BusinessMagazin

Blog

  • Capitalul, cunoaşterea, autostrăzile, Schengen-ul şi peste toate ambiţia vor dubla valoarea activelor româneşti în următorii cinci ani. Inerţia creşterii şi foamea de a merge înainte este atât de mare, încât nu se va împiedica de ceea ce se va aproba astăzi în guvern- o serie de ajustări fiscale şi bugetare

    La aceste ore de bilanţ al anului 2024, uitaţi-vă la oamenii din stânga, din dreapta, din faţă şi din spate, la organizaţiile de business din care fac parte şi o să constataţi că au avut un an peste medie, cu cel puţin un plus de 20% la profit şi la cifra de afaceri.

    Cu toată vâltoarea politică de final de an, businessul românesc a căpătat o independenţă dată de două forţe: forţa acumulării de capital financiar, de care vorbesc mai mulţi de mai mult timp, şi forţa acumulării de capital de cunoaştere, de care se vorbeşte prea puţin.

    Aceşti doi vectori, plus deschiderea a 500 de kilometri de autostrăzi în 2024 şi 2025, plus intrarea în Schengen, plus modul cum va fi restartată  economia mondială după preluarea puterii de către Donald Trump, vor fi motoarele de creştere pentru viitor.

    Capitalul, cunoaşterea, autostrăzile, Schengen-ul şi peste toate ambiţia vor dubla valoarea activelor româneşti în următorii cinci ani.

    Inerţia creşterii şi foamea de a merge înainte este atât de mare, încât nu se va împiedica de ceea ce se va aproba astăzi în guvern-  o serie de ajustări fiscale şi bugetare. Şi nici dacă vor fi măsuri mai dure. Aşa cum un tanc-amfibiu trece o vâltoare, aşa va trece şi business-ul românesc aceste obstacole.

    România îşi subevaluează capacitatea de a face business, dar încet- încet, prin mişcări surpriză care au avut loc chiar la acest sfârşit de an, oamenii de business locali îşi vor da seama nu doar că au capacitatea financiară pentru a fi mult mai îndrăzneţi, dar şi că au ştiinţa de a face lucrurile mai bine decât alţii.

    Este de fapt un proces de învăţare care, desfăşurându-se într-un mod liniar, nu se observă decât atunci când vine saltul. Apropo de Salt Bank, o bancă digitală cu capital local lansată în 2024, după ce tot mediul bancar local a asistat la iureşul revoluţiei digitale estono-londoneze.

    S-a gândit cineva că poate tocmai lipsa de ambiţie a fost penalizată în aceste alegeri şi că românii simt că locul lor este de fapt altul pe scena europeană şi a lumii? Oriunde mergi azi  în ţară, vezi investiţii. Spre Suceava şi Iaşi, investiţii, spre Cluj, investiţii, spre Craiova, investiţii. Ce era în jurul Bucureştiului în anii 90 şi 2000, când 90% din locuitorii comunelor din jurul capitalei şi-au îmbunătăţit nivelul de trai de pe urma creşterii explozive a valorii terenurile agricole devenite intravilane şi destinaţii pentru cartierele bucureştenilor fugiţi de la bloc, pentru depozite sau pentru fabrici, se întâmplă astăzi de-a lungul a sute de noi kilometri de autostradă.

    Mamaia şi Năvodari, cu blocurile aşa urâte şi îngrămădite cum sunt, deţin astăzi active imobiliare poate de 5 miliarde de euro, adică o valoare de 1.000 de ori mai mare decât în urmă cu 20 de ani. De ce? Pentru că prin construcţia autostrăzii Bucureşti-Constanţa au devenit un cartier al Bucureştiului. „Mă enerva că hotelul îmi cerea să eliberez camera duminica la ora 12.00 şi îmi strica ziua de plajă aşa că mi-am luat un apartament” – motiv auzit de la un kinetoterapeut. Când kinoterapeuţii investesc în apartemente la malul mării ca să aibă weekend-urile asigurate pe litoral – înseamnă că pe undeva există capital în această economie.

