Blog

  • Nu va bucurati prea devreme

    Castigarea dreptului de a organiza Euro 2012 de catre Polonia si Ucraina ar trebui sa insemne un boom in industria constructiilor din ambele tari in perioada imediat urmatoare, datorita investitiilor obligatorii in infrastructura.

     

    INSTALATORUL POLONEZ SE INTOARCE. Dupa ce in ultimii 17 ani au parasit tara in numar destul de mare (estimarile cu privire la emigrantii polonezi trec de 3 milioane) in cautarea unor salarii mai bune, polonezii ar putea sa se intoarca din statele in care au plecat – in special Germania si Marea Britanie – pentru a lucra pe santierele de acasa. Aceste santiere ar urma sa includa, potrivit unei estimari a ziarului The Warsaw Voice, constructia a circa 3.300 de km de drumuri moderne, reabilitarea a 1.500 de km de cale ferata, a 12 aeroporturi, a cinci stadioane si a peste 100 de hoteluri si pensiuni. Exista insa si un revers al medaliei: volumul mare de investitii si cresterea PIB de 4-5% pe care o anticipeaza analistii de pe urma competitiei ar putea face si rau, nu numai bine. „Economia incepe sa evolueze mai putin conform tiparelor“, a declarat ministrul polonez de finante, Zyta Gilowska, atragand atentia ca 2012 – primul termen de adoptare a monedei euro de catre Varsovia – nu este lipsit de riscuri de supraincalzire economica. Dupa ce anul trecut a avut o crestere de 5,8% (consecinta a investitiilor straine directe duble fata de 2005, de 11 miliarde de euro), economia Poloniei a crescut cu 7% in primul trimestru al lui 2007 si are toate sansele sa mentina acelasi ritm si in perioada urmatoare.  

     

    ALT FEL DE ECONOMIE. Ucrainenii plecati la munca in strainatate (aproximativ 5 milioane de muncitori, in special in constructii, au migrat in Grecia, Italia, Portugalia si Spania) ar putea gasi la randul lor in Euro 2012 un motiv bun de a reveni in tara. Deocamdata, ca si ceilalti lucratori est-europeni din constructii plecati in Vest, e posibil ca ucrainenii sa abandoneze una din destinatiile lor traditionale, Spania, unde analistii prevestesc un recul serios al pietei imobiliare, din cauza supraofertei. Pana la repatrierea celor 5 milioane de ucraineni mai este insa cale lunga, pentru simplul motiv ca nimeni n-are garantia ca statul sau antreprenorii din tara lor le vor oferi lefuri mai bune decat actualii lor angajatori occidentali. In plus, pentru Ucraina, o problema la capitolul proiectelor de infrastructura ar putea fi disensiunile dintre gruparile economico-politice rivale. Stadionul Olimpic din Kiev, pe care ar trebui sa se desfasoare finala Euro 2012, inca nu a primit acreditarea UEFA tocmai din cauza unui razboi surd dus de doua grupari economice rivale: chiar in fata stadionului, pe locul unde ar trebui sa fie parcarea, o grupare rivala celei care detine controlul asupra stadionului a inceput constructia unui centru comercial. Lucrarile la stadion au fost oprite de aproape un an si tot de atunci inspectorii guvernamentali au interzis desfasurarea unor evenimente de amploare pe stadion, pentru ca in cazul unui incident nu ar exista posibilitatea evacuarii spectatorilor in timp util.

  • Hic sunt leones

    Dintre cele 12 stadioane (dintre care 4 sunt rezerve) propuse de organizatorii Euro 2012, cel putin sase sunt in constructie sau vor intra in proces de reconstructie totala. Toate celelalte ar trebui renovate pentru a satisface standardele UEFA.

     

    Stadioane din Polonia

    • GDANSK: Arena Baltica – urmeaza sa fie construit intre 2008-2010. Capacitatea planificata: 44.000 de locuri.
    • POZNAN: Stadionul Muncipal – in renovare. Capacitate planificata: 46.500 de locuri.
    • VARSOVIA: Stadionul National – in constructie. Capacitate planificata: 70.000 de locuri. Va gazdui meciul de deschidere a Euro 2012.
    • WROCLAW (BRESLAU): Stadionul Olimpic – construit in 1936, aflat in renovare. Capacitate estimata in 2010: 45.000 de locuri.
    • CHORZOW (rezerva): Stadionul Slaski – construit in 1927, in renovare. Capacitate estimata in 2010: 60.000 de locuri.
    • CRACOVIA (rezerva): Stadionul Wisla – construit in 1954. Aflat in renovare. Capacitate estimata in 2010: 33.000 de locuri.

