BusinessMagazin

Blog

  • Carrefour România: Waste to Green Energy

    Număr de angajaţi: 17.000

    Cifră de afaceri (2024): 14,61 miliarde lei

    MOTIVAŢIE

    Carrefour este unul dintre cei mai mari angajatori din România şi un contributor important la bugetul de stat, cu aproape 1 miliard de lei taxe şi impozite plătite în 2024. Cu o reţea de peste 450 de magazine, compania şi-a asumat obiectivul de a integra principiile economiei circulare în operaţiunile zilnice. Creşterea semnificativă a taxelor de depozitare – cu până la 240% de la începutul lui 2025 – a accelerat nevoia unei soluţii sustenabile pentru gestionarea deşeurilor. Dincolo de conformarea la cerinţe legislative, Carrefour a ales să transforme această provocare într-o oportunitate de a crea valoare printr-un model de business responsabil.

    DESCRIEREA PROIECTULUI

    Proiectul Waste to Green Energy a fost dezvoltat de Carrefour România împreună cu Genesis Biopartner şi presupune transformarea fracţiei organice din deşeurile menajere provenite din magazine – fructe, legume, carne sau brânzeturi – în biogaz. Acesta este procesat ulterior pentru a produce energie electrică verde.

    Iniţiativa reprezintă un pas concret spre un model circular, în care resursele sunt reintegrate în lanţul de valoare. Proiectul este activ în prezent în 13 magazine Carrefour, susţinut de o investiţie consistentă în infrastructură şi logistică, şi urmează să fie extins la nivel naţional. Planurile de viitor includ extinderea la peste 160 de magazine, odată cu deschiderea de noi centre de colectare de către Genesis Biopartner, în completarea celui recent inaugurat la Cordun, judeţul Neamţ.

    REZULTATE

    Waste to Green Energy contribuie direct la reducerea cantităţii de deşeuri trimise la groapa de gunoi, la creşterea eficienţei energetice şi la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră. Rezultatele de până acum confirmă potenţialul iniţiativei:

    • 341 de tone de deşeuri organice procesate

    • 80 MWh de energie verde generată

    • 129 tone CO₂ evitate

    Proiectul consolidează poziţionarea Carrefour ca lider al retailului responsabil, demonstrând că sustenabilitatea şi performanţa economică pot merge mână în mână.

    „Sustenabilitatea poate fi o strategie de business profitabilă şi responsabilă în acelaşi timp. Waste to Green Energy demonstrează că deşeurile pot deveni resurse, reducând impactul ecologic şi optimizând costurile operaţionale.”

    Echipa Carrefour România  

  • Cum a devenit Gen Z noua forţă politică la nivel mondial? Tinerii nu mai aşteaptă decenii după schimbare, o vor rapid şi se organizează fără lideri

    Când preşedintele Madagascarului, Andry Rajoelina, a fugit din ţară la începutul acestei luni, înainte ca generalii să preia controlul asupra insulei, este posibil să nu fi avut timp să observe steagul ridicat de protestatari, pe care era desenat un cap de mort cu o pălărie de paie. Manifestanţii din Generaţia Z, care au zguduit lideri din Nepal şi Indonezia până în Maroc, Peru şi acum Madagascar, s-au adunat sub aceeaşi imagine — preluată dintr-un manga japonez care înfăţişează un grup de neadaptaţi ce luptă împotriva unui regim corupt şi opresiv, scrie Financial Times. 

    Indiferent dacă îi numim generaţia TikTok, Generaţia Z (născuţi între 1997 şi 2012) sau pur şi simplu studenţi protestatari, tinerii din întreaga lume cer — şi în unele cazuri chiar provoacă — schimbare politică. Întrebaţi-o pe Sheikh Hasina, fosta prim-ministră a Bangladeshului, care a fost forţată să părăsească funcţia anul trecut, în urma protestelor conduse de studenţi.