    Turism, logistică, depozitare, producţie, comerţ, servicii – toate vor fi accelerate în următorii cinci ani ca urmare a deschiderii autostrăzilor şi a intrării în Schengen. În 2027-2028, când va fi gata Sibiu-Piteşti, Clujul se va apropia de Bucureşti şi de litoral cu 200 km. Practic, distanţele dintre cele mai mari oraşe din ţară se vor reduce. Distanţele mai mici, accesul mai facil, înseamnă accelerare de business, înseamnă consum mai mare, vânzări mai mari. Cu o bună strategie de încurajare a producţiei locale, cercul virtuos al investiţiilor va porni.

    Cifra de afaceri a tututor întreprinderilor din economia românească este de circa 600 miliarde de euro, la un PIB de 350 miliarde de euro estimat pentru 2024. Din această cifră de afaceri, circa jumătate este la companiile cu capital privat românesc, deci 300 miliarde de euro. La un profit net de 10%, înseamnă 30 miliarde de euro profituri nete anuale pentru întreprinzătorii români. Unde se duc aceşti bani? Probabil că astăzi jumătate din cele 10 miliarde de euro pe an cheltuiţi de români pe vacanţe în străinătate. Să spunem că se mai duc 5 miliarde de euro în achiziţii imobiliare sau shopping de lux, acasă sau în lume. Dar restul de 20 miliarde de euro, restul, ce se întâmplă cu ei? Se întorc în investiţii. Şi să luăm aminte că acestea sunt sume obţinute într-un singur an. Cumulat, probabil că vorbim de 100 miliarde de euro în depozite local sau în străinătate deţinute de capitalul românesc privat astăzi.

    De altfel, puţini ştiu că populaţia şi firmele au în bănci cu 40 miliarde de euro mai mult în depozite şi conturi curente decât credite luate. Astfel, populaţia şi firmele au la bănci 120 miliarde de euro în echivalent, în timp ce creditele luate de la bănci sunt în valoare de doar 80 miliarde de euro. În 2008-2009, era invers.

    Dar peste capitalul financiar, peste investiţiile în infrastructură şi peste Schengen, este capitalul de cunoaştere al business-ului românesc. Mulţi dintre cei care astăzi au afaceri de peste 100 milioane de euro au avut o perioadă  -un an, trei, cinci – în care au fost mici şi au învăţat să fie mari. Cărtureşti a fost mică librărie pe Edgar Quinet timp de trei ani, între 2000 şi 2003, vizavi de grandioasele Academiei şi Eminescu de vizavi. Au fost trei ani de învăţare şi de acumulare a unei ambiţii probabil, uitându-se fondatorii cu jind la celelalte două mari librării din apropiere. Saltul la sediul şi conceptul din Pictor Verona a propulsat astăzi Cărtureşti la un lanţ de 75 de librării în toată ţara arhipline în aceste zile de sărbătoare şi la afaceri de aproape 100 de milioane de euro în 2024. Este un proces de acumulare de cunoaştere. Unde sunt fondatorii Cărtureşti astăzi ca ştiinţă a business-ului faţă de anul 2000? Unde sunt Oscar Downstream, Dedeman, Banca Transilvania, Bebe Tei, Aqua Carpatica, Sanador, Altex, Mobexpert, Arabesque, Transavia, Energobit, Electrogroup, Bog’Art, Concelex, UMB Spedition, Purcari, Trutzi, Tester Iaşi, faţă de anul 2000? Nu mai vorbim de One United care nu era poate nici în mintea fondatorilor în acel an?

    Plus, ce vine acum şi iarăşi puţini vorbesc: cine va conduce spre exemplu de la 1 ianuarie Vinăria Purcari, un colos al vinului moldovenesc cotat la bursă, cu afaceri de 70 milioane de euro pe an? Fostul şef al McKinsey România, adică un profesionist în business de sub 40 de ani, şcolit în Spania şi Marea Britanie şi antrenat la cea mai puternică companie de consultanţă de business din lume. Vine un val de tineri şcoliţi afară cu experienţă în mari firme de consultanţă care vorbesc limba afacerilor internaţionale. Ce n-a avut România în anii 1990-2000 pentru întreprinderile de stat şi de asta nu avem noi coloşi precum au ungurii MOL, OTP sau cehii CEZ – o clasă de tineri profesionişti în business în stare să ţină piept valurilor business-ului global.

