permite statului să menţină sau să reducă ponderea datoriei în PIB, fără ajustări fiscale semnificative.

    În schimb, atunci când r depăşeşte g, datoria publică tinde să crească mai rapid în raport cu nivelul PIB, necesitând consolidări bugetare pentru a evita o eventuală creştere semnificativă a datoriei publice.

    Această dezbatere a atras mulţi economişti de prestigiu ai momentului. O contribuţie remarcabilă în acest sens poate fi atribuită lui Thomas Piketty,care, în cartea sa din 2014, a subliniat că atunci când (r), definit ca randamentul capitalului privat, este superior pe termen lung ratei de creştere economică (g), veniturile din capital cresc mai rapid decât veniturile din muncă, aspect care, în final, amplifică inegalităţile din societate.

    Reputatul economist Olivier Blanchard (2019), care a fost economist şef al FMI în perioada crizei financiare din 2008-2009, a analizat implicaţiile diferenţialului „r-g” din perspectiva sustenabilităţii fiscale. În discursul său prezidenţial din 2019, susţinut în cadrul reuniunii American Economic Association, Blanchard a argumentat că, în condiţiile unui nivel scăzut al ratelor de dobândă, în care r < g, datoria publică poate să rămână relativ stabilă în timp şi fără ajustări fiscale majore, cu condiţia ca statul să menţină un cadru fiscal credibil şi cu deficite bugetare moderate.

    Aşadar, în contextul economic prezent, caracterizat de circumstanţe contrare celor care au stat la baza analizei lui Blanchard, consider că dezbaterile despre sustenabilitatea datoriei publice ar trebui să acorde o atenţie mai mare diferenţialului „r-g”.

  • Selgros retrage urgent trei produse Unilever. Risc de particule metalice şi cauciuc

    Consumatorii sunt avertizaţi să nu consume produsele achiziţionate din loturile vizate.

    Produsele retrase sunt Delikat Borş Legume de 165 grame (EAN 8720182944849, lot 528003C93), Knorr Cup a Soup Pui cu Tăiţei de 12 grame (EAN 8712100867507, lot 527810C93) şi Knorr Punga Magică Friptură Porc Usturoi Afumat de 29 grame (cod de bare 8712566109739, loturi 528630C93 şi 528730C93).

    Magazinele Selgros Cash&Carry unde au fost distribuite produsele:

    Selgros Braşov – Calea Bucureşti nr. 231
    Selgros Bacău – Prelungirea Brădului nr. 135B
    Selgros Cluj-Napoca – Calea Someşeni nr. 8
    Selgros Brăila – Str. Râmnicu Sărat nr. 92B
    Selgros Constanţa Sud – Dragoş Vodă, Lazu.

    Consumatorii pot returna produsele la Serviciul Clienţi şi vor primi contravaloarea integrală, fără a fi necesar bonul fiscal.

    Anunţul a fost publicat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

  • Cum vede Andrei Toniuc, General Manager Via Transilvanica, proiectul peste 20 de ani. ”Cred că foarte multe business-uri s-ar bucura să aibă o creştere organică aşa cum avem noi pe Via Transilvanica”

    Via Transilvanica este un circuit economic şi social, are o componentă puternică de economie circulară pentru că, pe măsură ce numărul de drumeţi creşte, cu atât există o şansă mai mare de regenerare a mediului rural, a declarat Andrei Toniuc, General Manager Via Transilvanica în cadrul conferinţei ZF ESG 2025.

    ”În 2024 faţă de 2023, numărul de ospitalieri pe întreaga Via Transilvania a crescut cu 63% şi acum am ajuns la peste 560 de puncte de ospitalitate, ceea ce înseamnă că e o dovadă că lucrurile funcţionează. În plus, vedem că numărul de drumeţi creşte semnificativ, aproape că se dublează de la an la an şi mai vedem că în jur de 12% sunt turişti străini. Este categoric un organism viu”.

    Tăşuleasa Social, asociaţia care a dezvoltat Via Transilvania, are un istoric de 25 de ani şi a derulat de-a lungul timpului o serie de proiecte, inclusiv replantări de copaci în anumite zone, Pădurea Pedagogică, Camionul de Crăciun, nenumărate proiecte de voluntariat. Cu siguranţă, cel mai vizibil proiect al asociaţiei este însă Via Transilvanica, pornit în 2018.

