BusinessMagazin

Blog

  • Regele Charles stabileşte priorităţile noului guvern laburist

    Regele Charles al Marii Britanii a prezentat miercuri agenda legislativă a prim-ministrului Keir Starmer, promiţând un guvern de serviciu axat pe revigorarea economiei şi abordarea problemelor, de la o lipsă acută de locuinţe la o criză a costului vieţii.

    În cadrul unei ceremonii fastuoase, în faţa unui public format din lorzi şi parlamentari în robă, Regele Charles a citit legile pe care guvernul le consideră prioritare după ce Partidul Laburist de centru-stânga al lui Starmer a obţinut o largă majoritate la alegerile din această lună, relatează Reuters.

    „Guvernul meu va guverna în slujba ţării”, a declarat Charles, purtând o robă purpurie cu alb şi coroana statului imperial.

    „Programul legislativ al guvernului meu va fi condus de o misiune şi bazat pe principiile securităţii, echităţii şi oportunităţilor pentru toţi”.

    La 4 iulie, Starmer a obţinut una dintre cele mai mari majorităţi parlamentare din istoria modernă a Marii Britanii, devenind cel mai puternic lider naţional după fostul prim-ministru Tony Blair.

    Cu toate acestea, el se confruntă cu o serie de provocări descurajatoare, inclusiv îmbunătăţirea serviciilor publice aflate în dificultate, cu puţin spaţiu pentru cheltuieli suplimentare.

    Într-o introducere la legislaţia propusă, Starmer a anunţat că „epoca politicii ca performanţă şi a interesului personal mai presus de serviciu a luat sfârşit”.

    Dar el a avut, de asemenea, un avertisment pentru alegătorii care ar putea spera că noul guvern laburist poate rezolva rapid problemele care afectează Marea Britanie. „Reconstrucţia ţării noastre nu va avea loc peste noapte. Provocările cu care ne confruntăm necesită muncă hotărâtă, răbdare şi soluţii serioase”, a scris el.

    „Vom debloca creşterea şi vom lua frânele de pe Marea Britanie, întorcând definitiv pagina iresponsabilităţii economice şi a incapacităţii omniprezente de a face faţă viitorului pe care le-am văzut sub guvernul conservator”, potrivit lui Starmer.

  • Bogatul şi statul îi plătesc săracului mâncarea, iar săracul poate alege ce să mănânce atât timp cât e ceva sănătos

    Când preţurile alimentelor cresc în întreaga lume, pentru ţările sărace pericolul cel mai mare este foametea. În economiile mai dezvoltate, riscul este reducerea accesului la o nutriţie sănătoasă. Franţa şi Belgia, ţări  – providenţă cu resurse financiare şi agricole, experimentează cu o formă unică de „securitate socială pentru alimente”.

    Într-o dimineaţă de iarnă în Schaerbeek, un cartier plin de viaţă din nord-estul Bruxelles-ului, Marie-Christine Hache se plimbă pe culoarele supermarketului BEES Coop umplându-şi căruciorul de cumpărături cu fructe, legume, nuci, orez, legume şi paste organice, scrie BBC.

    Pentru Hache, povara achiziţiilor de alimente în mijlocul unui val de preţuri record a fost uşurată prin participarea la una dintre cele două iniţiative noi prin care se testează „securitatea socială pentru alimente”. Accesul la alimente este o preocupare tot mai mare pentru un număr în creştere de gospodării din întreaga lume, deoarece oamenii se chinuie să facă faţă celei mai mari crize a costului vieţii dintr-o generaţie sau chiar două. Cum unele familii sunt forţate să reducă din consumul de alimente pentru a acoperi alte cheltuieli esenţiale, insecuritatea alimentară este în creştere în întreaga lume. Ideea de securitate socială pentru alimente ar putea suna exagerat.