    Cunoaştere locală plus cunoaştere internaţională este. Bani sunt. Infrastructură se face. Ambiţie este. Avem, avem di tăti, nu vă speriaţi dacă o să mai apară şi ceva tăieri de bugete şi taxe noi, că dublarea afacerilor şi a activelor în următorii cinci ani tot vine.

    PS. Apropo, Purcari a anunţat ca obiectiv o dată cu instalarea noului CEO dublarea afacerilor şi EBIDTA în trei ani, nu în cinci. Cine ridică mănuşa?

  • Poate nu ştiaţi, dar cel mai mare producător de afine din România este un fond de investiţii listat la Bursa de Valori Bucureşti şi care are şi acţiuni la Banca Transilvania, Petrom, BRD: Evegent Investments are o suprafaţa de 105 hectare de afine în Braşov, Argeş şi Bacău

    Fondul alternativ de investiţii Evergent Investments (EVER), cu active de 3 mld. lei şi o capitalizare de 1,3 mld. lei, are un portofoliu de investiţii diversificat, care cuprinde de la acţiuni listate la Bursa de Valori, precum Banca Transilvania, Petrom, BRD, la plasamente în sectorul imobilar şi la ferme de afine.

    Fondul – prin intermediul a două companii pe care le controlează integral, respectiv Agrointens şi EverAgribio – exploatează o suprafaţă de 105 hectare de afine în Braşov, Argeş şi Bacău şi spune că este lider în producţia de astfel de fructe.

    “Proiectul “Fermele de afini” – cu o deţinere de 100% prin Agrointens SA şi EVER Agribio SA (fondată în anul 2022) se concentrează pe agricultura intensivă cu valoare adăugată ridicată. Suntem lideri în producţia de afine, exploatând o suprafaţă de 105 hectare. Producţia de afine reprezintă un model de afaceri scalabil, iar în prezent pregătim un teren de 50 de hectare pentru o nouă fermă dezvoltată de EVER Agribio. Pentru înfiinţarea plantaţiei de afine la noua fermă, a fost aprobat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale un grant de 1,5 milioane de euro”, se arată în raportul trimestrial al Evergent.

    Evergent este un fond listat la Bursa de Valori cu simbolul EVER. Acţiunile se tranzacţionează la 1,455 lei pe unitate, iar de la începutul anului 2024 încoace randamentul livrat investitorilor este de 14,5%. Tranzacţiile cu acţiuni EVER au fost de 148 mil. lei.

    Reprezentanţii fondului scriu în raportul trimestrial că Agrointens SA este o companie a cărei activitate constă în înfiinţarea şi dezvoltarea culturilor de afine. “În prezent, sunt în diverse stadii de dezvoltare fermele din judeţul Braşov – Viştea şi Mândra şi judeţul Argeş – Popeşti şi Răteşti. La sfârşitul perioadei de raportare, suprafaţa plantată a fost de 105 hectare”.

    Veniturile Agrointens la 9 luni din 2024 au fost de 7,4 mil. lei şi cheltuieli de 14,1 mil. lei cu un rezultat negativ de 6,8 mil. lei. Pentru anul 2024 bugetul este de 11,8 mil. lei venituri ş 21,6 mil. lei cheltuieli în timp ce pierderile ar fi de 9,9 mil. lei. La data de 12 iulie 2024, Adunarea generală extraordinară a acţionarilor societăţii Agorintens SA a aprobat majorarea capitalului social cu suma de 6,5 mil. lei. prin contribuţia acţionarului Evergent Investments pentru finanţarea investiţiilor şi activităţilor operaţionale ale companiei. Agrointens are o pondere de 143% din activele Ever, adică o evaluare de 50 mil. lei.

