BusinessMagazin

Blog

  • Cât mai este rata de neperformanţă la creditele retail, de consum şi ipotecare, şi la cât a ajuns rata NPL la IMM-uri şi corporaţii? Rata de neperformanţă la creditele de consum a depăşit 6% şi este de patru ori mai mare faţă de rata NPL la ipotecare, de 1,6%. La nivelul întregului sistem bancar, rata medie NPL este de circa 2%

    ♦ BNR: „Calitatea portofoliului de credite acordate sectorului real (companii nefinanciare şi populaţie) a continuat tendinţa de îmbunătăţire, dar unele evoluţii în structura acestuia arată o deteriorare a capacităţii de plată pentru unii debitori, un factor fiind şi condiţiile financiare restrictive, specifice fazei descendente a ciclului îndatorării“.

    Rata creditelor neperfor­man­te (NPL – non-performing loans) pe segmentul împru­muturilor populaţiei pentru consum oscilează în jurul a 6% şi este de patru ori mai mare compa­rativ cu rata NPL la creditele ipotecare, care a rămas sub 2%, la 1,6%, după cum reiese din datele BNR.

    Comparativ, în 2015 rata NPL era de circa 10-11% la creditele de consum nega­ran­tate şi de 6 – 6,5% la ipotecare.

    La companii, rata NPL este de 3,7-3,8% din credite, fiind mai ridicată decât în cazul NPL la creditele totale ale populaţiei (3,2%). Pe segmentul IMM-urilor, rata de neperformanţă trece de 4% (4,4% în decembrie 2023), fiind aproape dublă faţă de NPL la creditele corporaţiilor (2,3% în decembrie 2023), conform datelor băncii centrale.

    La nivelul întregului sistem bancar, rata medie NPL este în continuare sub nivelul de 3% din total împrumuturi. Rata cre­ditelor neperformante a început anul 2024 la 2,4%, după ce în 2023 a oscilat între 2,3% şi 2,7%. Probleme pot apărea în viitor dacă unii debitori afectaţi de preţurile mari şi dobânzile încă ridicate nu mai reuşesc să plătească ratele la credite.

    „Calitatea portofoliului de credite acor­date sectorului real (companii nefinanciare şi populaţie) a continuat tendinţa de îm­bunătăţire, dar unele evoluţii în structura acestuia arată o deteriorare a capacităţii de plată pentru unii debitori, un factor fiind şi condiţiile financiare restrictive, specifice fazei descendente a ciclului îndatorării. Astfel, rata creditelor neperformante s-a diminuat la 2,33% la finalul anului 2023 (-0,32 puncte procentuale faţă de valoarea la decembrie 2022)“, susţine BNR în raportul anual pentru 2023. În cazul portofoliului corporativ, subliniază BNR, rata de neper­formanţă a scăzut la minim istoric de la introducerea noii definiţii de către Auto­ritatea Bancară Europeană, la 3,8% în decembrie 2023, în timp ce în cazul sectorului populaţiei, aceasta a depăşit uşor pragul de 3%.

    „În structură, se observă o deteriorare a calităţii creditelor în cazul creditelor cu garanţie de stat acordate companiilor şi a celor aferente firmelor din sectorul serviciilor, dar valorile se menţin la un nivel gestionabil (2,5% în cazul creditelor cu garanţie de stat şi 4,8% în cazul creditelor acordate companiilor din sectorul serviciilor)“, mai arată banca centrală.

    În primul trimestru din anul 2024, BNR susţine că, în funcţie de tipul creditului, riscul de credit aferent împrumuturilor imobiliare se situează în continuare la niveluri scăzute (1,7% rata creditelor neperformante, Ă0,1 puncte procentuale în termeni anuali în martie 2024), în timp ce creditele de consum (inclusiv carduri de credit şi descoperit de cont) au asociată o rată de neperformanţă de 3,5 ori mai mare (5,7%).

    Pe de altă parte, banca centrală atenţionează că împrumuturile ipotecare au asociat un risc de rată a dobânzii mai ridicat, o proporţie importantă din totalul creditelor destinate achiziţiei de locuinţe şi terenuri fiind acordate cu rată variabilă de dobândă de la acordare până la scadenţă (68% versus 28% în cazul creditelor de consum, martie 2024). Totuşi, în perioada recentă, pe fondul dobânzilor mari proporţia creditelor ipotecare acordate integral cu dobândă variabilă s-a situat pe un trend descendent (68% în martie 2024 versus 82% în mai 2022).