    Dar prin proiecte recent lansate în Montpellier, din Franţa, şi la Bruxelles, în Belgia, colectivităţi în plină dezvoltare de ONG-uri, fermieri, cercetători şi cetăţeni de rând experimentează cu ideea că alimentele de calitate, hrănitoare şi ecologice ar trebui să fie accesibile tuturor, indiferent de venituri. „A mânca sănătos şi a avea acces la alimente de calitate este costisitor şi doar o parte mică a populaţiei îşi poate permite să facă acest lucru”, spune Margherita Via, manager de proiect la BEES Coop. Inspirate de sistemele universale de asistenţă medicală precum cele din Franţa şi Belgia, grupuri ale societăţii civile au propus înfiinţarea unei noi ramuri de securitate socială în baza căreia fiecare cetăţean să primească o indemnizaţie lunară care să îi permită să cumpere alimente ce respectă anumite criterii de mediu şi etică. În esenţă, ideea este de a nu mai considera alimentele o marfă. „Este necesară o revizuire totală a sistemului alimentar agroindustrial bazată pe dreptul la hrană”, spune agronomul Mathieu Dalmais, unul din liderii mişcării încă de la înfiinţarea ei în 2017 prin munca sa la ISF-AgriSTA, una dintre cele 11 organizaţii care lucrează la proiect în Franţa.

    Pe măsură ce costurile sistemului alimentar industrial modern, globalizat – pierderea biodiversităţii, exploatarea forţei de muncă, risipa alimentară, bolile – s-au accentuat în ultimii ani, apelurile pentru transformarea acestuia s-au înmulţit. Rezolvarea eficientă a acestor probleme necesită o abordare sistematică şi aici intervine securitatea socială pentru alimente, explică Jonathan Peuch, ofiţer de advocacy pentru dreptul la hrană şi nutriţie la Fian Belgium. În cadrul schemei propuse pentru Franţa şi Belgia, fiecare persoană (sau părinţii pentru minori) ar primi automat o sumă fixă în fiecare lună prin, de exemplu, un card special. S-au propus între 100 şi 150 euro lunar pentru adulţi şi între 50 şi 75 euro pentru copii. La fel ca la asistenţa medicală, sistemul ar fi finanţat prin contribuţii din partea fiecărui cetăţean proporţional cu venitul acestuia. În Belgia, Fian a propus ca persoanele care câştigă 3.000 euro lunar brut să contribuie cu 150 euro în fiecare lună, cei care câştigă mai mult contribuind cu mai mult, iar cei care câştigă mai puţin contribuind cu mai puţin. Cu toate acestea, toţi ar primi 150 euro lunar. De fapt, un astfel de mecanism ar ajuta la redistribuirea avuţiei de la cei cu cele mai multe mijloace către cei cu cele mai puţine. Finanţarea suplimentară ar putea fi strânsă printr-o contribuţie a statului, de exemplu din impozitele pe profitul companiilor multinaţionale alimentare sau prin creşterea accizelor la produsele care pot afecta sănătatea cum ar fi alcoolul şi tutunul.

    „Unii oameni spun că din punct de vedere politic ideea este utopică”, explică Peuch. „Nu cred că este o utopică, este doar alegerea societăţii de a spune că ne vom majora contribuţia şi că  vrem să punem aceşti bani aici.”

    Cititi aici materialul integral

  • Lira sterlină atinge cel mai ridicat nivel din ultima lună după discursul lui Rachel Reeves despre revitalizarea economiei Regatului Unit

    Lira sterlină a atins cel mai ridicat nivel din ultima lună, după ce Rachel Reeves a prezentat o serie de planuri de creştere a construcţiei de locuinţe, de deblocare a proiectelor de infrastructură şi de atragere a investiţiilor private, ca parte a unei noi „misiuni naţionale” de a stimula creşterea economică, raportează The Telegraph.

    Lira sterlină a crescut cu 0,2pc faţă de dolar la 1,284$, cel mai ridicat nivel înregistrat din 12 iunie, după ce cancelarul a declarat că guvernele anterioare nu au fost dispuse să ia „deciziile dificile pentru a genera creştere în cauză”.

    Cancelarul a declarat că va restabili obiectivele obligatorii privind locuinţele, anunţând o încetare imediată a interdicţiei „absurde” privind noile dezvoltări eoliene onshore în Anglia.

    Lira sterlină a crescut, de asemenea, cu 0,2pc faţă de euro, care valorează 84,4p, cel mai scăzut nivel înregistrat din 14 iunie, după ce alegerile din Franţa au lăsat a doua cea mai mare economie a Europei pe cale de a avea un parlament suspendat.

    Anna Leach, economist şef la Institute of Directors, a declarat: „Cancelarul are dreptate să se concentreze pe necesitatea de a oferi stabilitate şi creştere pe termen lung.”

