BusinessMagazin

Blog

  • Este Europa pregătită pentru Trump?

    Oficialii europeni nu au o strategie clară pentru evitarea unui război comercial, scrie The New York Times.

    Planurile care se conturează în Europa par mai proactive decât în primul mandat al lui Trump, însă orice încercare de a forma un front unit pe plan comercial este slăbită de crizele politice din mare parte a continentului.

    Divergenţe apar deja între oficialii care preferă o strategie de retaliere dacă Trump va încerca să impună noi taxe pe exporturile europene şi cei care pledează pentru negocieri.

    Din cauza slăbiciunii economiei de la începutul pandemiei şi turbulenţelor politice, Europa ar putea fi deosebit de vulnerabilă în acest moment.

    Europa se teme de asemenea cu privire la absorbire şocurilor oricărei escaladări a tensiunilor comerciale dintre SUA şi China. Oficialii din Bruxelles şi parlamentele naţionale încep să analizeze posibile strategii care nu implică taxarea americanilor.

    Efortul făcut în acest sens în cadrul Comisiei Europene include analize privind impactul pe care anumite tarife l-ar putea avea asupra unor diferite ţări şi sectoare din Europa, potrivit unui diplomat european. Grupul discută ce produse americane pot fi luate în vizor pentru tarife ca retaliere.

    Oficialii pe comerţ ai Comisiei nu au comunicat cu statele membre cu privire la o posibilă reacţie în parte de teama de a nu părea că vor să impună proactiv tarife împotriva Americii, au declarat trei diplomaţi europeni.

    Ignacio Garcia Bercero, fost oficial pe comerţ în cadrul Comisiei, arată că oficialii ar trebui să se ofere să crească importurile din SUA, în special în domeniul energiei şi apărării, ca parte a negocierilor cu Trump. În acelaşi timp, UE trebuie să fie pregătită să implementeze tarife retaliatorii.

    Potrivit Reuters, un purtător de cuvânt al UE a declarat că blocul este pregătit să discute întărirea în continuare a relaţiilor economice cu Trump, inclusiv în sectorul energiei.

    O altă idee, notează The New York Times, este ca europenii să se adreseze direct echipei lui Trump, arătând cum companiile europene deţin fabrici în SUA şi să explice cum orice tarife le-ar putea forţa să-şi reducă personalul, au declarat doi diplomaţi europeni.

    Unii executivi pariază că un dolar puternic va compensa impactul tarifelor pe bunuri europene. Alţii speră că dacă Trump va impune tarife, vor putea negocia exceptări.

    În marea lor majoritate, grupurile de business îşi avertizează membrii să se pregătească pentru ce ar putea urma.

     

     

  • Ministrul de Externe al Germaniei a avertizat cu privire la activităţile „flotei fantomă” ruse

    Ministrul de Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, şi-a exprimat îngrijorările cu privire la „flota fantomă” a Rusiei, în urma mai multor incidente de deteriorare a cablurilor aflate în apele europene, scrie The Kyiv Independent.

    Într-un interviu din 28 decembrie, Baerbock a subliniat activităţile suspecte ale echipajelor de pe navele din Marea Baltică, inclusiv tragerea ancorelor pe fundul mării, care adesea dăunează cablurilor în proces. Ea a subliniat că aceste incidente repetate nu pot fi întâmplătoare, subliniind rolul esenţial al cablurilor subacvatice în comunicarea globală şi cerând sancţiuni mai dure împotriva Rusiei.

    Avertismentul a venit după ce Finlanda a raportat deteriorarea cablului submarin Estlink 2, autorităţile suspectând sabotaj. Nava implicată, petrolierul Eagle S, este legată de „flota fantomă” a Rusiei, o reţea de nave utilizată, conform unor surse, pentru a evita sancţiunile internaţionale, în special cele care limitează vânzările de petrol.

    Baerbock a explicat că această flotă este esenţială pentru finanţarea războiului ilegal al Rusiei în Ucraina. Mai mult, UE a sancţionat peste 50 de nave din această flotă. Comentariile lui Baerbock au coincis cu investigaţiile privind un posibil sabotaj al cablurilor de fibră optică din Marea Baltică, autorităţile suedeze implicând o navă chineză în anchetă.

  • Atenţie, şoferi: Detaliul pe care conducătorii auto îl ignoră şi le poate aduce o amendă de până la 1.320 de lei

    Conform unei schimbări, din anul 2022, a Codului rutier, şoferii care  nu respectă obligaţia de a “menţine permanent curate parbrizul, luneta şi geamurile laterale ale autovehiculului, tractorului agricol sau forestier, dacă prin aceasta se restrânge sau se estompează vizibilitatea în timpul mersului” riscă o amendă prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni.