    Capacitatea sectorului populaţiei de onorare a serviciului datoriei bancare s-a deteriorat uşor pe parcursul anului 2023 şi a continuat această tendinţă şi la începutul anului 2024, conform BNR. Astfel, rata creditelor neperformante a înregistrat valoarea de 3,3% în martie 2024, în creştere cu 0,1 puncte procentuale în termeni anuali, însă se situează sub nivelul prepandemic (-1,2 puncte procentuale faţă de martie 2019). Creditele denominate în monedă străină comportă, pe lângă riscul valutar şi un risc de credit mai ridicat, rata creditelor neperformante în acest caz fiind de 2,4 ori mai mare faţă de cea aferentă creditelor acordate în lei (6,7% versus 2,8% în martie 2024).

    Condiţiile financiare restrictive afectează într-o mai mare măsură firmele şi persoanele cu un grad mare de îndatorare, atât prin plăţi mai mari aferente creditelor contractate, cât şi prin reducerea accesului la soluţii de refinanţare, la costuri favorabile, a datoriilor, atenţionează BNR.

    „Estimările instituţiilor de credit arată o reducere marginală a riscului de credit pentru majoritatea companiilor din portofoliu, respectiv o creştere în cazul celor mai riscante. Astfel, probabilitatea de nerambursare la finalul anului 2023, conform IFRS 9, a scăzut cu 0,4 puncte procentuale pentru debitorii cu grad mai scăzut de risc (valoare a indicatorului datorii/capital sub 2), dar a crescut cu 0,3 puncte procentuale pentru cei cu grad mare de risc (valoare a indicatorului datorii/capital peste 2)“.

    În cazul portofoliului de credite acordate populaţiei, instituţiile de credit au consemnat, de asemenea, o creştere a probabilităţii de nerambursare pentru creditele ipotecare. „Astfel, pentru creditele ipotecare standard, probabilitatea medie s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale în intervalul decembrie 2022 – decembrie 2023. Activitatea din piaţa imobiliară a încetinit în anul 2023, atât pe segmentul rezidenţial, cât şi pe cel comercial, pe fondul condiţiilor macroeconomice şi financiare mai puţin favorabile, dar şi al modificărilor repetate ale cadrului fiscal privind achiziţia de locuinţe. Preţurile imobiliare rezidenţiale au înregistrat o temperare importantă în primele trei trimestre din anul 2023“.

  • Corecţia acţiunilor Băncii Transilvania, mai mică decât gradul de distribuire a gratuitelor. Indicii bursieri urcă la noi maxime istorice

    ♦ Pe 22 iulie, la fiecare 100 de acţiuni Banca Transilvania deţinute investitorii vor vedea că în conturi au primit 14,8 acţiuni gratuite în contextul operaţiunii de majorare de capital social de 1,2 mld. lei

    Corecţia acţiunilor Băncii Transilvania (simbol bursier TLV), prin data ex-date din 18 iulie pentru a incorpora operaţiunea de majorare de capital social prin acordarea a 14,8 acţiuni gratuite la 100 de acţiuni deţinute, a fost mai mică în raport cu gradul de distribuţie a gratuitelor.

    Iar asta s-a reflectat în sens pozitiv pe cotaţie cât şi pe indicii bursieri de la Bucureşti care au atins maxime istorice în contextul în care banca are a doua cea mai mare pondere în structura BET, de 19,4%, apropiată de primul loc, Petrom cu 19,46%, arată datele agregate de ZF. „Luni intră acţiunile gratuite“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare Estinvest, cu privire la faptul că pe 22 iulie investitorii TLV vor avea la fiecare 100 de acţiuni deţinute încă 14,8 acţiuni în porto­foliu, echivalentul a 430 de lei la preţurile curente de tranzacţionare.

    Astfel, preţul de referinţă pentru acţiunile TLV a fost calculat de bancă la 28,8 lei, însă cel de tranzac­ţionare de joi a fost peste acest prag, mai exact în creştere cu 1,56% la 29,25 lei, pe fondul apetitului ridicat al investitorilor. Tranzacţiile au fost de 19 mil. lei, adică 33% din lichiditatea pe acţiuni, arată datele BVB. Banca Transilvania a fost din nou cel mai lichid emitent.

    Din punct de vedere fiscal, acţiunile gratuite vor fi înregistrate la preţul de achiziţie 0 (zero) lei, cu data dobândirii fiind data plăţii. Ca atare, dacă vor fi vândute în maxim un an de zile de la data plăţii, cota de impozit aplicată asupra câştigului obţinut din tranzacţia de vânzare va fi de 3%. Dacă sunt vândute în mai mult de 365 de zile, atunci 1%.