    „Este minunat să auzim că se acordă prioritate abordării sistemului de planificare din Regatul Unit şi furnizării de energie regenerabilă şi aşteptăm cu nerăbdare detalii suplimentare cu privire la Fondul Naţional de Bunăstare.”

    Susannah Streeter a declarat că lira sterlină a crescut deoarece „comercianţii au evaluat politicile sale şi potenţialul impuls pe care l-ar putea aduce la creşterea economică a Regatului Unit”.

  • Consiliul Concurenţei recomandă extinderea tipurilor de consultaţii la distantă decontate şi implementarea unei platformei integrate la nivel naţional, care să permită accesul tuturor medicilor la analizele pacienţilor

    Consiliul Concurenţei recomandă reanalizarea sistemului de decontare a consultaţiilor la distanţă în vederea extinderii tipurilor de consultaţii în regim de telemedicină acoperite şi implementarea unei platformei integrate la nivel naţional, care să permită accesul medicilor la rezultatele analizelor pacienţilor.

    Autoritatea de concurenţă a făcut o serie de recomandări pentru a creşte gradul de accesibilitate al serviciilor de telemedicină, facilitând, astfel, interacţiunea pacienţilor cu sistemul medical, în urma unui studiu derulat privind serviciile medicale furnizate în regim de telemedicină.

    Practicarea telemedicinei în România a debutat în sistemul public în anul 2018, prin proiecte pilot, iar în sistemul privat, în anul 2019, extinzându-se semnificativ la nivel naţional, în contextul pandemiei de Covid-19.

    Cele mai solicitate specialităţi pentru servicii de telemedicină au fost diabetul zaharat, nutriţia şi bolile metabolice, medicina de familie, psihologia, medicina muncii, psihiatria, alergologia şi imunologia clinică, endocrinologia şi reumatologia.

    Odată cu încetarea stării de alertă, decontarea consultaţiilor la distanţă a fost limitată la afecţiunile cronice, bolile cu potenţial endemoepidemic care necesită izolare şi la serviciile furnizate de psihologi şi logopezi. Ca urmare, s-a înregistrat o scădere drastică a consultaţiilor în regim de telemedicină.

    Măsurile propuse acum de Consiliul Concurentei vizează economisirea timpului şi a costurilor conexe deplasării şi reducerea aglomeraţiei în spaţiile de aşteptare, precum şi accesul medicilor din sistemul public şi privat la datele pacientilor, respectând prevederile privind protecţia datelor personale.

    Întrucât accesul populaţiei din mediul rural la serviciile medicale este limitat, autoritatea de concurenţă sugerează utilizarea terminalelor destinate telemedicinei, în localităţile care nu dispun de servicii medicale în sistem public, astfel încât, în baza unei programări telefonice, pacientul să poată avea acces la o consultaţie cu un medic generalist care să-l ghideze spre etapele următoare de investigaţii medicale sau tratament.

    Pentru zonele în care există doar anumite servicii medicale, iar pacienţii au nevoie de consultaţii de specialitate pe care medicul de familie le consideră realizabile în regim de telemedicină, se recomandă implementarea unui program naţional prin care la nivelul cabinetelor medicilor de familie sau al centrelor medicale locale, la care pacienţii ajung mult mai uşor, să existe un spaţiu dotat cu echipamente tehnice necesare pentru consultaţie.

    De asemenea, autoritatea de concurenţă mai recomandă şi definirea unui set de condiţii minimale pentru menţinerea calităţii actului medical în raport cu serviciile în regim de telemedicină, dar şi o analiză periodică a reglementărilor specifice, având în vedere faptul că evoluţiile din domeniul telemedicinei sunt foarte dinamice, iar industria trebuie să se adapteze nevoilor pacientului.

  • Creştere a numărului cazurilor de COVID-19

    Potrivit INSP, au fost înregistrate 1.256 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 (COVID-19), în creştere cu 82,3% faţă de săptămâna precedentă .

    419 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare/o altă reinfectare.

    S-au raportat 5 decese din cauza COVID-19, toate decese noi şi toate la persoane cu comorbidităţi. Trei dintre persoanele decedate erau vaccinate.

    Au fost efectuate 958 teste RT-PCR şi 7.655 teste rapide antigenice, cu 43% mai multe decât în săptămâna anterioară.

    Rata pozitivităţii a fost de 14,6%, în creştere cu 3,2%.

    Până în prezent, pe teritoriul României au fost înregistrate 3.534.314 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

    68.962 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat.