    Nerespectarea acestor prevederi le aduce şoferilor o amendă din clasa a III-a de sancţiuni care prevede între şaşe şi opt puncte de amendă. Această sancţiune va fi cuprinsă între 990 de lei şi 1.1320 de lei, în contextul în care valoarea punctului de amendă de 165 de lei  de la începutului anului 2024, când salariul minim brut pe economie se situat la 3.300 de lei.

    În România există cinci clase de amendă, primele patru li se aplică persoanelor fizice, în timp ce a cincea se aplică doar persoanelor juridice. Astfel, amenda maximă pentru persoane fizice (20 de puncte de penalizare) este de la 3.300 de lei, în timp ce pentru persoanele juridice amenda maximă (100 de puncta de penalizare) este de 16.500 de lei.  .  

    Clasele de sancţiuni sunt:

    clasa I: 2/3 puncte-amendă;

    clasa a II-a: 4/5 puncte-amendă;

    clasa a III-a: 6-8 puncte-amendă;

    clasa a IV-a: 9- 20 de puncte-amendă;

    clasa a V-a: 21- 100 de puncte-amendă.

     

     

     

     

  • Pregătiţi-vă maşina pentru iarnă. Vedeţi aici cum trebuie să “citiţi” simbolurile de pe cauciucurile pe care le achiziţionaţi

    Scăderea temperaturilor şi apariţia zăpezii, poleiului sau a gheţii le pune în vedere şoferilor că urmează perioada de schimbare a cauciucurilor de vară cu cele de iarnă, conform prevederilor din Codul Rutier pentru circulaţia pe aceste drumuri care sunt acoperite cu gheaţă, zăpadă sau polei.

    Conform Codului Rutier, cauciucurile de iarnă sunt obligatorii în cazul în care se circulă pe drumuri publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei.

    Pe scurt, legea spune că trebuie să ai maşina dotată cu anvelopele potrivite indiferent de sezon, astfel că poţi fi amendat dacă eşti prins cu cauciucuri de vară pe o porţiune de drum acoperită cu zăpadă sau polei.

    În continuare vă prezentăm cum ar trebui să “citiţi” simbolurile de pe cauciucurile pe care le achiziţionaţi pentru a fi siguri că alegeţi anvelopele potrivite

    Utilizarea anvelopelor de iarnă este obligatorie atunci când începe să ningă, indiferent de perioadă, cât timp este carosabilul acoperit de zăpadă. 

    Potrivit reglementărilor în vigoare, anvelopele de iarnă se pot identifica cel mai simplu prin prezenţa pe laterale a literelor M şi S, sub formă: M+S, M.S. sau M&S. Litera M este definită în engleză ca fiind “mud” (nămol, noroi, mâl, etc) şi litera S M este definită în engleză ca fiind “snow” (zăpadă).

    Amenda pentru şoferii care circulă pe drumurile acoperite de zăpadă, gheaţă sau polei cu anvelope neadecvate se sancţionează cu o amendaă din clasa a IV-a de sancţiuni cuprinsă înte 9 şi 20 de puncte de amendă, acestea fiind echivalente cu o sumă cuprinsă între 1.305 şi 2.900 de lei.

    1.Simbolul “fulg de zăpadă” desemnează o anvelopă testată şi calificată pentru “utilizare în condiţii servere de iarnă cu zăpadă abundentă”, cauciucurile de iarnă vor fi marcate şi cu M&S (Mud & Snow).

    2. Lăţimea secţiunii anvelopei în mm. În fotografia de mai sus este maracată cu 215

    3. Raportul dintre înălţimea şi lăţimea secţiunii în procente În exemplul de mai sus înălţimea flancului anvelopei va fi 65% din 215 mm.

    4. Constructia anvelopei (R= Radiala). Anvelopele moderne de autoturisme sunt de construcţie radială, adică pliurile carcasei sunt dispuse perpendicular pe direcţia de rotaţie şi paralel cu razele cercului anvelopei.

    5. Diametrul jantei în inch

    6. Capacitatea maximă de încărcare (indice de sarcină) şi indicele de viteză care marchează viteza maximă la care este proiectată să ruleze în sigurantă o anvelopă.