    EVER Agribio SA a fost înfiinţată în luna septembrie 2022 pentru dezvoltarea unei plantaţii de afini pe terenul de 50 hectare pe care îl deţine în comuna Săuceşti, judeţul Bacău.

    “Compania este inclusă pe lista preliminară de finanţare prin AFIR pentru înfiinţare plantaţie de afine de cultură. Valoarea proiectului este de 4,3 milioane de euro, din care valoarea grantului aprobat este de 1,5 milioane de euro”. Ever Agribio are o pondere de 0,18% în activul Evergent, adică o evaluare de 6,2 mil. lei.
    Cea mai mare investiţie a fondului este în acţiuni Banca Transilvania: 1,35 mld. lei, adică o pondere de 38,8% din activul fondului. Evergent are astfel o deţinere de 5,35% din capitalul social al celei mai mari bănci din România.

    “Cea mai importantă instituţie bancară din sistem, rămâne principala deţinere care furnizează stabilitate şi creştere portofoliului Evergent Investments”, se arată în raportul trimestrial.

  • A murit fostul preşedinte american Jimmy Carter. La 100 de ani, el a fost cel mai longeviv preşedinte din istoria SUA

    Jimmy Carter, cel de-al 39-lea preşedinte american, a murit duminică în casa sa din Plains, Georgia, scrie The Washington Post. Fiul său a confirmat decesul, dar nu a furnizat o cauză imediată.

    Originar din Georgia şi democrat, Carter a fost preşedinte al SUA în perioada 1977-1981. Carter a îndeplinit un mandat înainte de a pierde realegerea în 1980 în faţa lui Ronald Reagan, candidatura sa fiind îngreunată de incapacitatea de a soluţiona criza ostaticilor din Iran, o confruntare care a durat 444 de zile. De asemenea, Carter a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2002 pentru activitatea sa în domeniul drepturilor omului în întreaga lume.

    Într-o declaraţie din februarie 2023, Centrul Carter a declarat că fostul preşedinte, după o serie de spitalizări, va întrerupe tratamentul medical şi îşi va petrece timpul rămas acasă, sub îngrijire paliativă. El a fost tratat în ultimii ani pentru o formă agresivă de cancer de piele melanom, cu tumori care s-au extins la ficat şi creier.

    Jimmy Carter va rămâne în istorie drept cel mai longeviv preşedinte al SUA.

  • Motorină versus benzină – cine câştigă „războiul” carburanţilor, după creşterea accizei?

    Motorină versus benzină – cine câştigă „războiul” carburanţilor, după creşterea accizei? Atenţie, şoferi: Cum se poate afla unde este cel mai mic preţ la carburanţi.

    Şoferii au la îndemână o aplicaţie prin care pot afla care este cel mai bun preţ, la benzină sau motorină, din zona în care se află, anunţă Ziarul Financiar.
    Astfel, consumatorii pot utiliza aplicaţia Monitorul Preţurilor pentru Carburanţi pentru a afla care sunt preţurile practicate de benzinării.
    Aplicaţia Monitorul Preţurilor a fost lansată în anul 2016 pentru Bucureşti şi Ilfov, iar în anul 2019 a fost extinsă la nivel naţional.
    Monitorul Preţurilor carburanţilor auto urmăreşte, pe de o parte stimularea concurenţei între companiile de distribuţie a carburanţilor auto şi , pe de o parte, asigurarea posibilităţii consumatorului de a alege carburanţii cu cel mai bun raport calitate-preţ. Pentru atingerea acestui deziderat, prin proiectul Monitorul Preţurilor Consiliul Concurenţei este creată o bază de date care conţină principalelor companii care comercializează carburanţi, amplasarea geografică a benzinăriilor deţinute de fiecare, tipurile de carburanţi (benzină, motorină şi GPL) comercializate în fiecare benzinărie, preţurile la pompă practicate.