    În total au fost prelucrate 14.019.494 teste RT-PCR şi 14.851.576 teste rapide antigenice.

  • Lenovo este partener al celei de-a zecea ediţii a festivalului de muzică Electric Castle

    Lenovo participă, în premieră, în acest an, la cea de-a zecea ediţie a festivalului de muzică Electric Castle, care are loc în perioada 17-21 iulie la Bonţida, judeţul Cluj. Participanţii la festival sunt invitaţi să descopere experienţa Digital Forest by Lenovo, un simbol al viziunii Lenovo în materie de inovaţie şi sustenabilitate. 

    Vizitatorii vor putea testa la standul Lenovo unele dintre cele mai noi dispozitive din gama Yoga, recent lansata tabletă multimedia Tab Plus, dar şi noile laptopuri din gama ThinkPad, care prezintă inovaţii la nivel de tastatură, display, performanţă/răcire, securitate, experienţă de utilizare şi întreţinere/reparare.

    La standul Lenovo, vizitatorii îşi pot crea noi amintiri în cele trei zone instagramabile special amenajate, unul dintre punctele de atracţie şi distracţie, în acelaşi timp, fiind o super cadă cu bule transparente. Nu vor lipsi surprizele şi concursurile cu premii, iar marele premiu pus în joc este cea mai nouă tabletă lansată de Lenovo, Tab Plus, cu opt difuzoare JBL, ideală pentru iubitorii de muzică şi creată pentru a oferi o experienţă de divertisment completă. 

    Mai multă inovaţie. Dispozitive concepute pentru a transforma experienţele utilizatorilor

    Lenovo Tab Plus este o tabletă de 11,5 inch, dotată cu un ecran 2K care redă imagini intense, dar şi cu un suport reglabil pentru o utilizare optimă din orice unghi. Pentru o personalizare optimă a sunetului, tableta vine cu o aplicaţie de control al volumului care permite ajustarea precisă a setărilor audio. Cu ajutorul aplicaţiei, tableta măreşte automat volumul când aplicaţia preferată de muzică sau podcast este deschisă şi reduce sunetul atunci când este selectat un browser, printre alte funcţii.

    Seria Lenovo Yoga este multifuncţională. Indiferent dacă utilizatorii au nevoie de un laptop tradiţional cu clapetă, de un notebook portabil sau chiar de o tabletă, pot găsi flexibilitatea de care au nevoie cu un Yoga. Fabricat din aluminiu prelucrat, se remarcă printr-un finisaj metalic de înaltă calitate, îmbinând perfect elementele de stil, fiind în acelaşi timp foarte rezistent. Un alt element care sporeşte atractivitatea modelului Yoga este bateria cu o autonomie foarte mare. Datorită funcţiei Lenovo Quick Charge utilizatorii pot câştiga câteva ore în plus cu o încărcare rapidă de 15 minute. Lenovo a reuşit să facă din gama Yoga prima alegere pentru profesioniştii în design şi editare din întreaga lume. În plus, modelele Yoga Pro 7i (14″, 9) şi Yoga Pro 9i (16″, 9) sunt construite cu 50% aluminiu reciclat în capacul inferior.

    Lenovo a adus în acest an câteva schimbări majore portofoliului de laptopuri din gama ThinkPad, punând accent pe securitate, performanţă şi experienţa de utilizare. De asemenea, inovaţiile în materie de întreţinere şi reparare pentru gama ThinkPad includ un nou ghid de reparaţii care utilizează imagini reale ale produsului, videoclipuri şi numerele de referinţă ale pieselor de schimb pentru simplificarea procesului de achiziţie; parteneriat cu iFixit, magazin online cu piese de schimb şi ghiduri de reparaţii online, pentru a obţine o evaluare a posibilităţii de reparare a produsului. Seriile ThinkPad L/T de 14 inch îmbunătăţesc interacţiunea directă a utilizatorilor cu ecranul, datorită tehnologiei 3M Dual Brightness Enhancement Film (DBEF5), care oferă o luminozitate mai mare şi un consum de energie mai mic, protejând în acelaşi timp ochii.

    În plus, laptopurile din gama ThinkPad oferă o autonomie ridicată a bateriei şi sunt proiectate să funcţioneze şi să reziste în condiţii dificile, fiind una dintre cele mai bune opţiuni pentru utilizatorii care călătoresc frecvent sau lucrează în medii dure. 