    Protestele Generaţiei Z sunt deosebit de semnificative în ţările unde vârsta mediană este mică — aşa cum este cazul Madagascarului, unde jumătate din populaţie are sub 19 ani. Acolo, manifestaţiile au fost declanşate de pene de curent şi lipsa apei, dar, ca şi în alte locuri, lipsa locurilor de muncă şi scârba faţă de elitele care îşi etalează bogăţia au fost cauzele mai profunde.

    În Africa, unde vârsta mediană este de 19 ani şi crearea de locuri de muncă este dezastruoasă, tinerii devin o forţă tot mai puternică — deşi imprevizibilă. Tinerii pricepuţi în tehnologie din Sudan au fost cei care au declanşat valul de proteste care a dus, în 2019, la răsturnarea dictatorului Omar al-Bashir, aflat la putere de 30 de ani. Anul trecut, în Kenya, protestatarii care se autointitulau Gen Z l-au forţat pe preşedintele William Ruto să renunţe la creşterile de taxe propuse şi să-şi demită cabinetul. Iar chiar luna aceasta, în Maroc, manifestanţi care se numesc Gen Z 212 (după prefixul telefonic) au ieşit în stradă la Rabat, Casablanca şi Tanger pentru a cere perspective mai bune şi pentru a critica cheltuielile legate de Campionatul Mondial din 2030, pe care Marocul îl va co-găzdui.

    Majoritatea protestelor Gen Z — organizate în mediul social media — nu au lideri evidenţi. Acesta este un avantaj, pentru că le face greu de suprimat, precum o hidra cu mai multe capete, în ţări ca Kenya sau Iran, unde mişcările reapar în ciuda represiunii sângeroase a statului. Dar această natură amorfă este şi o slăbiciune: de multe ori, aceste mişcări nu reuşesc să transforme furia legitimă în politici coerente sau structuri politice alternative, rămânând vulnerabile la lideri carismatici care promit soluţii imediate.

    Statutul de cult al căpitanului Ibrahim Traoré, autoproclamatul revoluţionar anti-imperialist din Burkina Faso şi maestru al TikTok-ului, este un exemplu elocvent. Nu este deloc exagerat să vedem şi în Donald Trump, preşedintele SUA, un beneficiar al aceloraşi impulsuri — un lider care a înţeles rapid puterea politică a TikTok-ului şi dorinţa tinerilor de a sparge vechile tipare ale politicii.

    Generaţia Z poate fi, însă, şi o sursă de instabilitate politică. În Sudan, o mişcare civilă idealistă a fost înlăturată de generali, care au aruncat apoi ţara într-un război civil sângeros. În Madagascar, Rajoelina însuşi — pe atunci un DJ de 34 de ani — a ajuns la putere în 2009, într-un val de proteste conduse de tineri, doar pentru a fi înlăturat mai târziu de următoarea generaţie şi de câţiva generali. Mişcările de tineret sunt, de asemenea, ţinte uşoare pentru campanii de dezinformare, care pot deturna nemulţumirile legitime în scopuri perverse — inclusiv sprijinirea mercenarilor ruşi sau a loviturilor de stat interne.

    Totuşi, protestatarii Gen Z pot fi şi o forţă a binelui, care le transmite elitelor înrădăcinate mesajul că politica este un contract social, nu o licenţă pentru jaf. Mulţi lideri vor considera că cea mai bună şansă de supravieţuire este reprimarea protestelor. Dar ar trebui să fie conştienţi că mişcările tinerilor vor continua să revină. Calea mai înţeleaptă este să creeze un mediu care oferă locuri de muncă, servicii şi siguranţă. Cei care nu pot asigura aceste elemente de bază pot fi siguri că vor vedea, în curând, un steag cu un cap de mort fluturând pe străzile lor.

  • Warren Buffett, 95 de ani, care a creat gigantul Berkshire Hathaway, începe să îşi ia adio de la lumea businessului. Cel mai cunoscut investitor american a anunţat că se retrage în linişte

    Warren Buffett le-a spus acţionarilor Berkshire Hathaway că „va păstra tăcerea”, în timp ce cel mai faimos investitor din lume trage linie sub o carieră care a modelat America corporatistă şi Wall Street-ul în ultimele şase decenii.