     

  • O actriţă celebră a murit din cauza unei intoxicaţii cu monoxid de carbon

    Supermodelul şi actriţa Dayle Haddon a murit din cauza unei intoxicaţii cu monoxid de carbon. Ea a fost găsită decedată într-un apartament din Pennsylvania, SUA. Haddon avea 76 de ani.

    Dayle Haddon, un model celebru în anii 70 şi 80, a jucat în filme cunoscute precum „North Dallas Forty”, „Max Headroom” şi „The Hitchhiker”. Ea a murit din cauza unei scurgeri de monoxid de carbon în Solebury, Pennsylvania, potrivit CNN.

    Potrivit Departamentului de Poliţie din Solebury, Haddon „a fost descoperită decedată într-un dormitor de la etajul al doilea” al reşedinţei. Tot acolo a fost găsit în viaţă un bărbat de 76 de ani. Acesta este „spitalizat în stare critică”.

    Anchetatorii au stabilit că o defecţiune la echipamentul de evacuare al sistemului de încălzire cu gaz a provocat o scurgere de monoxid de carbon.

  • Avion prăbuşit în Coreea de Sud. La bord se aflau 175 de pasageri şi şase membri ai echipajului

    Un avion s-a prăbuşit pe un aeroport din Coreea de Sud. La bord se aflau 175 de pasageri şi şase membri ai echipajului. Echipele de intervenţie au reuşit să salveze doi oameni.

    Accidentul s-a produs duminică, la ora locală 9:03, pe Aeroportul Internaţional Muan. Avionul, care transporta 175 de pasageri şi şase membri ai echipajului, a aterizat forţat deoarece trenul de aterizare nu s-a deschis, potrivit Sky News. Avionul a alunecat pe pistă, s-a lovit de un perete şi a luat foc.

    Cel puţin 85 de persoane au murit în urma prăbuşirii avionului. Doi membri ai echipajului au fost salvaţi, iar ceilalţi oameni sunt dispăruţi.

    Oficialii din Coreea de Sud spun că o coliziune cu o pasăre ar fi putut cauza defecţiunea. Avionul Boeing 737-800 se întorcea din Bangkok, Thailanda, în momentul prăbuşirii. Avionul a fost complet distrus.

  • Cod galben de ceaţă în Muntenia, Moldova şi Ardeal

    Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare cod galben de ceaţă valabilă duminică dimineaţă în mai multe judeţe din Muntenia, Moldova şi Ardeal. 

    Potrivit avertizării este vorba despre „ceaţă ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m şi izolat sub 50 m ce va favoriza, în funcţie de condiţiile locale, formarea gheţuşului sau chiciurei.

    Ceaţă este în judeţele Botoşani şi Iaşi, dar şi în zona joasă a judeţului Suceava unde se află localităţile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Cajvana, Vicovu de Sus, Dolhasca, Siret, Liteni, Marginea, Salcea, Dumbrăveni, Cornu Luncii, Udeşti, Arbore, Mălini, Şcheia, Vereşti, Preuteşti, Bosanci, Baia, Zvoriştea, Todireşti, Vicovu de Jos, Păltinoasa, Frătăuţii Noi, Dărmăneşti, Forăşti, Milişăuţi, Frătăuţii Vechi, Fântânele, Grăniceşti, Râşca, Boroaia, Ipoteşti, Vadu Moldovei, Volovăţ, Rădăşeni, Horodnic de Sus, Dorneşti, Cacica, Dolheşti, Moara, Horodniceni, Satu Mare, Adâncata, Vultureşti, Bogdăneşti, Bilca, Mitocu Dragomirnei, Hânţeşti, Pătrăuţi, Stroieşti, Bălcăuţi, Iaslovăţ, Zamostea, Siminicea, Voitinel, Grămeşti, Pârteştii de Jos, Calafindeşti, Drăgoieşti, Drăguşeni, Gălăneşti, Botoşana, Horodnic de Jos, Berchisesti, Buneşti, Ilişeşti, Fântâna Mare, Muşeniţa, Comăneşti, Hârtop, Poieni-Solca, Şerbăuţi, Ciprian Porumbescu, Burla şi Bălăceana.