    Investiţia în lansarea Monitorului Preţurilor s-a ridicat la 300.000 de euro, potrivit informaţiilor publicate de ZF în 2019.
    Portalul Monitorul Preţurilor şi aplicaţiile mobile funcţionează la nivel naţional în scopul transparentizării preţurilor carburanţilor comercializaţi în România, şi anume: benzină (standard şi premium), motorină (standard şi premium) şi GPL. De asemenea, Monitorul Preţurilor permite localizarea staţiilor de carburanţi auto care permit încărcarea electrică.
    În plus, Monitorul Preţurilor conţine informaţii privind serviciile disponibile în staţiile de alimentare cu carburanţi auto şi permite filtrarea acestora după disponibilitatea celor mai importante servicii.

  • Cum te afectează financiar Ordonanţa Trenuleţ? Partidele au primit în primele 11 luni din an 400 mil. de lei

    Partidele primesc cel puţin 80 mil. euro în 2025. Partidele au primit cel puţin 110 mil. euro în 2024. Ordonanţa trenuleţ îngheaţă pensiile şi salariile la stat la nivelul lunii decembrie 2024.

    Cheltuielile de personal în sistemul public au crescut în 2024 cu 32 mld lei (+24%). E nevoie de bani, bani mulţi, dar guvernul Ciolacu2 dă în continuare subvenţii partidelor, deşi nu mai este an electoral.

    Potrivit ordonanţei trenuleţ – care se dă de obicei la final de an şi este baza bugetului de stat din anul 2025 – finanţarea partidelor din banii publici va fi aproape la fel ca în 2024, deşi nu mai este an electoral.

    Câţi bani dă guvernul Ciolacu partidelor politice în 2025?
    „Prea mulţi, n-ar trebui să primească deloc, dar uite că, deşi, nu este an electoral, 2024 a fost un an puternic electoral. Sigur, avem nişte alegeri din cauza că s-au anulat acele voturi la prezidenţiale, dar 2025 nu este an electoral şi, totuşi, după toate calculele, undeva la 80 de milioane de euro ar urma să fie daţi în continuare partidelor. Vorbim de zeci de milioane care sunt cheltuiţi anual cu aceste partide.

    În loc ca această subvenţie să fie desfiinţată, nu văd exact motivul pentru care există. Partidele ar putea să se financeze la fel de bine din cotizaţii, donaţii şi evenimente şi oamenii nu înţeleg de ce plătesc către bugetul de stat cam jumătate din veniturile pe care le avem. Fie că eşti business, fie că eşti angajat, cam jumătate din veniturile tale ajung la bugetul de stat, fie sub formă de impozit pe venit, fie sub formă de contribuţii sociale.

    Din banii care îţi rămân, mai plăteşti şi TVA când cumperi ceva. Deci, din banii care circulă, ajung la stat cam 75%, poate chiar 80%. Şi acum banii aceştia, în loc să se întoarcă înapoi către oameni prin investiţii – că avem nevoie de investiţii – se întorc în milioane la partide. 400 de milioane de lei daţi partidelor în primele 11 luni din an, deci undeva la 100 de milioane de euro pe tot anul 2024. Iar în 2025 probabil va fi cam 80 de milioane de euro. Oamenii nu mai vor să plătească aceste partide, este evident.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Guvernul elimină facilităţile fiscale pentru angajaţii din IT, construcţii, industrie alimentară

    Guvernul Ciolacu 2 a decis să elimine facilităţile fiscale care au mai rămas pentru IT-işti, pentru cei care lucrează în construcţii, şi pentru cei care lucrează în agricultură şi industria alimentară, conform Ordonanţei Trenuleţ, publicată oficial duminică, scrie Ziarul Financiar.
    Documentul propune şi eliminarea facilităţilor fiscale acordate persoanelor fizice care obţin venituri din salarii şi venituri asimilate acestora, rezultate din activităţi de IT sau din sectoarele construcţiilor, agriculturii şi industriei alimentare, conform prevederilor din Codul fiscal, ca parte a angajamentelor asumate prin PNRR şi Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu 2025-2031. Această măsură ar urma să se aplice începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.
    Facilităţile fiscale pentru IT-işti au fost introduse în anul 2000 de guvernul Năstase, iar cele din construcţii şi agricultură au fost introduse pe vremea lui Dragnea.
    O parte dintre ele au fost scoase de guvernul Ciolacu 1, iar acum sunt eliminate începând cu 1 ianuarie 2025.
    Ministerul Finanţelor a publicat duminică proiectul de ordonanţă („ordonanţa trenuleţ” – 27 de pagini) prin care se îngheaţă salariile şi pensiile la nivelul bugetar al lunii noiembrie 2024, se blochează noile angajări şi se încearcă reducerea cheltuielilor bugetare pentru a redresa situaţia finanţelor publice care au fost scăpate de sub control de Guvernul Ciolacu 1.