    „Aşa cum ar spune britanicii, «mă retrag în linişte». Într-un fel”, a scris Buffett într-o scrisoare publicată luni.

    În vârstă de 95 de ani, Buffett se va retrage de la conducerea zilnică a companiei la finalul acestui an, când va renunţa la rolul de director executiv. El a anunţat că următoarea scrisoare anuală către acţionari — citită cu interes de investitori de retail şi instituţionali din întreaga lume — va fi scrisă de altcineva.

    Deşi nu va mai conduce Berkshire, Buffett a spus luni că va păstra o parte „semnificativă” din acţiunile sale de clasă A, ceea ce îi va permite să aibă în continuare o influenţă importantă asupra conglomeratului care se întinde de la asigurări până la căi ferate. El a precizat că va menţine această deţinere până când acţionarii se vor obişnui mai bine cu succesorul său, Greg Abel. Buffett va continua, de asemenea, să le scrie acţionarilor prin scrisorile sale anuale de Ziua Recunoştinţei, centrate pe activitatea sa filantropică.

    Investitorii l-au privit dintotdeauna pe Buffett — supranumit „Oracolul din Omaha” — ca pe un erou popular al lumii corporatiste, care combină analiza performanţei companiilor din portofoliul său cu lecţii de viaţă şi sfaturi de afaceri.

    Stilul său direct cu acţionarii, atât prin scrisorile anuale, cât şi prin maratoanele de întrebări şi răspunsuri din timpul adunărilor anuale de la Omaha, a devenit un semn distinctiv al conducerii sale.

    Scrisoarea publicată luni păstrează acelaşi ton, amestecând avertismente despre lăcomia corporatistă cu apeluri la bunătate.

    Buffett a remarcat, de exemplu, că reglementările privind transparenţa compensaţiilor pentru directori executivi au avut un efect invers, determinând liderii de companii să se întreacă între ei în a câştiga mai mult.

    „Ceea ce îi deranjează adesea pe directorii executivi foarte bogaţi — până la urmă, sunt oameni şi ei — este că alţi directori câştigă şi mai mult”, a spus Buffett. „Invidia şi lăcomia merg mână în mână.”

    El a adăugat că Berkshire ar trebui, pe viitor, să evite directori care plănuiesc să se retragă la 65 de ani sau care doresc „să-şi afişeze bogăţia” ori „să întemeieze o dinastie”.

    Filosofia sa de investiţie pe termen lung contrastează puternic cu modul în care s-a transformat finanţa în ultimele decenii, marcată astăzi de active speculative precum criptomonedele şi de armate de traderi americani care operează cu orizonturi de timp de ordinul milisecundelor.

    De când Buffett a investit pentru prima dată în Berkshire, pe atunci o companie textilă aflată în dificultate, în 1962, el a transformat grupul într-un colos corporatist care include branduri de consum cunoscute, precum Dairy Queen şi Fruit of the Loom, dar şi activităţi în domeniul asigurărilor, producţiei, utilităţilor şi transportului feroviar, deţinând una dintre cele mai mari reţele din America de Nord.

    Buffett a mai anunţat în scrisoare că a donat 2,7 milioane de acţiuni Berkshire de clasă B, evaluate la aproximativ 1,3 miliarde de dolari, către patru fundaţii de familie administrate de copiii săi. Scrisorile sale anterioare, publicate în jurul Zilei Recunoştinţei, au inclus planuri similare de a transfera acţiuni către scopuri caritabile.

    Buffett şi-a luat pentru prima dată angajamentul de a dona toate acţiunile sale Berkshire către cauze filantropice în 2006. Ulterior, alături de Bill Gates şi Melinda French Gates, a fondat iniţiativa Giving Pledge, un angajament filantropic prin care cei mai bogaţi oameni ai lumii promit să doneze cel puţin jumătate din averea lor către cauze umanitare.