    De asemenea este ceaţă în zona joasă a judeţului Neamţ unde se află Piatra-Neamţ, Roman, Târgu Neamţ, Săbăoani, Roznov, Borleşti, Vânători-Neamţ, Tămăşeni, Piatra Şoimului, Răuceşti, Cordun, Horia, Doljeşti, Săvineşti, Dumbrava Roşie, Gherăeşti, Zăneşti, Podoleni, Grumăzeşti, Bodeşti, Rediu, Trifeşti, Petricani, Ion Creangă, Girov, Sagna, Români, Crăcăoani, Icuşeşti, Boteşti, Agapia, Bălţăteşti, Ţibucani, Bârgăuani, Cândeşti, Mărgineni, Urecheni, Timişeşti, Brusturi, Bahna, Secuieni, Păstrăveni, Ştefan cel Mare, Costişa, Oniceni, Valea Ursului, Dulceşti, Bozieni, Moldoveni, Ghindăoani, Războieni, Dragomireşti, Stăniţa, Dochia, Tupilaţi, Făurei, Gâdinţi, Ruginoasa, Negreşti, Boghicea, Văleni, Pânceşti, Dobreni, Drăgăneşti, Bira şi Poienari.

    Ceaţă este şi în Ardeal în zonele joase ale judeţelor Alba, Covasna, Braşov, Mureş, Harghita şi Sibiu. Totodată, este ceaţă la Pecica, Nădlac, Secusigiu, Semlac, Şeitin şi Peregu Mare din judeţul Arad, dar şi la Sânnicolau Mare, Jimbolia, Variaş, Săcălaz, Dudeştii Vechi, Lenauheim, Cărpiniş, Comloşu Mare, Periam, Satchinez, Cenad, Teremia Mare, Lovrin, Biled, Sânpetru Mare, Cenei, Tomnatic, Uivar, Şandra, Saravale, Iecea Mare, Gottlob, Pesac, Checea, Otelec, Beba Veche şi Valcani din judeţul Timiş.

    Avertizarea cod galben este valabilă duminică, până la ora 10.00.

    Tot duminică, dar până la ora 8.00 este ceaţă în judeţul Sălaj în zona localităţilor Zalău, Şimleu Silvaniei, Jibou, Cehu Silvaniei, Şărmăşag, Crasna, Bobota, Pericei, Ip, Hereclean, Nuşfalău, Măerişte, Sâg, Bocşa, Valcău de Jos, Creaca, Someş-Odorhei, Sălăţig, Horoatu Crasnei, Marca, Meseşenii de Jos, Plopiş, Halmăşd, Chieşd, Bănişor, Cizer, Vârşolţ, Mirşid, Crişeni, Camăr, Dobrin, Boghiş, Şamşud, Coşeiu şi Carastelec.

    În judeţul Cluj este ceaţă la Cluj-Napoca, Gherla, Apahida, Căşeiu, Cojocna, Bonţida, Iclod, Feleacu, Jucu, Mica, Mociu, Mintiu Gherlii, Dej, Sic, Chinteni, Cuzdrioara, Căianu, Fizeşu Gherlii, Câţcău, Cătina, Ţaga, Vad, Borşa, Sânmărtin, Bobâlna, Corneşti, Dăbâca, Geaca, Vultureni, Aluniş, Pălatca, Aiton şi Jichişu de Jos, iar în judeţul Satu Mare sunt afectate localităţile Carei, Tăşnad, Ardud, Supur, Moftin, Sanislău, Berveni, Bogdand, Beltiug, Hodod, Căpleni, Pişcolt, Acâş, Doba, Andrid, Căuaş, Santău, Cehal, Tiream, Foieni, Petreşti, Pir, Terebeşti, Urziceni, Craidorolţ, Ciumeşti, Săuca, Cămin şi Săcăşeni.

    În Muntenia este ceaţă în judeţul Argeş la Mioveni, Băiculeşti, Mihăeşti, Coşeşti, Bogaţi, Stâlpeni, Bălileşti, Mălureni, Ţiţeşti, Merişani, Budeasa, Dârmăneşti, Miceşti, Cetăţeni, Vultureşti, Davideşti, Cuca, Cotmeana, Morăreşti, Beleţi-Negreşti, Drăganu, Hârtieşti, Dobreşti şi Boţeşti, în judeţul Prahova la Câmpina, Băicoi, Breaza, Vălenii de Munte, Filipeştii de Pădure, Plopeni, Ariceştii Rahtivani, Filipeştii de Târg, Brebu, Floreşti, Slănic, Vărbilău, Telega, Măgureni, Scorţeni, Gura Vitioarei, Drajna, Băneşti, Poiana Câmpina, Măgurele, Poseşti, Cornu, Vâlcăneşti, Teişani, Aluniş, Cocorăştii Mislii, Dumbrăveşti, Şotrile, Gornet, Proviţa de Jos, Predeal-Sărari, Proviţa de Sus, Ştefeşti, Adunaţi, Păcureţi, Cărbuneşti, Surani, Ariceştii Zeletin, Cosminele şi Talea, dar şi în judeţul Dâmboviţa la Târgovişte, Moreni, Pucioasa, I. L. Caragiale, Fieni, Dragomireşti, Răzvad, Gura Ocniţei, Voineşti, Văcăreşti, Aninoasa, Tătărani, Bezdead, Comişani, Valea Lungă, Buciumeni, Vulcana-Pandele, Ludeşti, Doiceşti, Runcu, Glodeni, Ocniţa, Măneşti, Brăneşti, Iedera, Ulmi, Pietroşiţa, Cândeşti, Văleni-Dâmboviţa, Vulcana-Băi, Malu cu Flori, Lucieni, Pietrari, Vişineşti, Bărbuleţu, Şotânga, Moţăieni, Pucheni, Vârfuri şi Râu Alb.