    Cu o gamă variată de modele potrivite pentru diferite nevoi şi bugete, gama ThinkPad de la Lenovo este o alegere excelentă pentru oricine caută un laptop puternic şi fiabil. Toată gama ThinkPad a fost proiectată cu gândul la planetă, fiind fabricate din plastic reciclat şi materiale naturale, în diverse componente şi sunt livrate într-un ambalaj reciclat şi/sau provenit din păduri sustenabile.

    Lenovo nu construieşte doar PC-uri, ci creează experienţe prin intermediul elementelor inovatoare de design, materialelor sustenabile şi tehnologiilor de calcul AI revoluţionare. 

    Lenovo este o companie tehnologică globală cu venituri de 57 de miliarde de dolari US, clasată pe locul 217 în topul Fortune Global 500, şi care deserveşte zilnic milioane de clienţi din 180 de pieţe. Cu o viziune îndrăzneaţă, prin intermediul căreia îşi propune să ofere tehnologii mai inteligente pentru toţi, Lenovo a valorificat succesul obţinut din poziţia de cea mai mare companie de PC-uri din lume, extinzându-se cu un portofoliu pocket-to-cloud de dispozitive compatibile, pregătite şi optimizate pentru AI (PC-uri, staţii de lucru, smartphone-uri şi tablete), infrastructură (data center, stocare, edge, high performance computing şi infrastructură software defined), software, soluţii şi servicii. Investiţiile continue ale Lenovo în inovaţii care schimbă lumea construiesc un viitor mai echitabil, demn de încredere şi mai inteligent pentru toată lumea, indiferent unde se află. 

  • Dezvăluire accidentală a premierului Marcel Ciolacu despre bomba bugetară

    Prim-ministrul României Marcel Ciolacu a spus că guvernul va ajunge oficial la un nou acord cu Comisia Europeană, care prevede o reducere a deficitului bugetar cu 0,74 puncte procentuale pe an, pe o perioadă de şapte ani, la finalul căreia deficitul va ajunge la 3% din PIB – limita prevăzută de tratatele europene. 

    Marcel Ciolacu a spus că va parafa un nou acord cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar timp de şapte ani, cu 0,74 puncte procentuale pe an, până când deficitul va ajunge la 3% din PIB ♦ În acest caz, punctul de plecare este de 8,18% din PIB deficit bugetar în 2024, adică 140 mld. lei ♦ Doar în 2020 guvernul a avut un deficit bugetar mai mare ca pondere în PIB (9,6%), dar în lei deficitul a fost de 102 mld. în anul pandemiei.

    Prim-ministrul României Marcel Ciolacu a spus că guvernul va ajunge oficial la un nou acord cu Comisia Europeană, care prevede o reducere a deficitului bugetar cu 0,74 puncte procentuale pe an, pe o perioadă de şapte ani, la finalul căreia deficitul va ajunge la 3% din PIB – limita prevăzută de tratatele europene. Un calcul al celor spuse de Marcel Ciolacu arată că, practic, guvernul se pregăteşte de un deficit bugetar de cel puţin 8% din PIB în 2024, mult peste ţinta asumată oficial în acest moment, de 5% din PIB.

    „Faptul că am ajuns cu Comisia la un dialog şi normal, cu următoarea Comisie vom parafa acordul, să avem pe şapte ani intrarea în deficitul asumat de 3%, cu 0,74 (puncte procentuale din PIB – n. red.) anual, arată că nimeni nu doreşte să mărească niciun impozit şi nicio taxă“, a spus, ieri, premierul Marcel Ciolacu.

    Dacă guvernul începe să scadă deficitul începând cu 2025, timp de şapte ani, în 2031 deficitul bugetar ar fi de 3% din PIB. Dacă în fiecare an din cei şapte deficitul scade cu 0,74 puncte procentuale, înseamnă o scădere totală de 5,18% procente. La cele 5,18 puncte procentuale, se adaugă cei 3% din 2031 şi astfel, matematic, punctul de plecare este un deficit de 8,18% din PIB în 2024. Guvernul are un deficit oficial de 5% din PIB în 2024.