  • Oana Gheorghiu reacţionează după declaraţiile lui Carmen Uscatu

    Oana Gheorghiu respinge acuzaţiile de incompatibilitate, afirmând că s-a autosuspendat din funcţiile executive ale Asociaţiei „Dăruieşte Viaţă” înainte de numirea în Guvern.

    Vicepremierul Oana Gheorghiu a reacţionat marţi, într-o declaraţie pentru G4Media, la acuzaţiile cofondatoarei Carmen Uscatu, care a invocat o posibilă incompatibilitate între funcţia sa guvernamentală şi calitatea de membru în Asociaţia „Dăruieşte Viaţă”.

    Gheorghiu susţine că s-a autosuspendat din toate funcţiile executive înainte de numirea în Guvern şi că activitatea sa publică respectă integral legea.

    „Respect întru totul legislaţia privind regimul incompatibilităţilor aplicabil membrilor Guvernului. M-am autosuspendat din funcţia executivă şi din Consiliul Director al Asociaţiei Dăruieşte Viaţă înainte de preluarea funcţiei de viceprim-ministru, în deplină conformitate cu prevederile Legii nr. 161/2003. Am comunicat acest lucru în interiorul Asociaţiei, înainte ca informaţia privind numirea mea să devină publică, şi am transmis toate documentele necesare pentru formalizarea deciziei şi pentru asigurarea continuităţii proiectelor pe care le-am coordonat”, a declarat Oana Gheorghiu.

    Ea a explicat că a consultat avocaţi la fiecare pas, pentru a se asigura că respectă prevederile Legii nr. 161/2003. În prezent, afirmă că este doar membru fondator, statut care nu presupune atribuţii executive.

    „Fiecare pas a fost făcut în consultare cu avocaţii, tocmai pentru a mă asigura că respect legea şi principiile de integritate publică. În prezent, am rămas doar membru fondator al Asociaţiei Dăruieşte Viaţă, ceea ce, potrivit statutului organizaţiei, presupune apartenenţa la Adunarea Generală, nu la structura executivă de conducere. Atribuţiile privind gestionarea activităţii curente revin Consiliului Director, din care nu mai fac parte”.

    Vicepremierul subliniază că legislaţia românească nu impune renunţarea la calitatea de membru fondator al unui ONG.

    „Nu există nicio interferenţă între atribuţiile mele guvernamentale şi activitatea Asociaţiei Dăruieşte Viaţă şi cu atât mai mult cu privire la calitatea mea de membru fondator, iar orice afirmaţie contrară este falsă şi neîntemeiată. Sunt surprinsă de declaraţiile lui Carmen Uscatu şi sper că este vorba despre o neînţelegere a cadrului legal privind regimul incompatibilităţilor aplicabil membrilor Guvernului, şi nu de o intenţie de a genera presiune sau confuzie în spaţiul public sau de o intenţie de a mă înlătura din calitatea de membru fondator al Asociaţiei. Rămân deschisă unei discuţii directe, între noi, aşa cum am procedat întotdeauna”, a spus Gheorghiu.

    Preşedintele Nicuşor Dan a catalogat declaraţiile vicepremierului despre magistraţi drept „nefericite”, dar a considerat reacţia CSM „exagerată”. El a anunţat că nu va semna cererea de urmărire penală a Oanei Gheorghiu şi a afirmat că aceasta ar trebui să-şi continue mandatul.

  • Oana Ţoiu, după ce drone au căzut în România: Vom creşte preţul pe care Rusia îl plăteşte

    „Noaptea trecută, Rusia a bombardat din nou Ucraina, cu consecinţe pe teritoriul României. Bombardamentul rus de aseară asupra infrastructurilor porturilor comerciale ucrainene a generat căderea unor fragmente de drone într-o zonă locuită de pe teritoriul României”, a transmis marţi pe X Oana Ţoiu.