  • Ucraina primeşte pentru prima dată gaz american

    Ucraina a primit pentru prima dată un transport de gaze naturale lichefiate din SUA, spune şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean, Andriy Yermak.

    „Acesta este mai mult decât un simplu transport – este un pas strategic. În ciuda încercărilor Rusiei de a ne distruge sistemul energetic în timpul războiului, am obţinut încă o victorie pe frontul energetic”, a declarat Yermak, potrivit Sky News.

    Ucraina, care era parţial dependentă de gazul rusesc, nu a mai cumpărat gaz direct de la Moscova din 2015, după ce a invadat şi anexat Crimeea şi a susţinut militanţii separatişti din estul Ucrainei.

    Transportul, care a venit prin Grecia, a fost primit de DTEK, cea mai mare companie energetică privată din Ucraina.

  • Şeful OMS descrie calvarul din timpul atacului israelian asupra aeroportului din Yemen

    Directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a declarat vineri că nu era sigur că va supravieţui unei lovituri aeriene efectuate de Israel cu o zi mai devreme, în timpul unei serii de atacuri asupra mişcării Houthi aliniate Iranului, relatează Reuters.

    Vorbind după calvarul prin care a trecut joi la Aeroportul Internaţional din Sanaa, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că exploziile care au zguduit clădirea au fost atât de asurzitoare, încât urechile îi mai ţiuie şi după mai bine de o zi.

    Tedros a declarat că a devenit rapid evident că aeroportul a fost atacat, descriind oameni „alergând în dezordine” prin sit după aproximativ patru explozii, una dintre ele fiind „alarmant” de aproape de locul în care stătea lângă sala de plecări.

    „Nu eram sigur că de fapt aş putea supravieţui pentru că a fost atât de aproape, la câţiva metri de locul în care ne aflam”, a declarat el pentru Reuters. „O uşoară abatere ar fi putut duce la o lovitură directă”.

    Tedros a spus că el şi colegii săi au rămas blocaţi la aeroport în următoarea oră, în timp ce ceea ce credea el că sunt drone zburau deasupra sa, alimentând îngrijorarea că acestea ar putea deschide focul din nou. Printre resturi, el şi colegii săi au văzut fragmente de rachete, a spus el.

    „Nu (era) niciun adăpost. Nu era nimic. Aşa că eşti expus, aşteptând să se întâmple ceva”, a spus el.

    Atacurile israeliene asupra Yemenului au avut loc după ce Houthis au lansat în mod repetat drone şi rachete către Israel, în ceea ce ei descriu drept acte de solidaritate cu palestinienii din Gaza.

  • Premiile BUSINESS Magazin Cele mai responsabile companii din România în 2024

    BRD Groupe Société Générale –  Proiectul „Între Vecini”

    „Premiile sunt bune, ne bucură, ne aduc un zâmbet. Dar mai important decât atât e impactul proiectelor pe care le facem împreună cu partenerii noştri. Şi acest premiu este, de fapt, pentru Asociaţia Între Vecini, pentru că acum ceva vreme au venit la noi să ne povestească despre un proiect pe care îl visau. Şi îmi aduc aminte şi acum că după o oră de discuţii, nici nu ştiam cum să le spun că da, acest proiect trebuie susţinut din toate punctele. N-a mai fost nevoie de o analiză, pentru că atinge diverse corzi sensibile ale noastre, ale tuturor, mai ales în vremuri ca acestea.