    Banca a ajuns la o evaluare bursieră de circa 26,8 mld. lei, potrivit datelor BVB. Majorarea de capital social cu 1,2 mld. lei este o altă modalitate de recompensare a acţionarilor pe lângă distribuirea clasică a dividendelor (bani cash), impozitată cu 8%. Banca a distribuit anul acesta dividende cu un randament de 4,4%.

    Pe de altă parte indicele principal BET s-a apreciat miercuri cu 0,7% la maximul istoric de 18.750 de puncte. BET a urcat cu 4% în ultima lună. Toţi indicii bursieri de la Bucureşti au fost miercuri pe plus.

    Din rândul celor 20 de acţiuni care intră în structura indicelui, 7 au fost miercuri pe minus (ONE,1,14% la TeraPlast 1%, la Conpet cu 0,23%), trei au stagnat iar restul au avut creşteri de la 0,2% pentru TTS, la 0,3% pentru Digi şi Romgaz, la 2,1% pentru BRD şi 2,8% pentru MedLife. Hidroelectrica a avut tranzacţii de 5,6 mil. lei la un preţ în creştere cu 0,8% iar Petrom de 6,9 mil. lei şi un preţ în stagnare.

     

     

  • Afaceri de la Zero. Trei tineri au creat o platformă digitală pentru raportările de mediu obligatorii ale companiilor. „Dezvoltăm un instrument nou cu ajutorul inteligenţei artificiale“

    ♦ În acest moment, portofoliul WasteBill numără peste 500 de clienţi – companii şi consultanţi.

    Toni Mandin, Mihai Costea şi Georgiana Voinea sunt trei tineri care în urmă cu cinci ani au puse bazele unei platforme online menite să faciliteze raportările de mediu obligatorii pentru companii.

    „WasteBill este o platformă online de mediu creată pe principiul one-stop-shop, cu scopul de a ajuta companiile să fie atente la legislaţia de mediu. În acest moment, aplicaţia WasteBill integrează trei module – Gestiunea deşeurilor, Academia de mediu şi Marketplace-ul de mediu“, a explicat Toni Mandin la emisiunea online ZF Afaceri de la Zero. Prin modulul Gestiunea deşeurilor, este digitalizat procesul de raportare a cantităţilor de deşeuri pe care le produce o companie.

    Academia de mediu ajută responsabilii de mediu să se educe în domeniu. Marketplace-ul de mediu facilitează interacţiunea dintre companii şi furnizorii de servicii de mediu.

    Orice companie are responsabilitatea gestionării deşeurilor. Este, de exemplu, echivalentul raportărilor financiare la ANAF, doar că pe partea de mediu. Noi transpunem diversele raportări pe hârtie în formatul digital. Din păcate, Ministerul Mediului nu are un sistem digital care să ne permită să transferăm datele direct către ei, dar am înţeles că se lucrează la o astfel de platformă. De aceea, tot clienţii sunt cei care trimit datele către minister“, a spus Mihai Costea.

    În acest moment, portofoliul WasteBill numără peste 500 de clienţi – companii şi consultanţi. Oferta cuprinde conturi de companii, în care firma îşi gestionează deşeurile, şi conturi de consultanţi, care au în portofoliu mai multe companii. Contul de companie costă 30 de euro pe lună, iar cel de consultant costă 4,97 euro pe lună per punct de lucru de firmă din portofoliu. „Clienţii noştri sunt în general din zona de import-export, din industria transporturilor, din auto. În final, orice companie este generatoare de deşeuri şi este obligată să facă raportările de deşeuri.“

    Ideea WasteBill a pornit de la Georgiana Voinea, una dintre fondatoare. Ea era şi încă este expert de mediu şi se afla în căutarea unei soluţii care să-i faciliteze munca. Toni Mandin este specialist în marketing, Mihai este programator şi aşa a luat naştere echipa.

    „La început fiecare a venit cu bani de acasă pentru investiţie, cam 5.000 de euro de fiecare, iar la un moment dat am aflat despre un grant, Climate-KIC Accelerator. A fost un concurs, am participat cu un pitch şi la final au fost desemnate şase firme câştigătoare, printre care şi WasteBill. Am primit o finanţare de 20.000 de euro, bani nerambursabili, cu care am putut să ne organizăm cu aspectele legale.“

    În acest moment, WasteBill a ajuns în stadiul în care este pe breakeven şi nu mai raportează pierderi, iar fondatorii nu mai sunt nevoiţi să aducă bani de acasă. Planul lor este ca, începând de anul acesta, să meargă pe creştere.