     

    Stadioane din Ucraina

    • KIEV: Stadionul Olimpic – construit in 1923 si extins ulterior. Capacitate: 84.000 de locuri; dupa renovare va avea 75.000 de locuri. Va gazdui finala Euro 2012.
    • DNEPROPETROVSK: Stadion cu 35.000 de locuri, care urmeaza sa fie finalizat in septembrie 2007.
    • DONETK: Stadion modern cu 50.000 de locuri, construit pana la sfarsitul lui 2008 (foto macheta).
    • LVOV: Stadionul Ucraina – capacitate: 40.000 de locuri. Se discuta renovarea lui sau reconstruirea din temelii.
    • ODESSA (rezerva): Stadionul Cernomoret – capacitate 35.000 de locuri. Se discuta reconstructia intregii arene.
    • HARKOV (rezerva): Stadionul Metalurgist – capacitate: 30.000 de locuri. Va fi renovat.

  • Penurie de idei

    Una dintre cele mai bune idei pe care le-am intalnit in ultima vreme, ultima vreme insemnand destul de mult timp, ii apartine unui jurnalist strain, pe care il citesc cu mare placere; respectivul era la regim, nu-i prea iesea, asa ca se gandea la un magazin de haine unde pantalonii, de exemplu, sa fie marcati cu o marime unica, 32, adica 44-46 in dimensiuni dambovitene, indiferent de gabaritul real.

     

    Misto, nu? Oricine s-ar simti mult mai confortabil din anumite puncte de vedere intrand in asa un magazin decat intr-unul care clameaza victorios „avem haine pentru grasi/persoane corpolente/marimi extralargi sau XXXXXL, iar cautarea hainelor potrivite ar implica un mare numar de miscari legate de imbracat si dezbracat, un soi de balet dezarticulat si nadusit in stramta cabina de proba, cu efecte la fel de binefacatoare ca si o ora de gimnastica la sala urmata de o tura de sauna. Asa ca poti sa pui respectivii pantaloni la vanzare cu orice pret, pentru ca ofera chestii nepretuite.

     

    Pe urma am zis ca, stai un pic, cum cea mai buna idee este despre niste amarati de pantaloni? Da, poate o afacere nemaivazuta, poate o zicere a cuiva, poate altceva… Nu m-am putut contrazice. Dumneavoastra puteti?

     

    Un scriitor de anticipatie francez, Jean-Louis Curtis, si-a imaginat, in urma cu cinci decenii, o lume aflata in penurie de idei: televiziunile, editurile, casele de productie cinematografica plateau milioane nu pe scenarii ci pe simple idei. Normal pentru o lume lipsita de idei, un tip face bani razuind fundul craniilor si vanzand ideile obtinute. Pentru a dobandi ideile, le cumpara de la obscuri muritori de foame sau le fura cu ajutorul agentilor. Cateodata un pistol in coaste nu ajunge: un agent a procedat astfel si primeste o poveste care unora le pare interesanta. Entuziasmul le este domolit de cineva mai citit, care recunoaste in ideea adusa de agent subiectul „Manastirii din Parma“ de Stendhal. Alte idei colectate sunt originale; este vorba despre concursul cu public „Inima lor fara valuri“ sau despre un film despre un savant nebun si o frumoasa nurlie, inchisi intr-un batiscaf scufundat la 3.000 de metri adancime.

     

    O viziune cumva diferita fata de cea a lui Bradbury din „451 Fahrenheit“, dar la fel de sumbra in esenta. N-am ajuns sa traim inca in asemenea lumi, cu carti incendiate si subiecte de roman smulse sub amenintarea pistolului, dar indraznesc sa spun ca nici prea departe nu suntem. O sa fug de analizele aprofundate, care plictisesc groaznic, am inteles si o sa argumentez cu materialul clientului.

     

    Unu: o stire mai veche, despre niste scoli londoneze, vreo 50 la numar, care au refuzat seturi de carti scrise de Jane Austen, Shakespeare sau Dickens, oferite gratuit de o organizatie. Motivatia sefilor de scoli a fost ca junii scolari se plictisesc citind asemenea autori clasici, rezonand mult mai bine cu manga, benzile desenate japoneze.

     

    Doi: in topul celor mai populare parole folosite pe Internet de britanici se regasesc „thomas“ pe locul 10 si „charlie“ pe locul 7, „arsenal“ pe locul 9 si „liverpool“ pe locul trei, „123456“ pe locul 5, „password“ pe locul 2 si „123“ pe primul loc (primul loc inseamna 4 persoane din 1.000, iar locul 10 unul dintr-o mie). Va dati seama ce misiune usoara au hackerii la noi?: cu „steaua“ si  „dinamo“ ai spart o treime din bancile de date bucurestene.