    Avem nevoie de comunităţi. Cred că mulţi dintre noi am locuit sau locuim la bloc şi ştim cât de important e să ai încredere în vecinul de lângă tine, să îi laşi o cheie când pleci în vacanţă. Sau să îndrăzneşti să îl rogi să aibă grijă de coletul care o să vină, când nu eşti acolo. E vorba de lucruri mărunte, dar care de fapt, creează un impact extraordinar. Impactul de care cu toţii avem nevoie: de legătura umană, de conexiune, de încredere. Şi asta încercăm prin proiectul acesta. Nu e simplu deloc, pentru că sunt nenumărate comunităţi care au nevoie de asta.” 

    Flavia Popa, secretar general, BRD Groupe Société Générale

    NN Asigurări de viaţă – Fondul de burse pentru viitori antreprenori

    „Ne cunoaşteţi ca asigurători şi credem cu tărie că pentru un viitor sustenabil al oricărei ţări, inclusiv al ţării noastre, zona de educaţie financiară are un rol important şi ne-am implicat de-a lungul anilor în multe acţiuni de acest fel. Vrem să avem o ţară care să fie orientată către viitor, în care să ne creştem copiii şi să fim mândri de ceea ce se întâmplă. Credem cu tărie că educaţia financiară face o diferenţă şi am creat fondul de burse împreună cu The Entrepreneurship Academy pentru a-i susţine pe acei tineri cu idei absolut remarcabile în ceea ce priveşte dezvoltarea unui business. Am creat împreună cu ei un fond de burse, ne implicăm în zona de mentorat atât prin colegi care sunt angajaţi, cât şi prin colegi care fac parte din zona de vânzări.

    Susţinem diverse acţiuni împreună cu ei, dar contribuim şi individual, pentru a sprijini activitatea pe care ei o fac. Ne bucurăm că aceste eforturi sunt recunoscute şi vizibile. 

    La aceşti tineri văd o curiozitate extraordinară de cunoaştere, dincolo de faptul că vine o generaţie de tineri care sunt foarte deştepţi şi vor să facă o transformare nu doar pentru ei, ci şi pentru societate. Am văzut că sunt mult mai interesaţi de dezvoltare sustenabilă, de tehnologii noi, de dezvoltare durabilă, mult mai interesaţi de mediu. Compar cu generaţiile din care vin eu şi generaţiile de dinainte.” 

    Viorica Păcurar, director de vânzări retail şi corporate la NN Asigurări de Viaţă

    DN Agrar, pentru susţinerea primului campus medical dedicat copilului prematur

    „Este primul centru clinic din România care sprijină copiii prematuri şi în termeni de valoare suntem cel mai important contributor al acestui proiect. Anul viitor va fi deschis noul spital care poate trata 700 de copii pe an, iar din anul următor va putea oferi asistenţă psihologică pentru 

    2.000 de copii cu dizabilităţi. Investiţia pentru noul spital depăşeşte 5 milioane de euro şi până va fi finalizat,  contribuţia noastră se va ridica la 20% din finanţare, care este integral privată. Mai este nevoie de un milion de euro şi vă încurajez să-l susţineţi, pentru că nivelul de civilizaţie este definit prin felul în care sunt tratate minorităţile, în special copiii cu dizabilităţi, care au un statut mai dificil în viaţă decât ceilalţi. Această perspectivă trebuie îmbrăţişată de întreaga societate.” 

    Peter de Boer, Membru CA, Director Strategie Şi IR (Investor Relations), DN Agrar

    Oscar Downstream – Proiectul „Caravana reciclării creative”

    „E un proiect de suflet pentru noi. A început acum 2 ani şi am fost cu el în patru judeţe din ţară. Anul acesta l-am extins în opt judeţe. L-am dus în şcoli şi nu e pentru prima dată când auzim că este un fenomen naţional care transformă şcoala românească. Am ajuns în 300 de şcoli din România, cu acest proiect care propune reciclarea creativă, să-i învăţăm pe profesori cum să facă asta mai departe cu cu elevii. Ce ne-am mai propus cu acest proiect este să tragem un semnal de alarmă cu privire la efectele consumerismului, la amprenta de carbon. Vrem să ajungem la toţi copiii din ţară; iniţial l-am gândit şi l-am estimat la 75.000 de beneficiari, dar anul acesta am observat că am ajuns la 135.000, sunt foarte multe părţi implicate. Sunt elevii, profesorii, părinţii, bunicii. Eu sunt mamă de doi copii şi în fiecare zi învăţ ceva de la copiii mei şi cred că asta îşi propune acest proiect.” 

    Luiza Dumitru, PR Manager, Oscar Downstream