    „Dezvoltăm acum, cu ajutorul inteligenţei artificiale, un instrument care să poată sfătui un client exact ce are de făcut în domeniul gestionării deşeurilor. Momentan, soluţia este în faza de testare şi urmează să fie lansată.“

    Contul de companie costă 30 de euro pe lună, iar cel de consultant costă 4,97 € pe lună per punct de lucru de firmă din portofoliu.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Cum arată salariile românilor care lucrează în străinătate: un şofer de tir pe curse internaţionale are un salariu care pleacă de la 2.500 de euro pe lună, iar un curier poate câştiga 2.000 de euro pe lună

    ♦ Un inginer software poate câştiga lunar, în Germania, 6.500 de euro net plus beneficii, în timp ce un muncitor în depozit, în Olanda, poate câştiga între 1.800 şi 2.000 de euro pe lună plus beneficii.

    Salariile românilor care aleg să muncească în străinătate sunt trei sau patru ori mai mari decât cele din România, atât în cazul joburilor entry level sau pentru muncitorii calificaţi, cât şi în cazul specialiştilor, arată datele de la platforma de recrutare online eJobs.

    Salariul unui şofer de tir, pe curse internaţionale, pleacă de la 2.500 de euro pe lună; un curier poate câştiga 2.000 de euro pe lună, în timp ce pentru muncitorii necalificaţi salariile pleacă de la 700 de euro pe lună. De la 1.000 de euro pe lună pornesc şi salariile pe care le pot câştiga cei care vor să lucreze în servicii de curăţenie. Un inginer software poate câştiga lunar, în Germania, 6.500 de euro net plus beneficii, în timp ce un mun­­citor în depozit, în Olanda, poate câştiga între 1.800 şi 2.000 de euro pe lună plus beneficii.

    „Angajatorii din afara ţării ştiu că principalul argument cu care pot atrage mai mulţi candidaţi este cel salarial, motiv pentru care unu din două joburi postate are salariul afişat în anunţul de angajare. De altfel, şi candidaţii au nevoie să ştie exact cât ar putea să câştige în plus faţă de joburile din România pentru a fi convinşi să facă un pas atât de important precum o mutare în afara ţării, fie şi pentru o perioadă determinată de timp“, spune Raluca Dumitra, head of marketing în cadrul eJobs.ro.

    Peste 3.000 de locuri de muncă pentru străinătate au fost postate de la începutul verii şi până acum, acestea reprezentând 8% din numărul total de joburi noi din această perioadă. Cele mai multe oferte vin din partea angajatorilor din Germania, Olanda, Arabia Saudită, Spania şi Irlanda şi caută candidaţi dispuşi să lucreze în domenii precum transport, retail, industria alimentară, turism ori servicii.

    Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, mediile salariale pentru străinătate în domeniile care caută acum cei mai mulţi candidaţi sunt următoarele: 2.500 de euro net pentru construcţii şi instalaţii, 2.000 de euro net pentru transport şi distribuţie, 1.800 de euro pentru industria alimentară, 1.500 de euro pentru producţie şi pentru turism / HoReCa şi 1.600 de euro pentru au pair / babysitting / curăţenie.

    „Un interes crescut în această perioadă este pentru candidaţii cu experienţă în sectorul turistic şi HoReCa. Angajatorii din străinătate au avut peste 500 de joburi postate pentru cele două industrii în ultima lună şi jumătate, iar salariile pe care le oferă încep de la 1.000 de euro pentru ospătari sau personal hotelier şi pot ajunge până la 4.000 de euro dacă vorbim despre bucătari în restaurante de pe vase de croazieră sau mari lanţuri hoteliere“, mai spune Raluca Dumitra.

    În timp ce interesul angajatorilor din afara ţării creşte pentru candidaţii români, aceştia par tot mai puţin atraşi de ideea de a lucra peste hotare. În acest sens, din cele 1,3 milioane de aplicări înregistrate de la 1 iunie şi până acum, doar 19.000 au mers către joburile din străinătate. Numărul reprezintă doar 1,4% din totalul aplicărilor pentru această perioadă de referinţă.

    Cel mai mult şi-au dorit să plece candidaţii din segmentul de vârstă 25-35 de ani şi 18-24 de ani şi muncitorii calificaţi şi necalificaţi. Destinaţiile predilecte au fost Olanda, Germania, Belgia, Austria şi Franţa, iar domeniile care au primit cele mai multe aplicări au fost transport / logistică, retail, turism, industria alimentară şi producţie. Aproape o treime dintre cei care vor să plece la muncă în străinătate au optat pentru joburi sezoniere.