    Guvernul Ciolacu 2 trebuie să ia acum aceste măsuri de stopare a cheltuielilor publice şi de reducere a deficitului bugetar pentru încadrarea în traiectoria de reducere bugetară convenită în toamnă cu Comisia Europeană.
    Aceste măsuri care vizează foarte multe categorii şi cheltuieli bugetare trebuie aplicate de la 1 ianuarie.
    Ordonanţa nu vorbeşte despre majorări de taxe şi impozite, dar cel mai probabil după desfăşurarea alegerilor prezidenţiale – martie/aprilie 2025 – ne putem aştepta şi la astfel de măsuri.
    Guvernul Ciolacu 2 spune că toate aceste măsuri ar putea avea un impact bugetar pozitiv de 7 mld. lei în 2025 şi de 8 mld. lei în 2026.

    Care sunt principalele prevederi ale proiectului de ordonanţă de urgenţă:
    -Îngheţarea salariilor şi a pensiilor la nivelul lunii noiembrie 2024.
    -Creşterea impozitului pe dividende la 10%.
    -Eliminarea facilităţilor fiscale acordate lucrătorilor din agricultură, industria alimentară, construcţii şi IT.
    -Studenţii pierd reducerea de 90% la călătoriile cu trenul, cu excepţia rutei între domiciliu şi facultate.
    -Pragul de impozitare pentru microîntreprinderi scade de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, iar din 2026 ajunge la 100.000 de euro.
    -Îngheţarea alocaţiilor pentru copii la nivelul lunii noiembrie 2024.
    -Reducerea cuantumului voucherelor de vacanţă la 800 de lei, acestea putând fi utilizate doar pentru achiziţionarea de pachete de servicii turistice în valoare de cel puţin 1.600 lei.
    -Reintroducerea impozitului de 1,5% pentru construcţii speciale (centrale, sonde de gaze, turnurile de telefonie mobilă, etc.).

  • Guvernul Ciolacu 2 a reintrodus celebra ”taxă pe stâlp”, prin care construcţiile, stâlpii, şi alte elemente de acest tip sunt impozitate cu 1,5%. Guvernul Ponta 1 a introdus prima dată ”taxa pe stâlp”, dar ulterior a fost scoasă pe vremea lui Dragnea.

    Guvernul Ciolacu 2 a decis reintroducerea celebrei ”taxe pe stâlp”, adică impozitarea construcţiilor, antenelor, stâlpilor, etc., cu 1,5%.   

    ”Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri. În situaţia construcţiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al UAT-urilor impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/ folosinţă cu titlu gratuit/închiriere. (2)  În situaţia în care, în cursul anului curent, se înregistrează operaţiuni de majorare sau diminuare a valorii construcţiilor menţionate la art. 497, impozitul pe construcţii calculat potrivit alin. (1) nu se recalculează. Aceste modificări sunt luate în considerare pentru determinarea impozitului pe construcţii datorat pentru anul următor.”

    Guvernul Ponta 1 a introdus prima dată ”taxa pe stâlp”, dar ulterior a fost scoasă pe vremea lui Dragnea. 

  • Adrian Sârbu: Anul ăsta, liderii Democrativei te-au sacrificat. Pe tine, bugetul, ţara. 2024 l-ai pierdut pe mâna lor. Puterea ta e în votul tău, de care le e frică


    Zici că ŞTII PE CE LUME TRĂIEŞTI.

    Ei nu.

    Eşti la mâna lor. Ei decid pentru tine şi peste capul tău.