     

    Trei: la 13 ani, Morgan Pozgar este campion si a castigat 25.000 de dolari. Concursul pe care l-a castigat tine, oarecum, de zona mintii: este de scris rapid SMS-uri. Textul „Supercalifragilisticexpialidocios! Even though the sound of it is something quite atrocious. If you say it loud enough you’ll always sound precocious“ a fost tastat in 42 de secunde. Morgan spune ca trimite 4.000 de mesaje in fiecare luna – sa multumim Domnului ca nu ne aflam in lista sa de contacte.

     

    Patru: Ray Kurzweil ia si el 25.000 de dolari, dar nu pentru SMS-uri, ci pentru a tine un speech; Ray este inventator, intreprinzator, vizionar si ia masa cu Bill Gates. A prezis in 1980 ca un computer va invinge campionul mondial la sah in 1998 (s-a petrecut in 1997) si ca o retea mondiala de calculatoare se va ivi, facilitand comunicarea, cunoasterea si distractia. A pus la punct un soi de lege, care se bazeaza pe faptul ca tehnologia creste exponential; in baza legii sale, computerele vor depasi oamenii in inteligenta in 2027 (acum se apropie de istetimea unui soarece).

     

    Patru fapte disparate care spun cate ceva despre lumea in care traim si despre penuria de idei care imi pare ca ne incearca: daca alegem sau impunem (asta daca avem puteri speciale) sau daca preferam manga, „supercalifragilisticexpialidocios“ sau „inima lor fara valuri“ in detrimentul lui Shakespeare este o chestiune personala, e adevarat. In fond nu vor pieri nici clasicii, nici cititorii clasicilor; ideea mea era sa nu ajungem mai repede decat zice Kurzweil sa fim depasiti de soarecele de acum.

     

    Sau poate o fi bine?!? Ma intreb asta pentru ca nu-mi dau seama ce i se poate intampla unui savant, fie el si nebun, daca este inchis cu o tanara nurlie intr-un batiscaf la 3.000 de metri adancime.

  • Descatusarea SIF-urilor

    Adunarea Generala a Actionarilor de la SIF Transilvania a marcat primul pas catre o noua etapa in evolutia societatilor de investitii financiare (SIF), in care actionarii SIF vor avea un cuvant tot mai greu de spus in luarea deciziilor strategice.

     

    Mai important decat majorarea de capital de la SIF Transilvania este faptul ca s-a putut lua aceasta hotarare, ceea ce inseamna ca luarea unor decizii viitoare privind majorarea capitalului, schimbarea conducerilor SIF sau chiar majorarea pragului de detinere nu mai par scenarii fanteziste, cum ar fi parut poate in urma cu un an, cand doua initiative similare au esuat lamentabil.

     

    Privita la nivel istoric, AGA de la SIF Transilvania e un moment cu un impact mai mare decat majorarea pragului de detinere de la 0,1% la 1%, pentru ca, de aceasta data, actionarii si nu factorii politici au fost cei care au hotarat ce e mai bine pentru companie si implicit pentru actionari, asa cum ar trebui sa se intample pe o piata de capital care functioneaza corect.

     

    Astfel se explica si entuziasmul investitorilor dupa publicarea hotararilor AGA, care au propulsat actiunile SIF Transilvania cu peste 12% intr-o singura sedinta de tranzactionare, pe fondul unor tranzactii record. Astfel, cei care au avut curajul sa mizeze pe SIF Transilvania inca de cand aceasta si-a facut publica intentia, la sfarsitul lui februarie, au obtinut castiguri de pana la 38% in doar doua luni.

     

    Nici actionarii celorlalte SIF-uri n-au de ce sa fie nemultumiti, actiunile acestora sarind cu 6-7% dupa AGA de la SIF Transilvania, desi statuturile lor nu le permit deocamdata luarea unor decizii similare. Cu toate acestea, pentru investitori rationamentul e simplu: daca s-a putut la SIF Transilvania, trebuie sa se poata si la celelalte.

     

    SIF Transilvania este insa singura dintre SIF-uri din statutul careia lipseste o prevedere cu privire la cvorumul necesar privind derularea Adunarilor Generale Extraordinare ale Actionarilor (AGEA), in care se iau deciziile cele mai importante pentru companie, aceasta fiind anulata in urma unui proces derulat in urma cu cativa ani. Putini investitori au stiut insa de acest detaliu, care, odata cu modificarea Legii 31/1990 a societatilor comerciale, a permis derularea AGEA cu doar 25% din actionari fata de un minim de 50%, cum era anul trecut. Astfel ca multi investitori au fost surprinsi la aflarea hotararilor si au intrat puternic la cumparare.