    Via Transilvanica este un traseu de lungă distanţă, similar din acest punct de vedere cu alte circuite din lume, dar diferit din perspetiva culturală. ”Este diferit de alte trasee pentru că şi România este diferită şi pentru că patrimoniu cultural şi natural pe care îl oferă această ţară este extraordinar de frumos. E un proiect extraordinar de complex şi a fost foarte greu să fie realizat”.

    Traseul are acum 1600 de kilometri şi fiecare kilometru este marcat printr-o bornă sculptată individual, în total fiind implicaţi peste 80 de sculptori din România şi din afară a ţării. ”Reprezintă probabil cea mai mare expoziţie de sculptură în aer liber din lume”. Traseul poate fi parcurs pe jos , cu bicicleta sau călare.

    ”Cred că foarte multe business-uri s-ar bucura să aibă o creştere organică aşa cum avem noi pe Via Transilvanica”, spune Andrei Toniuc.

    Managerul Via Transilvanica crede că succesul proiectului se datorează ideii în sine, care conectează foarte multe comunităţi, partea de slow tourism şi drumeţia în sine, faptul că susţine comunităţi creative, nu doar sculptori, ci şi alţi artişti, autorităţi locale, sportivi.

    ”Ne-am dori ca în următorii 20 de ani să ajungem în toată ţara. Dar fără voluntari, fără ajutorul oamenilor nu se poate face . Dar există acest potential”, a încheiat Andrei Toniuc.

    Dincolo de partea economică, este şi latura socială a proiectului, traseul dezvoltând şi susţinând zone rurale greu accesibile anterior. ”Încercăm să reducem puţin gap-ul ăsta fantastic de mare între urban şi rural. Şi cred că asta este cel puţin la fel de importantă ca şi partea economică ”

    În ceea ce priveşte finanţarea, primii paşi au fost dificili, povesteşte managerul Via Transilvanica. Primele fonduri au provenit din vânzările cărţii lui Tibi Uşeriu, 27 de Paşi. ”Iniţial, partenerii de la acea vreme, chiar dacă ne susţineau pe o grămadă de alte proiecte şi aveau încredere în noi, se uitau la proiectul Via Transilvanică şi ziceau, no way”.

    După care s-au făcut primii kilometri, sponsorii au înţeles că proiectul este serios şi se va realiza şi au început să investească. Mecanismul iniţial de susţinere a fost pe baza achiziţionării simbolice a bornelor kilometrice. ”Aşa a fost făcută Via Transilvanică în patru ani jumătate. Aşteptările iniţiale erau de vreo 10 ani cel puţin”.

    În prezent, situaţia finanţării este diferită. Încă mai există borne şi cine doreşte poate să susţine proiectul şi în felul acesta. Anul acesta a fost deschisă o porţiune nouă, Terra Borza Teutonica, de 172 de kilometri de la Viscri la Braşov.

    ”Dar ce am încercat de anul acesta este să diversificăm sursele de venit. Am dat drumul la un proiect de membership, în care cine doreşte să susţină proiectul o poaet face printr-o donaţie recurentă. Partea de merchandising iarăşi poate fi o sursă de susţinere pentru noi. Şi donaţiile clasice. Ne uităm şi la alte surse proprii de auto-susţinere.  Poate la un moment dat o reţea de refugii transformate într-un nucleu social”

  • Nicuşor Dan, despre Oana Gheorghiu: „Reacţia CSM e exagerată, nu voi semna urmărirea penală”

    Preşedintele Nicuşor Dan a comentat marţi dimineaţă scandalul declanşat de declaraţiile vicepremierului Oana Gheorghiu la adresa magistraţilor, calificându-le drept „nefericite”.

    Totodată, şeful statului a apreciat că reacţia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a depus plângere penală împotriva acesteia, este „exagerată”.

    CSM a acuzat-o pe vicepremier de instigare la ură, discriminare şi violenţă, solicitând declanşarea urmăririi penale. Cererea urmează să ajungă la preşedinte pentru semnătură, însă Nicuşor Dan a transmis ferm că nu va aproba procedura.

    `Cred că declaraţia doamnei viceprim-ministru a fost nefericită, iar reacţia CSM a fost exagerată. Nu voi semna cererea de urmărire penală. Oana Gheorghiu trebuie să rămână în funcţie, nu e o greşeală aşa mare (…) Magistraţii au devenit un fel de vinovaţi de serviciu şi asta nu e normal”, a declarat preşedintele.