    Dar nici ei nu ştiu de capul lor.

    Tot ce au în cap e cum se aleg.

    Şi ce împart din ce mai e de împărţit.

    La putere.

    Unde trebuie să rămână cu orice preţ.

    Şi anul ăsta, pe care l-ai pierdut pe mâna lor.

    Şi tu, şi România.

    Şi la anul.

    Dacă nu ţi-am spus-o, ţi-o repet.

    Dar ţi-am spus-o.

    Te-au sacrificat pe tine. Bugetul. Ţara.

    Nu i-a interesat.

    În ţara lor şi cu democrativa lor la putere sunt mai presus de tine.

    Tu i-ai lăsat să creadă asta.

    Nu i-ai deranjat.

    Şi nu te-a deranjat.

    Ei au câştigat, tu ai pierdut.

    Dacă zici că ştii pe ce lume trăieşti, ştii că nu-i mai poţi lăsa de capul lor.

    Ştii că puterea e în votul tău.

    De care le e frică.

    Pentru tine votezi în fiecare zi.

    Pentru ei o dată la 4 ani.

    Ştii că nu e drept, aşa cum ştii că ai soluţii pentru a-ţi lua puterea înapoi.

    Dă-le-o în vot.

    Arată-le că eşti puternic.

    Că ştii.

    Nu-i lăsa de capul lor!

    Dacă nu ţi-am spus-o, ţi-o repet.

    ? Urmăreşte emisiunea integrală AICI. 

    “;}

  • Misiune de salvare în Canalul Mânecii. Zeci de migranţi au fost salvaţi de francezi

    Alarma a fost dată duminică, în jurul orei locale 6.15. Cel puţin trei persoane au murit în largul coastei Calais, încercând să ajungă în Anglia, a declarat un oficial francez, potrivit Sky News. Alte 50 de persoane au fost salvate, dar şapte dintre ele au ajuns la spital în stare gravă. Migranţii au fost duşi la mal de serviciile de urgenţă din Franţa.

    Condiţiile meteo din ultimele zile i-au încurajat pe migranţi să încerce traversarea. Aproximativ 1.500 de migranţi au făcut traversarea cu bărci mici de miercuri până sâmbătă, au anunţat autorităţile britanice.

    Numărul total de migranţi care au ajuns în Anglia cu bărci mici de la începutul anului este estimat la 36.000.

    Sâmbătă, 322 de migranţi au ajuns în Marea Britanie cu şase bărci, arată datele guvernamentale. De asemenea, în prima zi de Crăciun, 451 de persoane au traversat Canalul Mânecii cu 11 bărci mici.

  • ANOSR cere Guvernului să renunţe la măsurile din ordonanţa trenuleţ care îi vizează pe studenţi

    Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) anunţă că „în calitate de reprezentant legitim al tuturor studenţilor la nivel naţional, alături de cele 130 de organizaţii studenţeşti membre ale acesteia, solicită Guvernului României eliminarea prevederilor cuprinse în cadrul proiectului de Ordonanţă de Urgenţă privind măsurile fiscal-bugetare pentru anul 2025 care limitează aplicarea reducerii de 90% de care dispun studenţii pentru transportul intern feroviar şi auto”.

    ANOSR critică „ferm propunerea executivului de a modifica, fără nicio consultare a societăţii civile, începând cu 1 ianuarie 2025, prevederile art. 128 din cadrul Legii nr. 199/2023 prin limitarea posibilităţii studenţilor de a beneficia de reducerea de 90%, aplicată până în prezent pentru transportul feroviar, doar pe rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află universitatea şi solicită de urgenţă o întâlnire cu reprezentanţii Guvernului pentru a discuta pe acest subiect înainte de şedinţa anunţată pentru adoptarea respectivului act normativ”.

    De asemenea, ANOSR lansează în spaţiul public o petiţie prin care solicită Guvernului României să elimine modificările propuse în cadrul proiectului de Ordonanţă de Urgenţă referitoare la limitarea aplicării reducerii de 90% a studenţilor pentru transportul intern feroviar şi auto.