     

     

  • Topul industriilor după dinamica recrutării: sănătatea, HoReCa şi centrele de servicii au adăugat cel mai mare număr de angajaţi în primele cinci luni din an. La polul opus, industria prelucrătoare a pierdut mai mult de 5.000 de angajaţi de la an la an

    ♦ Sectorul sănătăţii a recrutat 7.100 de oameni în ultimul an, ajungând până la aproape 447.000 de salariaţi ♦ În sectorul de hoteluri şi restaurante, creşterea numărului de angajaţi de la an la an a fost de 6.800 de persoane ♦ Sectorul de servicii administrative şi servicii suport rămâne dinamic, cu 5.600 de angajaţi în plus în mai 2024 faţă de mai 2023 ♦ „Acum, sezonier, turismul, HoReCa au un potenţial mare de angajare, sper să nu fie doar ceva temporar. Nu mă aştept ca ritmul angajărilor să crească în următoarea perioadă, nu va creşte foarte mult. Vedem o uşoară revenire, doar că nu consider că este o creştere sustenabilă“.

    Sectorul de sănătate conduce topul sectoarelor economice din România în ceea ce priveşte dinamica angajărilor în mai 2024 faţă de aceeaşi lună din 2023, conform calculelor ZF făcute pe baza statisticilor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    La celălalt capăt al clasamentului, în industria prelucrătoare se vede cea mai mare scădere a numărului de salariaţi de la an la an, una de peste 5.000 de persoane.

    Aşadar, sectorul sănătăţii a recrutat 7.100 de oameni în ultimul an, ajungând până la aproape 447.000 de salariaţi în mai 2024.

    De altfel, acesta este un sector în care salariile au fost majorate în primele luni din anul acesta. Aşadar, salariile de bază ale personalului din sănătate au fost majorate cu 20% faţă de nivelul salariului de bază din decembrie 2023, o mărire acordată în două tranşe egale, începând cu data de 1 martie 2024, respectiv 1 iunie 2024.

    În sectorul de hoteluri şi restaurante, creşterea numărului de angajaţi a fost de 6.800 de persoane de la an la an, un posibil indicator al cererii crescute pentru servicii de ospitalitate în această perioadă.

    Sectorul de servicii administrative şi servicii suport rămâne dinamic, cu 5.600 de angajaţi în plus în mai 2024 faţă de mai 2023. O mare parte din acest sector este reprezentată de industria de outsourcing, care numără peste 180.000 de angajaţi şi despre care ZF a scris că a fost stabilă în anul 2023 din punctul de vedere al resursei umane.

    În general, economia a înregistrat o uşoară creştere a numărului de salariaţi, cu variaţii semnificative între sectoare, reflectând probabil schimbări în cererea de forţă de muncă şi adaptările pieţei la diferite condiţii economice. Per total, numărul de salariaţi din economia locală a crescut uşor, cu 0,5%, adică 25.900 de persoane.

    În total, în 31 de sectoare au fost scăderi ale numărului de angajaţi în mai 2024 faţă de mai 2023, 32 de sectoare au înregistrat creşteri, iar trei dintre ele au rămas la acelaşi număr de salariaţi.  „Ceea ce am remarcat noi în piaţă este o scădere a ratei de angajabilitate. Cumva, companiile sunt cu motoarele la ralanti, nu mai vedem aceleaşi volume şi acelaşi număr de angajări aşa cum le-am văzut în 2020, 2021 şi 2022. Începutul anului 2023 a fost unul bun, în schimb din a doua jumătate a anului noi am remarcat deja această încetinire, care s-a prelungit în 2024“, spunea Sorina Donisa, CEO al companiei de recrutare în regim temporar Prohuman România în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    În această perioadă, industriile care continuă să recruteze sunt cele cu nevoie sezonieră, a susţinut ea.

    „Cele care angajează în continuare sunt industria de retail, logistică. Mai ales acum, sezonier, turismul, HoReCa au un potenţial mare de angajare, sper să nu fie doar ceva temporar. Este clar că în zona de turism va fi ceva temporar. Nu mă aştept ca ritmul angajărilor să crească în următoarea perioadă, nu va creşte foarte mult. Vedem o uşoară revenire, doar că nu consider că este o creştere sustenabilă, probabil că este doar ceva temporar pe perioada verii. Sperăm totuşi ca începând cu anul viitor lucrurile să se schimbe şi să revenim la volumele pe care le-am avut înainte“, a detaliat CEO-ul Prohuman.

    În plus, ea crede că încetinirea de pe piaţa locală a muncii vine pe fondul unei precauţii a mediului de business, care are trei mari incertitudini: mediul geopolitic, alegerile şi perioada postpandemică, unde începem să ne aşezăm poate pe alţi piloni.