    Ea spune că aceste acţiuni fac parte dintr-o serie de incidente similare şi reprezintă o caracteristică a războiului de agresiune dus de Rusia. Acesta se reflectă şi în provocările sistematice ale Rusiei împotriva UE şi NATO.

    „Nu vom ezita să creştem preţul pe care Rusia îl plăteşte pentru astfel de acţiuni imprudente şi ilegale. România, UE şi SUA au adoptat sancţiuni care au avut deja un impact important. Pregătim noi sancţiuni şi măsuri concrete care să impună un cost substanţial agresorului”, adaugă Oana Ţoiu.

    Rusia a lansat, în noaptea de luni spre marţi, noi atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Dispeceratul ISU Tulcea a fost anunţat prin apel la numărul unic de urgenţă 112 despre faptul că în apropiere de localitatea Grindu este posibil ca un obiect din spaţiul aerian să fi căzut.

  • Mesajul lui Georgescu: Şahul se joacă până cade regele

    Fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu a lansat o critică dură la adresa instituţiilor statului şi a clasei politice, susţinând că românii trăiesc „într-o ţară în care la fiecare respiraţie parcă vine o factură”, iar ceea ce se numeşte reformă „este doar trădare”.

    „Statul ilegitim de azi nu apără naţiunea română, nu apără pământul ei, nu apără copiii noştri, nu apără cultura noastră, nu apără istoria noastră, ci îi apără pe străini de noi”, a afirmat Georgescu.

    Acesta a acuzat că economia românească este construită „pentru profitul străinilor”, în timp ce antreprenorii locali „se sting”, tinerii pleacă, iar bătrânii „sunt măcinaţi de sărăcie”.
    Totodată, el a descris Parlamentul drept „o tejghea a unui troc ieftin”.

    Călin Georgescu a susţinut că politicienii sunt conduşi de „convingeri de portofel” şi că orice ideal dispare „la prima sacoşă de bani”. El a insistat că suveranitatea trebuie să fie „absolută şi fără compromis”.

    Mesajul cel mai puternic a venit spre final, când Georgescu a avertizat că Europa.

    El a afirmat că lideri precum Emmanuel Macron şi Ursula von der Leyen „nu mai reprezintă Europa”, ci „interesele din spatele lor”, în timp ce „valul neîncrederii este de neoprit”.

    „Frica pluteşte în aer, iar şahul se joacă până cade regele”, încheie el.

  • Călător, nu turist: cum remodelează aşteptările Gen Z turismul? Experienţele contează, nu doar masa, casa şi transportul

    ♦ Circa 24% dintre tinerii Gen Z din România deja au renunţat la călătoriile cu avionul din motive care ţin de sustenabilitate, iar acesta este un prim indiciu legat de preferinţele de travel ale noii generaţii. Curiozitatea de a interacţiona cât mai mult cu specificul local al destinaţiei, preferinţa pentru cazări independente, în locul camerelor standardizate de hotel şi o atenţie sporită către experienţele culinare conturează un model de a călători mult diferit faţă de clasicele masă, cazare şi transport asigurate acum de agenţiile de turism. Şi deja oferta începe să se schimbe.

    Turismul românesc a început să se adapteze noilor generaţii, să ofere o paletă mai largă de opţiuni de petrecere a timpului liber. Dacă înainte turismul vindea doar pachete de vacanţă, cu masă, cazare şi transport incluse, acum, multe agenţii mizează pe experienţe, adică să le ofere oamenilor diferite activităţi.

    „Atunci când planific o vacanţă, prima dată mă gândesc la locaţie, la unde aş vrea să merg. Apoi, în funcţie de destinaţia aleasă, îmi stabilesc un buget de călătorie, care să îmi asigure o cazare decentă, cheltuielile pe mâncare şi tot ce înseamnă obiectivele turistice. Întotdeauna când îmi planific o vacanţă încep să economisesc cu câteva luni înainte, în funcţie de bugetul aproximativ pe care îl stabilesc“, spune Ioana, 22 de ani, Bucureşti. Bugetul de călătorii nu depăşeşte 1.000 de euro, dar îl el trebuie să se regăsească experienţe locale, iar soluţii sunt din plin.