  • Dieta care influenţează ADN-ul: Ce alimente pot încetini semnificativ îmbătrânirea

    O echipă de cercetători din Italia a arătat că anumite substanţe din alimente precum ceaiul verde, broccoli, turmeric sau vinul roşu funcţionează ca nişte regulatori epigenetici. Aceştia pot modifica activitatea genelor, favorizând un proces de îmbătrânire mai lent şi oferind protecţie împotriva afecţiunilor cronice.

    Studiul, coordonat de profesori universitari, subliniază că factorii din mediul alimentar al unei persoane joacă un rol la fel de important pentru sănătate ca şi ADN-ul moştenit. Prin procese epigenetice, cum ar fi metilarea ADN-ului, compuşii activi din mâncare pot activa sau inhiba genele responsabile de inflamaţie, stresul oxidativ şi procesul de îmbătrânire. În esenţă, alimentaţia devine astfel un instrument prin care putem interveni direct asupra propriei noastre biologii.

    Anumite alimente s-au dovedit a fi esenţiale în acest proces. De exemplu, catechinele din ceaiul verde, sulforafanul din broccoli, curcumina din turmeric şi resveratrolul din vinul roşu au fost identificate drept nutrienţi cu rol epigenetic. Aceştia influenţează enzime cheie (precum metiltransferazele ADN sau DNMT) şi alte căi metabolice, reuşind să „recalibreze” modul în care genele se exprimă. Consecinţele practice sunt reducerea inflamaţiei cronice, consolidarea apărării la nivel celular şi un efect vizibil asupra încetinirii ritmului de îmbătrânire biologică.

    Deşi încă nu putem stabili cu exactitate dozele necesare pentru a activa genele benefice şi a le suprima pe cele dăunătoare, traiectoria este limpede: viitorul nutriţiei va fi profund personalizat, luând în calcul profilul genetic, microbiomul intestinal şi stilul de viaţă al fiecărui individ. Oamenii de ştiinţă speră ca aceste descoperiri să fie utile nu doar pentru menţinerea sănătăţii de zi cu zi, ci şi în contexte extreme, precum misiunile spaţiale sau mediile izolate, unde stresul metabolic poate accelera îmbătrânirea.

    Această abordare reprezintă mai mult decât o simplă dietă sau un regim alimentar nou; este o modificare fundamentală a modului în care înţelegem nutriţia. Fiecare masă devine o oportunitate de a ne influenţa în mod conştient activitatea genetică. Astfel, putem trece de la o alimentaţie concentrată exclusiv pe aspectul fizic la una inteligentă, concepută pentru a susţine optim funcţionarea organismului nostru, cu scopul de a trăi mai mult, mai bine şi mai sănătos.

     

  • Tesla a dezvăluit cifrele reale: Musk a avut parte de un sprijin mai redus în acest an decât în 2018

    Pachetul salarial aprobat săptămâna trecută i-ar putea aduce lui Elon Musk aproximativ 1 trilion de dolari în acţiuni ale companiei în următorul deceniu.

    Însă, aproximativ 66,9% din acţiunile înregistrate în vot au fost în favoarea pachetului, arată un document depus vineri, potrivit CNBC.

    Procentul nu include participaţiile deţinute de membrii consiliului de administraţie şi de directorii executivi ai Tesla. În 2018, când acţionarii au votat un plan similar, sprijinul a fost de 73%, potrivit unei analize realizate de firma de investiţii Columbia Threadneedle.

    Tesla a anunţat joi rezultate preliminare care arătau 75% sprijin. Însă această cifră includea şi votul lui Musk însuşi, care deţinea aproximativ 15% din acţiunile Tesla la momentul votării.

    Scăderea sprijinului vine după o perioadă dificilă pentru Tesla. Vânzările au scăzut în prima jumătate a anului. Retorica politică inflamatoră a lui Musk şi implicarea sa în administraţia Trump au afectat compania. Valoarea mărcii Tesla s-a deteriorat.

    Cu toate acestea, Andrew Droste, şeful departamentului de guvernanţă corporativă al Columbia Threadneedle, spune că votul arată „un sprijin larg pentru Elon în rândul acţionarilor Tesla”.

    Majoritatea investitorilor recunosc că Tesla şi Elon Musk sunt “indisolubil legaţi” şi nu au vrut să rişte plecarea sa.

    Membrii consiliului de administraţie au recomandat aprobarea planului prezentat în septembrie. Însă consultanţii de top Glass Lewis şi ISS au recomandat investitorilor să voteze împotriva.