    De asemenea, CEO-ul Prohuman este de părere că România încă atrage investiţii străine, este drept că sunt la un nivel mai scăzut decât anterior, pentru că România nu mai este o ţară a forţei de muncă ieftine, dar noi suntem în momentul de faţă între o promovare de la o ţară cu forţă de muncă relativ ieftină la o ţară care produce valoare adăugată.

    „Businessurile din România au început să creeze produse care pot fi vândute la nivel global şi european. Tot ce înseamnă zona asta de eficientizare, automatizare, inteligenţă artificială creează foarte multe locuri de muncă în momentul de faţă“, a concluzionat ea.

     

     

     

  • Banca Transilvania duce Bursa de Valori Bucureşti la noi maxime istorice chiar în ziua în care preţul se corectează pentru a reflecta acţiunile gratuite

    Corecţia acţiunilor Băncii Transilvania (simbol bursier TLV), prin data ex-date din 18 iulie pentru a incorpora operaţiunea de majorare de capital social prin acordarea a 14,8 acţiuni gratuite la 100 de acţiuni deţinute, a fost mai mică în raport cu gradul de distribuţie a gratuitelor.

    Iar asta s-a reflectat în sens pozitiv pe cotaţie cât şi pe indicii bursieri de la Bucureşti care au atins maxime istorice în contextul în care banca are a doua cea mai mare pondere în structura BET, de 19,4%, apropiată de primul loc, Petrom cu 19,46%, arată datele agregate de ZF. “Luni intră acţiunile gratuite”, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare Estinvest, cu privire la faptul că pe 22 iulie investitorii TLV vor avea la fiecare 100 de acţiuni deţinute încă 14,8 acţiuni în portofoliu, echivalentul a 430 de lei la preţurile curente de tranzacţionare.

    Astfel, preţul de referinţă pentru acţiunile TLV a fost calculat de bancă la 28,8 lei, însă cel de tranzacţionare de joi a fost peste acest prag, mai exact în creştere cu 1,56% la 29,25 lei, pe fondul apetitului ridicat al investitorilor. Tranzacţiile au fost de 19 mil. lei, adică 33% din lichiditatea pe acţiuni, arată datele BVB. Banca Transilvania a fost din nou cel mai lichid emitent.

    Din punct de vedere fiscal, acţiunile gratuite vor fi înregistrate la preţul de achiziţie 0 (zero) lei, cu data dobândirii fiind data plăţii. Ca atare, dacă vor fi vândute în maxim un an de zile de la data plăţii, cota de impozit aplicată asupra câştigului obţinut din tranzacţia de vânzare va fi de 3%. Dacă sunt vândute în mai mult de 365 de zile, atunci 1%.

    Banca a ajuns la o evaluare bursieră de circa 26,8 mld. lei, potrivit datelor BVB. Majorarea de capital social cu 1,2 mld. lei este o altă modalitate de recompensare a acţionarilor pe lângă distribuirea clasică a dividendelor (bani cash), impozitată cu 8%. Banca a distribuit anul acesta dividende cu un randament de 4,4%.

    Pe de altă parte indicele principal BET s-a apreciat miercuri cu 0,7% la maximul istoric de 18.750 de puncte. BET a urcat cu 4% în ultima lună. Toţi indicii bursieri de la Bucureşti au fost miercuri pe plus.

    Din rândul celor 20 de acţiuni care intră în structura indicelui, 7 au fost miercuri pe minus (ONE,1,14% la TeraPlast 1%, la Conpet cu 0,23%), trei au stagnat iar restul au avut creşteri de la 0,2% pentru TTS, la 0,3% pentru Digi şi Romgaz, la 2,1% pentru BRD şi 2,8% pentru MedLife. Hidroelectrica a avut tranzacţii de 5,6 mil. lei la un preţ în creştere cu 0,8% iar Petrom de 6,9 mil. lei şi un preţ în stagnare. 

  • Ion Ţiriac a adăugat la colecţie cel de-al 25-lea Ferrari. Cel mai nou exemplar poate costa peste 2 mil. euro

    Ţiriac Collection a extins portofoliul cu un Ferrari 812 Competizione Aperta, care a devenit cel de-al 25-lea Ferrari din colecţie şi care este expus alături de celelalte 170 de automobile de excepţie expuse în galerie. Automobilul poate costa de la 1,5 milioane de euro, iar unele exemplare ajung şi la peste 2 mil. euro.