    De altfel, spusele premierului confirmă decla­raţiile ministrului finanţelor Marcel Boloş, care a spus, în exclusivitate la ZF Live, că există discuţii avansate cu Comisia Euro­peană pentru un nou parcurs de reducere a deficitului bugetar excesiv. Ministrul finanţelor a explicat atunci că este vorba de două scenarii, dintre care unul se întinde pe o perioadă de şapte ani, dar care vine la pachet cu angajamente fiscale, care ar urma să fie prezentate Comisiei Europene în toamnă.

    Este vorba, a explicat ministrul, de un nou acord în cadrul procedurii de deficit excesiv în care România deja se află, dar de la care guvernele au deraiat.  În 2020, pentru că în 2019 a avut un deficit bugetar de 4,6% din PIB, România a intrat în procedura europeană de deficit excesiv şi s-a angajat să ajungă, la finalul lui 2024, la 3% din PIB din nou. Este o procedură complexă, dar, dacă nu se respectă, tratatele europene din acest moment prevăd, într-un final, tăierea fondurilor europene pentru statul în cauză.

    Marcel Ciolacu spune că responsabile pentru deraierea deficitului public sunt investiţiile din fonduri europene, la care guvernul a trebuit să vină cu cofinanţare.

    „Noi am avut un acord cu Comisia Europeană pe trei ani. De la un deficit bugetar de peste 9% din PIB, istoric, cel mai mare din Europa, inimaginabil pentru orice guvern, ne-am asumat că în 3 ani ajungem la 3%, într-un an în care accesul la fonduri europene era imens: în care închideai exerciţiul financiar trecut, unde aveai obligaţia să vii cu cofinanţarea, aveai exerciţiul financiar actual şi investiţiile din PNRR“, a mai spus Marcel Ciolacu.

    Cifrele din execuţia bugetară arată că investiţiile, atât cele din fonduri naţionale, cât şi cele din fonduri europene, au bătut record după record în ultimii ani şi, aşa cum remarcă şi analiştii care s-au uitat la acestea „în toată ţara sunt şantiere deschise“. Un reportaj recent al ZF arată cum, la temperaturi şi de 40 de grade, lucrările continuă la foc automat pe autostrada Moldovei A7, cel mai mare proiect de infrastructură din acest moment, cuprins în PNRR.

    Cu toate acestea, aceleaşi cifre din execuţia bugetară mai arată că cheltuielile de capital, adică investiţiile de la bugetul naţional, reprezintă numai 6% din totalul cheltuielilor şi 2,5% din PIB. „Grosul“ cheltuielilor, care au crescut de asemenea în ultimii ani, dar mai ales în primele cinci luni din 2024, sunt cheltuielile cu pensiile (30% din cheltuieli) şi salariile bugetare (22% din cheltuieli). 

     

    Marcel Ciolacu dă asigurări că nu vor creşte taxele şi impozitele din 2025:  „Este exclusă creşterea de TVA“

    ►Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, a spus că nu vor creşte taxe noi din 2025 şi că este exclusă o creştere de TVA.

    ► „Nimeni nu doreşte să mărească niciun impozit şi nicio taxă. Se va continua pe zona de evaziune fiscală şi pe deficitul de încasare de TVA. Prin digitalizare, prin inteligenţă artificială, prin module de risc“, a spus Marcel Ciolacu, în cadrul unor declaraţii de presă.

    ► Declaraţiile premierului vin în contextul în care guvernul va trebui să reducă deficitul bugetar începând din 2025, iar mai multe asociaţii de business şi antreprenori au spus că nu este exclusă o creştere de TVA, aceasta fiind cea mai rapidă modalitate de aduce bani rapid la bugetul de stat.

    ► Marcel Ciolacu a declarat marţi că, deşi aude de măriri de TVA, acest lucru „este exclus“, conform Mediafax: „Nu cred că România îşi permite anul viitor să aibă măriri de taxe şi impozite. România trebuie să facă o analiză şi avem reforma fiscală în continuare, acolo, în zona de excepţie. Şi ştim foarte bine că orice decizie luată în 2025 are efecte fiscale în anul fiscal 2026.“

  • Regele a murit, trăiască regele! Bernard Arnault nu mai este cel mai bogat om din lume

    Pe măsură ce cererea pentru bunuri de lux scade în Europa, la fel se întâmplă şi cu averile unora dintre cei mai bogaţi oameni din lume cu afaceri în lumea luxului. Averea lui Bernard Arnault a scăzut cu 7,5 miliarde de dolari, ceea ce l-a făcut pe fondatorul gigantului de lux să piardă titlul de cel mai bogat om din lume, scrie Bloomberg.