    „În medie, pe o vacanţă de patru-cinci zile într-o ţară din Europa, spre exemplu, încerc să cheltui până în 1.000 de euro (bilete de avion, transport local, cazare, mâncare, vizitat). Prefer experienţele şi îmi place ca în fiecare plecare să simt cum este viaţa localnicilor, astfel că mai tot timpul îmi găsesc cazări în apartamente sau case, nu la hoteluri şi mă îndrept, de asemenea, către restaurantele locale, la care obişnuiesc să meargă cei care trăiesc în respectiv loc“, mai spune Ioana.

    Miramont este un exemplu de agenţie de turism care în ultimii ani s-a remarcat prin oferta de pachete accesibile spre destinaţii care până acum au fost prohibitive pentru tineri. Spre exemplu, una dintre oferte pentru Maldive în perioada 3-14 iulie are un preţ de 799 de euro de persoană, sumă care include zborul şi cazările. „Ne-am pus la bătaie toate cunoştinţele acumulate, toate resursele materiale şi sufleteşti, iar prin felul nostru de a fi am creat o comunitate“, se arată pe site-ul Miramont. Dar nu doar experienţele internaţionale se reconfigurează. Pe plan local, în ultimii ani au apărut mai multe proiecte care pun aventura pe primul lor.

    Green Adventure este o mică agenţie de turism care oferă diferite activităţi în România, de la rafting pe râul Buzău, caiac pe Dunăre, canyoning la Sinaia, trasee prin via ferrata sau diferite aventuri alpine. Paleta de experienţe a agenţiei de turism se măreşte odată cu spaţiul geografic, astfel că au introdus în portofoliu pachete de vacanţă cu activităţi în Italia, Slovenia, Grecia, Albania, Turcia, Maroc, Iordania, Nepal şi altele, toate având în centru o aventură sau explorarea.

    O altă agenţie de turism care a pornit pe nişa experienţelor şi aventurilor este Hai să Socializăm!, un mic operator pornit de Bogdan Vladu. Agenţia a pornit când antreprenorul a creat un grup pe Facebook şi a început să organizeze diverse activităţi de tip seri de karaoke, boardgame, bowling, iar de aici şi până la organiza excursii a mai fost doar un pas. Agenţia se concentrează pe excursii de o zi în zonele montane unde organizează drumeţii.

    De aici, operatorul a început să ofere şi pachete de vacanţe de aventură cu o durată de câteva zile atât în România, cât şi în afara ţării.

    Spre exemplu, o excursie de o zi către Vârful Baiu Mare are un preţ de circa 195 lei.

    Experienţele de tip aventură sunt doar un segment al agenţiilor care se concentrează pe pachetele de vacanţă destinate tinerilor. În ultimii ani, operatorii din turism au început să introducă pachete  cu diferite activităţi, precum degustări de vinuri şi vizite la cramă, experienţe gastronomice, tururi culturale şi istorice în ţară sau în afara ţării.

     

    „În medie, pe o vacanţă de patru-cinci zile într-o ţară din Europa, spre exemplu, încerc să cheltui până în 1.000 de euro (bilete de avion, transport local, cazare, mâncare, vizitat). Prefer experienţele şi îmi place ca în fiecare plecare să simt cum este viaţa localnicilor, astfel că mai tot timpul îmi găsesc cazări în apartamente sau case, nu la hoteluri şi mă îndrept, de asemenea, către restaurantele locale, la care obişnuiesc să meargă cei care trăiesc în respectiv loc.“

    Ioana, 22 de ani, Bucureşti

     

     

     

  • Fritz vizat de un angajat al ISC: Seara mă înjură pe Facebook, ziua îmi dă amenzi

    Dominic Fritz a publicat o serie de atacuri pe pagina sa de Facebook. El susţine că persoana care îl atacă este un angajat al Inspectoratului de Stat în Construcţii. Acesta a verificat Primăria şi a stabilit „amenzi absurde”, a transmis Fritz.