    “Avem o jucărie nouă care e destul de rară, competitivă: 812 Competizione Aperta, un exemplar pe care l-am obţinut destul de greu. Sunt un client asiduu Ferrari şi l-am luat direct de la fabrică. Ferrari ne-a făcut un model dedicat, inscripţionat pentru Ţiriac Collection, cu placa dlui. Ferrari semnată, deci mai avem ceva să arătăm. Sunt foarte mândru că putem să îl prezentăm vizitatorilor”, a declarat Ion Ţiriac în cadrul evenimentului de prezentare oficială pentru presă.

    Modelul Ferrari 812 Competizione Aperta are un motor V12 de 6,5 litri, capabil să genereze 830 de cai putere, propulsând maşina de la 0 la 100 km/h în doar 2,89 secunde.

    Ţiriac Collection include din acest moment 25 de exemplare Ferrari, începând cu un Ferrari Dino 246 GT din 1972 şi până la supercarurile momentului, fiecare având o poveste şi caracteristici unice: Ferrari Testarossa, simbolul anilor ’80, cunoscut pentru liniile sale iconice şi performanţele de top, Ferrari SF90 Stradale, un  supercar modern care redefineşte limitele performanţei şi inovaţiei tehnice cu un sistem hibrid avansat, Ferrari 550 Maranello, de asemenea un model reprezentativ pentru renaşterea modelelor GT ale Ferrari, combinând luxul cu performanţa sportivă, precum si legendarul Ferrari F40, lansat pentru a celebra 40 de ani de existenţă a mărcii Ferrari.

    Seria exemplarelor Ferrari este completată de un model clasic 400i care a aparţinut celebrului tenismen Boris Becker, de Ferrari 458 Speciale Aperta, un alt exemplar exclusivist, ce aduce inovaţiile tehnice şi aerodinamice într-un model cabrio de înaltă performanţă şi de 599 GTO considerat unul dintre cele mai rapide şi puternice modele de serie ale Ferrari.

    Ferrari F176 Monza SP2, ce are la bază conceptul inovator cunoscut sub numele de „Icona”, construit pentru a întruchipa perfect eleganţa, performanţa şi inovaţia, este un alt exemplar în serie limitată care a fost dezvăluit oficial în faţa presei de către domul Ion Ţiriac şi integrat în colecţie în septembrie 2020.

    Evoluţia legendarei mărci italiene de la Ţiriac Collection este desăvârşită de un exemplar LaFerrari F150 din 2014, una dintre cele 499 de unităţi care au fost construite şi vândute exclusiv unor clienţi atent selectaţi. LaFerrari este primul model hibrid al mărcii, dezvoltând 963 de cai putere, fiind totodată una dintre piesele de rezistenţă ale întregii colecţii de automobile.

     

  • Şeful de marketing al Dacia: Francezul care cumpăra o marcă de volum în 2019, acum cumpără Dacia. Şi la noi preţurile au crescut, dar nu la fel de mult precum în cazul altora

    Marca Dacia a înregistrat, la rândul său, o creştere a vânzărilor de 4,0% vs S1 2023, până la 309.816 unităţi şi rămâne în top 10 al mărcilor cele mai vândute din Europa. Sandero este modelul cel mai vândut la nivel european. Mai mult, Sandero este şi singurul cu o creştere puternică în această perioadă, de 19%, în timp ce Duster urca cu 1,7% în S1, iar Spring a punctat o înjumătăţire volumelor.

    Pe de altă parte, Xavier Martinet, director de marketing la Dacia, explică faptul că cererea pentru Duste a continuat să urce, odată cu deschiderea comenzilor pentru Duster III.

    “Am deschis pe 15 martie comenzile pentru Duster III şi până la final de iunie, ambele generaţii au punctat o creştere a cererii cu 60% faţă de perioada similară din 2023, care a fost de asemenea un an foarte bun. Mai mult, 87% dintre comenzi sunt pentru versiunile de top, Journey şi Extreme, procent mai ridicat decât estimam noi iniţial”, a explicat Xavier Martinet.

    În opinia lui inflaţia şi scumpirea maşinilor din ultimii cinci ani pe fondul implementării de noi tehnologii au dus la creşterea cererii pentru Dacia, care nu a menţinut acelaşi ritm de scumpire, deşi şi în acest caz preţurile au urcat.

    “În 2019 eram cu 25% mai accesibili decât concurenţa. acum suntem cu 10%. Şi noi am crescut preţurile, dar venim cu mai multă valoare adăugată. Şi dacă ne uităm, în Germania în top retail avem Volkswagen, Mercedes-Benz, BMW, Skoda şi Dacia.Îmi place compania în care suntem, vorbim de branduri de top. Mai mult, din 2025 vom fi şi în segmentul C SUV. În acest moment, 76% dintre clienţii Dacia nu au mai avut o Dacie înainte, iar din 100 proprietari de Dacia, 68 aleg tot un model Dacia. Clientul francez de Dacia din 2023 este similar cu cel de marcă de volum din 2019, dar preţurile au crescut mai mult decât salariile şi este tot mai greu să cumperi o maşină nouă”, a explicat directorul de marketing.