    Pachetul constă în 12 tranşe de acţiuni care vor fi acordate dacă Tesla atinge anumite obiective în următorul deceniu. Prima tranşă va fi plătită dacă Tesla ajunge la o capitalizare de piaţă de 2 trilioane de dolari. Asta înseamnă cu aproximativ 500 de miliarde de dolari mai mult decât valoarea actuală.

    Musk ar putea încasa peste 50 de miliarde de dolari dacă atinge o serie de obiective mai uşoare, stabilite în noul plan de remunerare. Există şi o listă de „evenimente acoperite” care i-ar permite să câştige acţiunile fără a îndeplini obiectivele operaţionale necesare.

  • Un traficant de droguri graţiat de Trump a fost trimis înapoi la închisoare

    Jonathan Braun a fost condamnat la 27 de luni de închisoare. Bărbatul din Long Island fusese acuzat că a aruncat o perfuzie asupra unei asistente medicale de la spital şi a ameninţat-o cu moartea, a ţipat la un membru al sinagogii sale, a pipăit o bonă şi a evitat taxele de drum, potrivit AP.

    Vorbind într-o audiere la un tribunal federal din Brooklyn, la care au participat familia şi susţinătorii săi, Braun şi-a cerut scuze victimelor şi celor dragi, care, a recunoscut, au încercat să-i ofere ajutor pentru abuzul de substanţe şi problemele de sănătate mintală înainte ca acesta să scape de sub control.

    Braun i-a mulţumit, de asemenea, judecătorului care a dispus arestarea sa la începutul acestui an, spunând că ultimele şapte luni petrecute într-o închisoare federală din Brooklyn „mi-au salvat viaţa” ajutându-l să se trezească.

    Braun a fost condamnat la 10 ani de închisoare federală în 2019, după ce a pledat vinovat pentru acuzaţii legate de droguri. A ispăşit aproximativ un an după gratii înainte ca Trump să-i commute pedeapsa în ultimele zile ale primului său mandat, în ianuarie 2021. Braun a fost eliberat din închisoare, dar restul pedepsei a rămas intact, inclusiv obligaţia de a plăti o amendă şi de a evita necazurile.

    Procurorii federali au declarat la momentul respectiv că Braun fusese un membru de rang înalt al unui grup internaţional care a introdus ilegal peste 100.000 de kilograme (220.460 de livre) de marijuana din Canada în Statele Unite.

  • Netflix deschide primele sale parcuri tematice în Statele Unite

    Pentru „Netflix House”, care se deschide miercuri, gigantul american de streaming a ales unul dintre cele mai mari centre comerciale din ţară, în King of Prussia, o suburbie a oraşului Philadelphia (est), înainte de a se deschide în Dallas, Texas, pe 11 decembrie şi în Las Vegas, Nevada, în 2027, potrivit Le Figaro.

    Intrarea în spaţiul de aproape 10.000 m², decorat cu teme inspirate din cele mai faimoase producţii ale platformei ( Bridgerton, Stranger Things, Squid Game, K-Pop Demon Hunters etc.), este gratuită. Activităţile, care includ şi minigolf, un cinematograf, un restaurant şi un magazin de suveniruri, sunt contra cost.

    În ultimii ani, Netflix oferă acest tip de experienţă pentru o perioadă limitată (până în prezent, aproximativ patruzeci de activităţi în aproximativ 350 de oraşe). Însă, confruntaţi cu dificultatea de a găsi spaţii suficient de mari pentru a le găzdui, „a devenit clar că am avea mai multă flexibilitate dacă am avea o locaţie permanentă”, a explicat directoarea de marketing a companiei, Marian Lee, în timpul unei discuţii la masă rotundă cu presa, luni.

    Gigantul streamingului a optat pentru centrele comerciale din suburbiile Philadelphiei şi Dallasului, unde activităţile oferite se vor schimba periodic, pentru a le transforma în „o destinaţie cotidiană” pentru populaţia locală. Se aşteaptă ca turiştii să se adune pe principala arteră a oraşului Las Vegas, Strip, în termen de doi ani, cu un „program uşor diferit ”, axat pe experienţe excepţionale.

  • Ministrul Economiei a dispus anularea unor concursuri trucate, câteva! Dar sunt peste 1400 de companii de stat care organizează concursuri de selecţie în condiţiile intervenţiei politicului… Cum va gestiona AMEPIP lipsa de competenţă din conducerea companiilor de stat?