    „Javră. Infect. Necuratule. Dute (!) la pădurea neagră. Doar câteva din înjurături lăsate de-a lungul timpului pe pagina mea de Facebook de un angajat al Inspectoratului de Stat în Construcţii. Care, după ce mă înjură, este trimis oficial în controale la Primărie şi dă amenzi absurde”, a relatat Dominic Fritz .

    Primarul susţine că este vorba despre un caz de politizare a unei instituţii de stat, mai ales că sesizările sale nu au avut niciun răspuns.

    „Povestea aceasta putea să fie despre un om cu uşoare probleme de comportament. Dar aici nu e vorba de o răfuială personală. Este de fapt despre politizarea unor instituţii de stat, care folosesc astfel de angajaţi pentru hărţuire oficială. Am sesizat cazul la ISC încă de anul trecut. Nicio reacţie. Nicio anchetă. Nicio asumare. Dimpotrivă: angajatul este trimis în continuare să-mi controleze activitatea”, a explicat Dominic Fritz.

    Primarul a mai avertizat că un proiect pentru construirea unei grădiniţe ar putea fi blocat.

    „ISC m-a amendat pentru că am pus coşuri de gunoi fără autorizaţie de construcţie. M-a amendat pentru că am plantat copaci fără să am dosar cu şină. Ultimul control la Primărie al domnului cu ură de Fritz a mers şi mai departe: acum vor să anuleze autorizaţia de construire pentru o grădiniţă nouă a Arhiepiscopiei Ortodoxe. Pentru aspecte minore sau formale fără nicio bază reală, gen că lipseşte o ştampilă pe o pagină. O clădire pentru copii, blocată. Asta e faţa politizării instituţiilor din România. Când în loc să verifice legalitatea, unii se folosesc de funcţie ca să se răzbune. Când hărţuiesc proiecte publice doar pentru că nu suportă un primar care nu răspunde la comenzi”, a precizat Dominic Fritz.

  • Zeci de şefi de la Autoritatea Vamală Română vor fi trimişi în posturi de execuţie

    Autoritatea Vamală Română (AVR) anunţă prin intermediul unui comunicat de presă că „iniţiază un proces amplu de reorganizare instituţională, având ca obiectiv optimizarea structurii interne, creşterea eficienţei operaţionale şi realizarea de economii importante la bugetul de stat, fără a afecta activitatea personalului din zona de execuţie”.

    Reorganizarea vizează eficientizarea controlului vamal, digitalizarea proceselor şi utilizarea optimă a resurselor umane şi tehnice, mai scrie în comunicat.

    Concret, peste 300 de posturi de execuţie neocupate vor fi completate prin redistribuirea persoanelor care îşi pierd funcţiile de conducere. Reducerea posturilor de conducere de la 68 la 39 va genera economii anuale de peste 6,2 milioane de lei la cheltuielile salariale, au stabilit cei de la AVR.

    Reorganizarea nu presupune reduceri de personal, ci o reechilibrare a resurselor în favoarea activităţilor operative, a mai transmis AVR.

    „Activitatea vamală nu se poate face doar din birou. Reorganizarea urmăreşte eficientizarea controlului şi supravegherii vamale, creşterea transparenţei, îmbunătăţirea serviciilor pentru agenţi economici şi cetăţeni şi utilizarea mai eficientă a resurselor umane şi tehnice pentru consolidarea capacităţii operaţionale, combaterea traficului ilicit şi protejarea intereselor economice ale statului”, a declarat Alexandru Bogdan Bălan, preşedintele Autorităţii Vamale Române.

    Principalele măsuri ale reorganizǎrii includ comasarea şi restructurarea direcţiilor vamale, întărirea structurilor de control, implementarea de soluţii digitale pentru o vămuire mai rapidă şi transparentă şi optimizarea utilizării resurselor umane şi tehnice.