     

    „Personal nu stiam de lipsa acestei prevederi din statutul SIF Transilvania si am fost surprins cand am auzit ca s-a aprobat majorarea. Totusi, exuberanta investitorilor fata de aceste titluri mi se pare putin exagerata, avand in vedere ca societatea este aceeasi“, spunea saptamana trecuta seful unei importante societati de brokeraj. Majorarea capitalului SIF Transilvania a fost practic impulsul de care piata avea nevoie pentru a reincepe cumpararea pe SIF-uri.

     

    „Aceasta majorare nu schimba nimic din punct de vedere fundamental pentru companie, dar pentru actiunile care sunt subevaluate pe piata, cum sunt SIF-urile, aceasta operatiune le poate urca mai aproape de valoarea reala“, sustine Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest.

     

    Investitorii mizeaza pe faptul ca si celelalte SIF-uri vor incerca sa-si schimbe statutul pentru ca actionarii sa poata lua pe viitor alte decizii importante. Schimbarea statutului nu se poate realiza insa decat prin AGEA, pentru care este necesara participarea a cel putin 50% din actionarii SIF, asadar investitorii probabil ca vor mai trebui sa astepte unul sau doi ani, pana cand actionariatul va fi suficient de polarizat pentru a permite iesirea din acest cerc vicios.

     

    O contributie importanta in acest demers o vor avea fondurile straine de investitii, care au acumulat in ultimii ani pachete importante de actiuni SIF si continua sa acumuleze, iar peste cativa ani acestea ar putea incerca sa obtina un rol mai important in administrarea SIF-urilor.

     

    „Daca ne gandim ca investitorii straini incearca sa ocupe pozitii in toate cele cinci SIF-uri, este de asteptat ca la un moment dat sa vrea sa ia si decizii, cu sau fara sprijinul conducerii“, considera Laurentiu Floroiu, director de tranzactionare la EFG Eurobank Securities.

     

    „In momentul in care pe agenda AGA vor fi introduse puncte de interes general, cum ar fi schimbarea statutului, in mod sigur ca actionarii se vor prezenta in numar mare pentru a le sustine“, crede Floroiu.

     

    Interesul actionarilor pentru implicarea in luarea deciziilor importante privind SIF-urile ar putea creste, daca SIF Transilvania va reusi macar o parte din proiectele pe care le-a anuntat pentru perioada urmatoare, cum ar fi o majorare de capital cu numerar, dar mai ales majorarea pragului de detinere la 5%.

     

    Atat timp cat deciziile viitoare privind SIF-urile vor fi luate de catre actionari in interesul actionarilor, lucrurile vor merge in directia cea buna.

  • Geoana anticorporatist

    Povestea mortii Ralucai Stroescu, managerul de audit de la Ernst & Young, a beneficiat de o foarte mare vizibilitate in presa. Cu toate acestea, majoritatea relatarilor despre caz s-au plafonat la nivelul emotionalului, evitand sa intre in profunzimea fenomenului.

     

    In acelasi timp, politicienii, in loc sa se ingrijoreze de soarta angajatilor si de nerespectarea Codului muncii, au transformat aceasta tragedie intr-o tema electorala.

     

    In esenta, problema nu vine din ignoranta companiilor multinationale cu privire la soarta angajatilor, ci, mai degraba, din ignoranta oamenilor in general fata de semenii lor. Cazul unui angajat care munceste ore suplimentare in nestire este o chestiune care transcende responsabilitatile departamentului de resurse umane si poate fi tratat fie ca o problema de cultura organizationala, fie ca o problema personala. Obiectivul principal al organizatiilor este maximizarea profitului si minimizarea costurilor, iar, in aceasta cursa, motivarea angajatului ramane deseori pe ultimul loc. La nivel personal, angajatul are drept obiectiv satisfacerea nevoilor personale, care primeaza in fata obiectivelor generale ale organizatiei.

     

    Pe de alta parte, desi ar putea fi considerat o consecinta a alegerii gresite intre cariera si viata personala, acest caz ridica un serios semn de intrebare cu privire la politicile de personal ale marilor corporatii. Din aceasta perspectiva, discursul critic la adresa firmelor multinationale devine legitim, aducand in prim-plan incalcari grave ale Codului muncii – in special ale prevederilor privind orele suplimentare. Mai mult decat atat, aceasta intamplare subliniaza si o problema de etica organizationala, accentuand efectele negative ale presiunilor exercitate asupra angajatilor, in mod deosebit in cazuri in care acestia au perceptia unei posibile pierderi – de statut, de bani, de beneficii etc.