        De curând, Ministrul Economiei a avut o revelaţie, a descoperit faptul că unele concursuri pentru ocuparea unor funcţii de conducere în companiile de stat au fost trucate. Descoperirea ministrului este banală, sau, mai bine spus nu este nicio descoperire, întrucât toată lumea ştie ce se întâmplă cu aceste concursuri. Putem aprecia faptul că a avut curajul să recunoască această anomalie, şi, chiar mai mult, a dispus anularea acestor concursuri. Este salutară decizia ministrului, dar mecanismul este mult mai complicat şi foarte bine înrădăcinat.

         Adevărata problemă nu constă în  faptul că ”doar” câteva concursuri au fost trucate, ci că aproape toate concursurile(selecţiile) au fost trolate de politicieni pentru a-şi recompensa lipitori de afişe, amantele, neamurile şi alţi loialişti. Nu mai este niciun secret pentru nimeni faptul că actualele  consilii de administraţie sunt extensii ale partidelor politice. Virusarea managementului în companiile de stat, care au devenit adevărate hub-uri de incompetenţă, de către politicieni,  nu mai poate fi contestată de nimeni. Stau dovadă rezultatele economice lamentabile înregistrate de acestea, mai mult de jumătate au pierderi şi datorii la bugetul de stat.

          Între glumele bune care circulă în social-media sunt cele care aduc în atenţie ”corectitudinea” vulgatelor concursuri pentru ocuparea unor funcţii în companiile de stat. Concursurile sunt organizate/simulate la nivel de show bugetar, doar pentru imagine, iar câştigătorul este ştiut dinainte. Se numesc comisii, se susţin ”probe”(ghilimele obligatorii),  se trec punctaje, şi toate acestea doar pentru a da impresia unei legalităţi şi corectitudini. Participanţii care nu sunt din echipa care trebuie sunt un fel ”kamikaze”.

           În acest context au apărut cariere stupefiante, persoane cu un trecut şcolar jalnic au ocupat funcţii de conducere în companiile statului, după ce au trecut pe la câte un chioşc universitar specializat în tipărirea de diplome.

           O consecinţă gravă a acestor înscenări de concursuri este reprezentată de faptul că cei competenţi, ştiutori de carte, nu mai au curajul, pe bună dreptate, să se mai înscrie la aceste farse de tip stalinist. Foarte rar se mai bagă câte un ”fraier” la aceste concursuri, doar dacă face parte  din categoria celor care mai cred că barza aduce copii. Politicienii au dat la o parte competenţa şi bunul simţ din companiile de stat. Cei competenţi nu vor să mai fie perdanţi în faţa celor  care au sprijinul de la partid. Degeaba s-au străduit să înveţe, dacă nu s-au înscris în partidul care trebuie. Doar cei de la partide prind locuri pe tabloul principal.

           AMEPIP(Autoritatea pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice) este o instituţie înfiinţată de curând, cu scopul de a readuce un management performant, bazat pe competenţă, în întreprinderile publice.  Ea trebuie să gestioneze ciocnirea celor două paradigme: una a incompetenţei clientelare, adânc înfiptă în companiile de stat şi cealaltă a competenţei reale, care trebuie să o înlocuiască pe prima. AMEPIP trebuie să înlăture setările clientelare şi să instaleze un nou sistem de operare bazat pe competenţă. Trebuie să decreteze ”Ştiinţa de carte este Rege” în conducerile companiilor de stat. Este evident faptul că anticorpii din sistemul de stat  vor respinge competenţa, pe care o vor percepe ca pe un corp străin, ca pe o adiţie.

           Deşi avem un cadru legal privind guvernanţa corporativă, Ordonanţa nr.109 din 30 noiembrie 2011, treaba nu merge. Aceasta oferă cadrul legislativ pentru managementul unei companii de stat, în conformitate cu normele europene. Ordonanţa prevede criterii clare de selecţie, proceduri transparente pentru desfăşurarea selecţiei, toate acestea fiind eludate de factorul politic. Cei care se înscriu la aceste concursuri de selecţie trebuie să întocmească o ”declaraţie de intenţie”(Cap I, Art.2, pct. 7) ca răspuns la ”scrisoarea de aşteptare”(Cap I, Art.2, pct. 6) emisă de autoritatea publică tutelară. Am dubii mari că manichiuristele, magazionerii, şoferii şi top modelele  care au intrat prin consiliile de administraţie au avut habar de aceste documente. Nici expertul independent(Cap II, Secţiunea I, Art.5, pct.5) care trebuie să asiste comisia în procesul de selecţie nu a fost de mare folos, aplicarea în practică a acestei ordonanţe s-a făcut cu paşi împleticiţi, şi toate acestea numai din cauza implicării factorului politic. Apare, totuşi, o întrebare: cât de independent este expertul independent?