    Preşedintele AVR a declarat că prioritatea noii conduceri este sprijinirea lucrătorilor vamali de execuţie, care se confruntă zilnic cu dificultăţi în teren. Un exemplu concret îl reprezintă redistribuirea autospecialelor utilizate anterior de conducerea centrală către birourile teritoriale, unde lipsa mijloacelor de transport afectează activitatea zilnică a personalului vamal.

    „Cunosc bine problemele lucrătorilor vamali de execuţie, pentru că provin din rândul acestora. În Portul Constanţa, inspectorii parcurg zeci de kilometri zilnic între birouri şi scannere, având la dispoziţie doar câteva maşini vechi, întreţinute din resurse proprii. Situaţii similare există în multe birouri din teritoriu, în timp ce la Bucureşti zeci de autospeciale erau la dispoziţia conducerii centrale”, a adăugat Bălan.

    Activitatea birourilor vamale se va desfăşura normal pe întreaga perioadă a reorganizării.

  • Răspunsul lui Tudorel Toader, întrebat dacă declaraţia Oanei Gheorghiu e de natură penală

    Fostul ministru al Justiţiei consideră că declaraţia vicepremierului reprezintă un conflict juridic de natură constituţională. Toader apreciază însă că declaraţia a fost „total neadecvată” şi a pus „gaz pe foc” într-o societate deja polarizată împotriva magistraţilor.

    Întrebat, la Antena 3 CNN, dacă declaraţia făcută de Oana Gheorghiu reprezintă o faptă penală, Tudorel Toader a răspuns că mai întâi de toate, vicepremierul a vorbit în calitate oficială, nu ca persoană particulară. „Singurul care stabileşte dacă o faptă este infracţiune sau nu e procurorul şi după aceea judecătorul. Oamenii politici îşi pot da cu părerea. Aici intră în discuţie mai multe instituţii: prezumţie de nevinovăţie, libertate de exprimare, opinii politice”, a explicat Toader.

    Referitor la natura declaraţiei, fostul ministru a precizat că a fost „total neadecvată”. „Societatea oricum este polarizată împotriva magistraţilor şi asta este o treabă foarte rea. Declaraţia vicepremierului n-a făcut decât să pună gaz pe foc”, a spus Toader la Antena 3 CNN.

    Întrebat dacă declaraţia se înscrie în categoria acuzaţiilor de natură penală, Tudorel Toader a răspuns: „Eu mai degrabă aş duce-o în categoria conflictelor juridice de natură constituţională. Când o putere, puterea executivă, printr-un reprezentant vicepremier intră în zona celeilalte puteri…”.

    Referitor la posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale pentru un conflict între puterea judecătorească şi puterea executivă, Toader a precizat: „Nu zic că trebuie, dar poate să o facă”.

    Întrebat dacă ar fi semnat o astfel de plângere împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu dacă ar fi fost astăzi ministru al Justiţiei, Toader a răspuns: „N-aş fi semnat-o din aceleaşi raţiuni pe care le-a avut şi ministrul. Că nu face parte din puterea judecătorească, face parte din puterea executivă şi nu poate să acuze dintr-o parte în puterea din care se află”.

    Întrebat dacă declaraţia vicepremierului a instigat la ură şi la discriminare în sens penal, Tudorel Toader a spus: „A instigat destul de mult şi lumea este îndreptată împotriva magistraţilor. Dar va stabili procurorul, eu nu cred în această dezlegare. Eu cred în conflictul juridic”.

    Oana Gheorghiu a declarat, la emisiunea „În Faţa Ta” de la Digi24, că înţelege dificultatea pe care magistraţii o au în a renunţa la veniturile mari de care beneficiază, dar le transmite acestora că până acum „au fost prinşi într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârşit”, iar oamenii raţionali trebuie să înţeleagă această realitate. „Orice privilegiu îl are cineva înseamnă în partea cealaltă o gaură. Să se gândească ce gaură ar fi pentru ei acceptabilă ca să continue să-şi ia aceşti bani, în termenii ăştia aş discuta deschis cu magistraţii”, a spus vicepremierul.