     

    Din punct de vedere sociologic, mentalul colectiv romanesc acorda intotdeauna, in cazul unui conflict, circumstante atenuante celui care este mai slab, astfel incat cultura organizationala romaneasca este extrem de critica la adresa sefilor. Drept urmare a aparut discursul despre vinovatia managementului corporatist, care a generat presiuni asupra unui angajat, acesta din urma ajungand sa clacheze, devine foarte popular printre oamenii obisnuiti. Faptul ca o astfel de tema castiga aderenti creeaza bazele capitalizarii unui electorat pentru actorii politici. Nu este deci deloc intamplator ca presedintele PSD, Mircea Geoana, a decis utilizarea acestui mesaj pentru a-si deschide calea catre electoratul sensibil la povestea Ralucai Stroescu.

     

    Din punct de vedere ideologic, tema clivajului dintre patron si angajat,  cu accent pe situatia angajatilor, face parte din apanajul stangii. Din aceasta perspectiva, abordarea acestui subiect de catre liderul PSD ofera consistenta discursului social-democrat, cu atat mai mult cu cat acest nivel social a fost ignorat pana acum de discursul politic. De asemenea, prin initierea acestei teme, Mircea Geoana abordeaza o tema importanta si la nivel european – cea a legislatiei muncii. In plus, prin initierea unei dezbateri cu privire la conditiile de munca si la responsabilitatile companiilor multinationale, PSD are posibilitatea atragerii unui nou tip de public – un electorat tanar, format din angajatii corporatiilor multinationale, care vizeaza construirea unei cariere si care este nemultumit de conditiile in care isi desfasoara activitatea. Mai mult, prin asumarea acestei initiative, PSD si-ar putea mobiliza si electoratul traditional, pentru care tema interventiei straine – pe care o implica discursul despre marile corporatii – are in continuare o relevanta semnificativa.

     

    In fine, desi a coincis cu sarbatorirea Zilei Internationale a Muncii, modul in care a fost initiata aceasta dezbatere si momentul ales nu au contribuit la sublinierea importantei discutiilor pe marginea acestei teme. Astfel, aducerea in prim-plan a cazului Ralucai Stroescu, pentru a sublinia necesitatea aplicarii intocmai a legislatiei muncii, poate fi considerata un gest demagogic. Aceasta asociere creeaza si impresia ca social-democratii utilizeaza tragedia unei persoane pentru a atrage capital electoral, fapt care a generat reactii firesti de dezaprobare.

  • Un Einstein pentru China si SUA

    Mi-a venit in minte China cand citeam „Einstein: Viata si universul lui“, noua biografie a lui Albert Einstein, scrisa de Walter Isaacson. China nu e nici macar amintita in lucrare, dar naratiunea incitanta a lui Isaacson despre cariera lui Einstein se potriveste cu doua dezbateri foarte fierbinti despre China.

     

    In primul rand, ce ne spune viata lui Einstein despre relatia intre libertate si creativitate? Sau, mai pe sleau: poate China sa ajunga la fel de inovatoare ca America, poate ea sa domine secolul al XXI-lea, dupa cum prezic multi, atata vreme cat cenzureaza Google si mentine un control politic strans pe parcursul evolutiei spre economia de piata?

     

    Thomas Friedman este comentator la The New York Times si detinator a trei premii Pulitzer. Urmatorul sau articol va aparea in numarul din 23 mai al BUSINESS Magazin

     

    Traducerea si adaptarea de Mihai MitricA

     


    Cititi continuarea articolului in editia tiparita a revistei
     

  • MEDIA: Central European Media, plus de 30% in primul trimestru

    Compania americana Central European Media (CME), care detine posturile de televiziune PRO TV, Acasa, PRO Cinema, Pro TV International si Sport.ro, a obtinut in Romania in primul trimestru un profit operational (EBITDA) de 15,13 mil. $ (11,55 mil. euro), in crestere cu 30,3%, pe fondul avansului veniturilor cu aproape 32%.

     

    Veniturile CME in Romania au fost in primele trei luni de 39,34 mil. $ (30,03 mil. euro), comparativ cu 29,87 mil. $ in perioada ianuarie-martie 2006, potrivit raportului financiar trimestrial publicat joi de companie. Pentru primul trimestru din 2006, compania a raportat un profit operational inainte de impozitare (EBITDA) de 11,61 mil. $.

     

    Compania mai detine posturi de televiziune in Cehia, Slovacia, Slovenia, Croatia si Ucraina, iar actiunile sale sunt listate la bursa nord-americana Nasdaq.