    Aproape 10% din vânzările mărcii Dacia sunt electrificate, în special ca urmare a succesului variantei Jogger Hybrid 140.

    Vânzările Renault Group au progresat cu 6,7%, până la 847.623 vehicule, pe o piaţă în creştere cu 5,5%.

    În primele 6 luni ale anului 2024, Dacia a înmatriculat pe piaţa din România 26.457 de vehicule, ceea ce corespunde unei cote de piaţă de 27,91%.

    Topul celor mai vândute modele de pe piaţă este dominat de Duster (inclusiv Noul Duster, disponibil din luna iunie, cu 9.391 unităţi), Logan (8.325 unităţi) şi Sandero (inclusiv versiunea Stepway), cu 4.658 unităţi.

    Spring rămâne cel mai vândut model pe piaţa vehiculelor 100% EV, cu 2.101 unităţi, în timp ce Jogger este cel mai vândut model din segmentul C (exceptând vehiculele SUV), cu 1.920 de vehicule comercializate în primele 6 luni.

    Duster are în România şi cel mai mic preţ din Europa, după un discount de circa 1.500 de euro, de la 18.800 la 17.300 de euro, ca parte a unei campanii de finanţare, fiind deja cu aproape 2.000 de euro mai ieftină decât pe pieţe precum cele din Germania sau Franţa.

  • Creşterea salariilor în Regatul Unit rămâne puternică în prima parte a anului, în timp ce piaţa locurilor de muncă continuă să se stabilizeze

    Creşterea salariilor din Regatul Unit a rămas puternică în cele trei luni înregistrate până în mai, în timp ce piaţa locurilor de muncă s-a stabilizat, consolidând îndoielile cu privire la ritmul în care Banca Angliei va reduce ratele dobânzilor, raportează Financial Times.

    Potrivit Oficiului Naţional de Statistică, creşterea anuală a câştigurilor săptămânale medii – din care fac parte inclusiv bonusurile – a încetinit la 5,7%, în scădere de la 5,9% în cele trei luni până în aprilie.

    Excluzând bonusurile, creşterea anuală a salariilor a încetinit, de asemenea, la 5,7%, în scădere de la 6% în cele trei luni până în aprilie şi în conformitate cu aşteptările analiştilor.

    Ritmul de creştere a salariilor – susţinut în continuare de o creştere spectaculoasă a salariului minim – rămâne mai puternic decât se aştepta Banca Angliei când a publicat ultimele previziuni în luna mai.

  • Bolt îşi extinde prezenţa în România şi lansează serviciile de transport la cerere în Vaslui. „Am ajuns acum la 30 de oraşe în care suntem prezenţi în România şi vedem potenţial să ne consolidăm în continuare”

    Bolt continuă strategia de extindere în cât mai multe zone şi judeţe din România şi anunţă lansarea serviciului de transport la cerere în Vaslui. Astfel, Bolt acoperă 30 de oraşe la nivelul întregii ţări, au transmis reprezentanţii companiei printr-un comunicat.

    „Suntem mulţumiţi de entuziasmul pe care l-am întâlnit la Vaslui când am început discuţiile pentru lansarea serviciului de transport alternativ. (…) Ne încurajează să continuăm expansiunea. Am ajuns acum la 30 de oraşe în care suntem prezenţi în România şi vedem potenţial să ne consolidăm în continuare (…), cu mai multe lansări în perioada următoare”, a spus Adrian Zodie, General Manager, Bolt România.

    Preţul curselor Bolt din Vaslui începe de la 11 lei, iar în luna iulie, pasagerii beneficiază de reduceri de până la 70%, au mai spus reprezentanţii companiei.

    „Serviciile de transport la cerere pot fi accesate cu uşurinţă în Vaslui prin instalarea aplicaţiei Bolt din Google Play, App Store sau HUAWEI AppGallery. De asemenea, companiile pot accesa serviciile Bolt pentru transportul angajaţilor prin intermediul serviciului Bolt Business. Acesta asigură o gestionare centralizată a costurilor şi o raportare financiară simplă şi clară pentru persoanele juridice. Lansarea serviciului de transport la cerere în Vaslui este şi o oportunitate pentru cei care îşi doresc o sursă de venit suplimentară şi un program flexibil.”