             Şi acum să ne imaginăm un scenariu, din păcate, utopic. Toate posturile de la stat se vor ocupa numai şi numai pe bază de competenţă. Mai rentează să faci politică în acest context?  Păi  funcţia de la stat este cea mai mare recompensă pentru cei care bat la porţile politicii. In lipsa acestor recompense politica va deveni o vocaţie şi ar fi dedicată exclusiv binelui societăţii. Iar lipitorii de afişe vor face această activitate fără a aştepta vreo sinecură. Şi consiliile de administraţie se vor transforma din colonii de diletantism managerial ale partidelor politice, în centre de excelenţă managerială.

             Pentru a face o schimbare disruptivă în managementul companiilor de stat ar trebui reluate toate concursurile care s-au desfăşurat până acum. Ar fi un reset general, urmat de un restart al întregului sistem. Probabil ”specialiştii de partid”, cei cu ”spatele asigurat”, care au băgat companiile în şanţ, vor fi şocaţi, dar, doar, în acest fel se poate îndrepta situaţia. Această mişcare radicală va urca din nou pe podium competenţa şi ştiinţa de carte. În acest fel oamenii competenţi vor avea curajul să candideze pentru funcţii de conducere în companiile de stat, iar partidele îşi vor pierde capacitatea de nominare.

              Dacă vrem ca firmele de stat să fie performante partidele trebuie să renunţe definitiv la cei pe care îi împingeau de la spate pentru a ocupa funcţii de conducere. În locul lor trebuie aduşi profesionişti, cunoscători ai domeniului unde vor  lucra. Abia atunci putem vorbi de o adevărată guvernanţă corporativă, şi nu de un clientelism de sorginte feudală. Este evident faptul că un rol important în această campanie îl va avea AMEPIP, care va trebui să genereze o schimbare disruptivă, poate chiar de nivel ”10 Sigma”.

     

     

     


     

     

  • Ce business are Lukoil în România, cât valorează staţiile şi care este impactul dacă ruşii nu găsesc un cumpărător?

    ♦ „Benzinăriile fac bani, perimetrul probabil ar reveni la stat, închiderea rafinăriei ar genera mai degrabă un impact social“ ♦ Potrivit anuarului ZF Top cele mai valoroase 100 de companii din România, ediţia de anul trecut, valoarea de piaţă a Lukoil România era de 395 mil. euro.

    Cele mai interesante active pe care ruşii de la Lukoil le au pe plan local în perspectiva unei preluări sunt cele 300 de benzinării. Rafinăria, cu o capacitate mică, 2,5 mili­oane de tone, fără ieşire la mare pentru o aprovizionare facilă, cu greu şi-ar găsi un cumpărător, mai ales în actualul context de piaţă. Închiderea ei ar provoca însă un impact social. Mai departe, perimetrul pe care ruşii de la Lukoil îl împart în Marea Neagră cu Romgaz cel mai propabil ar intra tot în administrarea statului în absenţa unui cumpărător.

    „Benzinăriile fac bani“, spun specialiştii din domeniul energetic. Multe dintre cele 300 de staţii sunt situate în oraşe, acolo unde azi este aproape imposibil de obţinut autorizaţii, motiv pentru care pot deveni apetisante pentru jucătorii care sunt deja în domeniu.

     OMV Petrom, MOL România şi Rompetrol nu au comentat până la închiderea ediţiei dacă analizează o astfel de preluare.

    “În cazul opririi unităţii, cel două rafinării care funcţionează, Petrobrazi şi Petromidia, alături de importuri, pot acoperi golul. Nu cred că putem vorbi de un impact la pompă”, mai spun oamenii din sector. Şi acum Petrotel este oprită pentru revizia tehnică, proces care este programat până pe 30 noiembrie.

    Pe plan local, de la nivel guvernamental, nu a fost înaintată o decizie clară privind activele Lukoil din România, dar în cazul unei tranzacţii, statul român poate interveni prin intermediul CEISD (n.r. – Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe). Aceeaşi comisie a blocat preluarea E.ON Energie România de către grupul maghiar MVM.