     

    Cehia este cea mai mare piata a companiei, cu venituri de 51,5 mil. $ in primul trimestru si EBITDA de 25,66 mil. $. CME a obtinut profit la nivel operational in toate pietele pe care activeaza, cu exceptia Croatiei si a Ucrainei. Pe ansamblu, veniturile companiei s-au majorat cu 24% in primul trimestru fata de intervalul corespunzator din 2006, la 147,92 mil. $ (112.93 mil. euro), iar pierderile s-au redus de la 18,26 mil. $ la 250.000 $.

     

    Posturile controlate de CME ocupa prima pozitie in clasamentele realizate in functie de audienta pe cinci din pietele pe care activeaza, inclusiv Romania, a declarat in luna martie directorul general executiv al firmei, Michael Garin, la un seminar pe tema investitiilor organizat la Bucuresti.

     

    Operatiunile din Romania ale CME au consemnat anul trecut o cifra de afaceri de 148,61 mil. $, in crestere cu 43,8% fata de nivelul de 103,3 mil. $ din 2005. EBITDA inregistrat a fost de 65,86 mil. $, cu 50% mai mult decat in anul anterior.

     

    La nivel de grup, CME a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 604,87 milioane de dolari, in crestere cu 30%. EBITDA a fost de 218,84 milioane de dolari, cu 38,6% mai mult decat nivelul din 2005. Posturile de televiziune din Cehia, Romania si Slovacia au realizat 71% din cifra de afaceri si 85,5% din profitul operational al CME.

     

    CME este listata pe piata bursiera americana Nasdaq, avand o valoare de piata de 3,28 miliarde de dolari in functie de cotatiile din dimineata zilei de joi, 3 mai, cand actiunile erau in urcare cu 4,8%. Firma este cotata de agentia internationala de evaluare financiara Standard & Poor’s cu ratingul „BB minus“ pentru datoriile pe termen lung, iar perspectiva a fost imbunatatita la „pozitiv“ la inceputul lunii martie a acestui an, ceea ce inseamna ca ratingul ar putea fi majorat in urmatoarele 12 pana la 18 luni. Posturile de televiziune din Romania sunt controlate de grupul CME impreuna cu partenerul sau roman Adrian Sarbu, ce detine grupul local MEDIA PRO, ce include si compania Publimedia, editorul Business Magazin.

  • IN THE SPOTLIGHT

    Ideea: Fooooarte tare

    Client: Vodca Imperial

    Agentia: Brandstalk

    Canale: TV

     

    Brandstalk a facut Vodca Imperial sa fie „Fooooarte tare“. Noul slogan apeleaza la umorul consumatorilor. „«Foaaarte tare» este esenta unui teritoriu intreg de comunicare, foarte bogat in exemple si practic inepuizabil“, a declarat Sorin Predescu, director de  creatie al Brandstalk. Agentia a cautat ca personajele spotului sa fie cat mai autentice. Cadrul spotului este unul comun, personajele sunt usor de identificat, iar numitorul comun intre umor si bucurie este Vodca Imperial.

  • Date, nu vorbe

    Nu e usor s-o deslusesti intre ofertele celor trei operatori mobili pe cea mai potrivita de a aduce Internetul pe calculatorul portabil. Tehnologii diferite, acoperire diferita si gadgeturi diferite. E cazul sa ne uitam la costuri.

     

    In special operatorii straini au observat ca serviciile de Internet mobil cele mai cautate nu sunt neaparat cele care aduc Internetul pe telefon. Optiunile consumatorilor se indreapta acum, judecand si dupa ritmicitatea lansarilor din acest segment in Romania, spre solutiile de conectare la Internet de pe laptop prin intermediul cardurilor sau al modemurilor USB. Ele se folosesc de aceeasi retea de telefonie mobila care asigura convorbirile, dar in loc de a duce cuvintele de la o persoana la alta, transporta biti si bytes de pachete de date pentru a aduce Internetul pe ecranul mult mai generos al laptopului.

     

    „Cea mai cautata solutie de conectare la Internet la viteze broadband este Business Everywhere“, sustine Bogdan Rauta, senior product manager la Orange Romania, referindu-se la oferta companiei sale, dar fara a oferi si cifre. Singurul indicator – cresterea ponderii serviciilor de transfer de date in totalul veniturilor Orange, de la 8% in 2005 la 11% in 2006. Tradus in bani, cele 11 procente au insemnat anul trecut 119 milioane de euro. La Zapp, cifra a ajuns la aproape un sfert din cele 130 de milioane de euro incasate anul trecut. E drept, in aceste procente e inclus si traficul din descarcarea de tonuri de apel sau intrarea pe portalurile de televiziune in direct ale operatorilor chiar de pe telefoanele mobile. Tinand insa cont de faptul ca, pana la urma, telefonul este cumparat pentru a vorbi, iar cardurile pentru Internet, este clar ca traficul generat de modemuri si carduri este mult mai mare decat cel provenit din folosirea telefoanelor mobile, care vor pastra totusi si pe viitor avantajul numeric. „Traficul generat de carduri si modemuri reprezinta un procent semnificativ din total, minim 30% din traficul de date 3G se desfasoara prin intermediul cardurilor“, spune si Gabriela Matei, senior director in cadrul Vodafone.

     

    Pentru exigenti, broadband-ul mobil, in multiplele lui versiuni si acronime oferite de catre retelele de telefonie mobila in Romania (UMTS, HSDPA, CDMA 1xEV-DO) asigura un minim de confort al experientei de navigare pe Internet, o viteza de transfer apropiata de cea a serviciilor fixe, mai rapide. Dar daca optati pentru una dintre aceste tehnologii, nu uitati sa va asigurati un plan tarifar cu cat mai mult trafic inclus. Bunaoara, folosind tehnologia HSDPA (3,5 G), disponibila la Vodafone si in curand si la Orange, la abonamentele cu 100 MB de trafic lunar inclus in pret, gratuitatea poate fi consumata in 9 minute si 52 de secunde. Calculul este la indemana oricui. Viteza maxima care poate fi atinsa in conditii ideale folosind o retea HSDPA este de 1,4 Mbps. Impartind traficul inclus gratuit in abonament de 100 MB la cei 1,4 Mbps si transformand bitii in bytes, rezulta asadar putin sub 10 minute de navigare intensiva. Similar, pe retelele UMTS (3G) de la Vodafone si Orange care permit viteze maxime de 384 kbps se ajunge la 35 de minute, iar in cazul tehnologiei CDMA 1xEV-DO de la Zapp de 2,4 Mbps (download), la doar 6 minute.

     

    Desigur insa ca in realitate nici viteza de transfer nu este atat de mare, nici nevoia de navigare obisnuita nu atinge aceste niveluri. Deschiderea unei pagini obisnuite, cu text si animatii publicitare, consuma in jur de 300 kb. Dar aceste probleme vor inceta sa-i mai preocupe pe clienti. Abonamentele cu volum de trafic nelimitat si-au facut deja aparitia in oferta Zapp si Orange. La Zapp, navigarea fara grija depasirii traficului inclus costa 39 de dolari pe luna (29 de euro). La Orange, alta varianta in afara abonamentelor de date „unlimited“ nici nu mai exista. Abonamente cu trafic inclus de 150 MB sau 300 MB apar in continuare in oferta curenta, dar urmeaza sa fie retrase, iar posibilii clienti sunt indemnati sa-si aleaga una din variantele cu trafic nelimitat. Dintre acestea, doua sunt legate de perioada zilei cand sunt folosite, noaptea sau in week-end, iar abonamentul „unlimited home“ are mentionata totusi o utilizare maxima „rezonabila“ de 2 GB. La Vodafone lipsesc momentan aceste planuri tarifare. In Marea Britanie, pentru 45 de lire sterline, abonatii Vodafone au Internet nelimitat de altceva decat de acelasi consum „rezonabil“, dar la 1 GB. Zapp spune ca are cea mai mare acoperire pentru servicii de Internet mobil in banda larga din Romania, aducand argumentul celor 65 de orase unde ajunge reteaua CDMA 1xEV-DO. „Judecand prin prisma faptului ca avem cea mai mare acoperire broadband, estimez ca 10 milioane de romani ar putea avea acces la conexiuni de mare viteza“, declara Victor Stan, director tehnic la Telemobil, proprietara marcii Zapp.

     

    O comparatie intre oferte nu este insa usoara. Vodafone si Zapp au tarifele exprimate in dolari, Orange a trecut de la inceputul anului la euro. Unele planuri tarifare par mai avantajoase decat altele, care recupereaza insa la pretul mai mic pentru dispozitivele de conectare, modemuri sau carduri. Din acest punct de vedere, Vodafone are in oferta doua modele de carduri si unul de modem, situatie inversata in cazul Zapp. Orange are doar cate un model din fiecare tip de dispozitiv, cardul de date avand avantajul faptului ca se integreaza aproape complet in interiorul laptopului, iar modemul pe cel al pretului si al faptului ca poate fi folosit si pentru un calculator desktop, prin conexiunea USB. Vodafone are cea mai moderna tehnologie GSM, HSDPA, cu viteze de pana la 1,4 Mbps.

     

    Un lucru il au insa in comun toate aceste planuri tarifare concurente. Daca traficul primit in cadrul abonamentului este depasit, preturile sunt foarte mari. Si alegerea mai trebuie sa ia in calcul acoperirea retelei pusa la dispozitie de micul dispozitiv si viteza maxima de transfer. Zapp spune ca are o viteza la descarcare a fisierelor de pe Internet de 2,4 Mbps, mai mult ca tehnologia HSDPA de la Vodafone, cu acoperirea extinsa recent in 23 de orase. Preturile Zapp sunt mai mici, dar pierd teren in fata Orange si Vodafone, care puncteaza prin roaming de date atunci cand laptopul „calatoreste“ in alte tari. Pe segmente de pret, conform tabe-lului alaturat (cu preturile, traduse in euro, ale ofertelor pentru persoane fizice), Orange concureaza cu Zapp, dar nu are oferte pe segmentele unde e prezent Vodafone. 

     

    Cum arata clientul tipic pentru aceste produse? „Au adoptat cel mai rapid solutiile mobile de date clientii de afaceri care au nevoie de acces la informatie oriunde si oricand“, spune Gabriela Matei, senior director business market la Vodafone. O alta categorie de clienti pentru carduri sau modemuri broadband sunt cei care le utilizeaza acolo unde retelele fixe nu ofera servicii la parametrii de performanta si calitate solicitati, spune Matei. Internetul mobil in aceasta forma poate creste doar in ritm cu vanzarile de calculatoare portabile. Din acest punct de vedere, premisele sunt incurajatoare. Anul trecut au fost vandute 140.000 de unitati, cu 56% mai mult ca in 2005. „Estimam ca anul acesta proportia veniturilor obtinute din servicii de date va ajunge la 13%“, spune Bogdan Rauta. Orange aduce Internetul pe laptopuri prin reteaua sa 3G, in orasele in care este disponibila, trecand automat pe reteaua EDGE in restul tarii. Viteza scade astfel de la 384 kbps la 220 kbps.

     

    De la inceputurile Internetului mobil, industria si-a ridicat mereu intrebarea care ar putea fi serviciul atat de atragator incat sa genereze o adoptare generala a accesului mobil la Internet. Au fost „suspectate“ in acest sens mai intai apelurile video, apoi televiziunea pe mobil, dar pana acum, privind si la numarul inca mic de utilizatori, nu a fost dat un verdict final. „In viitor, accesul mobil la contul de e-mail de la birou ar putea sa devina o astfel de aplicatie“, spune Bogdan Rauta de la Orange, fiind de acord ca pana acum, o astfel de „killer application“ a intarziat sa apara. Dar poate cea mai buna reteta pentru aflarea aplicatiei este punerea in bratele clientilor a si mai multor produse de conectare broadband, fara grija depasirii traficului alocat.

  • Internet cu DAE

    Ofertelor din magazine le lipseste termenul de comparatie, fiecare operator avand tehnologii, produse sau moneda de calcul diferite. Preturile de mai jos reprezinta cheltuielile lunare in euro pentru un abonament de un an, iar pretul modemului sau al cardului de date, cele mai performate solutii de la fiecare operator, a fost inclus in total.

     

    Orange (UMTS- 3G)

    Vodafone (UMTS – 3G)

    Zapp (1xEV-DO)

    Trafic inclus(MB)

    card

    modem

    card

    modem

    card

    modem

    100

    16,20

    14,30

    15,10

    11,52

    150

    22,25*

    20,50*

    27,20

    25,30

    24,10

    20,52

    200

    26,25

    24,50

    38,20

    15,90

    17,66

    14,61

    250

    30,25

    28,50

    22,90

    26,90

    26,66

    23,61

    300

    28,25*

    26,50*

    33,90

    37,90

    35,66

    32,61

    500

    40,25

    38,50

    29,06

    22,33

    23,80

    21,35

    1.024

    71,69

    69,94

    139,60

    27,22

    30,53

    28,08

    2.048

    26,83

    25,60

    369,62

    252,5

    214,82

    212,40

    nelimitat

    **

    **

    **

    **

    32,87

    31,03

     

    ¦ – preturi pentru abonamente si dispozitive de conectare

    ¦ – preturi pentru abonamente, dispozitive de conectare si costul traficului suplimentar

     

    *   Abonamente Orange ce urmeaza sa fie retrase

    ** La depasirea traficului inclus se activeaza automat pachete de trafic suplimentar cu 5 euro/500MB la Orange si 0,22 euro/1MB la Vodafone

     


    Nota: Tarifele nu contin TVA. La Vodafone este posibila utilizarea retelei HSDPA, cu activarea unei extraoptiuni de 5 dolari