    În prezent, locul 1 în topul bogăţiei este ocupat de Elon Musk, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    Francoise Bettencourt Meyers, moştenitoarea imperiului L’Oreal, s-a confruntat de asemenea cu o diminuare a averii, ceea ce a făcut-o să piardă poziţia de cea mai bogată femeie din lume. Locul moştenitoarei L’Oreal a fost luat de Alice Walton, membră a familiei Walton, fondatorul Walmart, una dintre cele mai bogate familii din SUA.

    În total, în 2024, averile miliardarilor europeni din lumea luxului şi a modei au scăzut cu 17 mld. dolari. Scăderile subliniază disparităţile care au apărut în sector în funcţie de factori precum popularitatea şi exclusivitatea brandurilor.

    Cei mai afectaţi miliardari rămân  Francoise Bettencourt Meyers, Bernard Arnault şi rivalul său Francois Pinault, care a fondat Kering SA, proprietarul Gucci.

    Companiile controlate de trioul francez au fost, de asemenea, afectate de reticenţa investitorilor faţă de Franţa, după ce preşedintele Emmanuel Macron a convocat alegeri anticipate care au dus la haos politic şi incertitudine.

     

     

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Ileana Dumitru, Director pentru relaţii externe al ariei Europa de Sud-Est, BAT

    Cifră de afaceri netă (2022): 12.701.388.014 (*BAT Trading, una dintre cele 3 entităţi BAT în România)

    Profit net: 134.891.483

    Număr mediu de angajaţi: 802 (*BAT Trading)

    *Informaţii financiare pentru anul 2022, sursa: mfinante.ro

    Biografie:
    Ileana Dumitru şi-a început activitatea ca avocat, iar cariera profesională în domeniul corporatist a debutat cu o etapă de 13 ani în FMCG, în industria berii, în companii precum AB InBev si Molson Coors. De peste 10 ani lucrează în cadrul BAT, unde în prezent coordonează ca director din România Departamentul de Relaţii Externe al Ariei Europa de Sud–Est.

    ► Acum 20 de ani mi-am început cariera în avocatură cu acelaşi scop pe care-l am şi astăzi: nu doar să îmi găsesc un job sau o carieră, ci să îmi dedic pasiunea pentru ceea ce fac în fiecare zi, să fiu mereu în mijlocul unei dinamici permanente, să întâmpin provocări diverse şi să evoluez continuu profesional. În plus, îmi doream ca munca mea să aibă un impact semnificativ în domeniile pe care le acoperă, iar parcursul meu profesional ulterior a confirmat că aceste aspiraţii s-au transformat în realitate.

    ► Experienţa profesională şi parcursul carierei mele s-au aliniat, în cea mai mare parte, cu planurile concrete care reflectau aspiraţiile mele. După o perioadă de început în avocatură, mi-am construit un traseu profesional în cadrul unei industrii complexe, a berii, lucrând pentru unul dintre cei mai importanţi jucători din acest domeniu, pentru o perioadă de 13 ani. Aici, principalele provocări au fost adaptarea abilităţilor deja dobândite din practica avocaturii – cum ar fi gândirea critică, comunicarea, negocierea, cercetarea şi argumentarea – la mediul de business corporativ. Abordarea pe care am adoptat-o a fost să identific aspectele strategice şi operaţionale în care să-mi pot folosi aceste abilităţi pentru a aduce valoare adăugată şi a contribui efectiv la rezultatele businessului. În plus, această perioadă a reprezentat oportunitatea perfectă pentru a dezvolta abilităţi noi în domenii precum marketing, branding, cercetare de piaţă şi comunicare strategică, elemente care au contribuit semnificativ la extinderea mea profesională. Ulterior, am făcut tranziţia către industria tutunului, lucrând pentru BAT, liderul de piaţă în România. Această tranziţie a presupus un transfer de la un domeniu intens reglementat, FMCG, la unul cel puţin la fel de strict reglementat. Această tranziţie a fost gestionată rapid şi eficient întrucât România a transpus directiva UE privind produsele din tutun în 2016, un proces legislativ foarte complex şi crucial pentru business.

    ► În prezent, industria tutunului se confruntă cu schimbări fără precedent şi o perioadă de transformare, aducând cu sine atât provocări cât şi oportunităţi unice. BAT este o companie globală de bunuri de larg consum, centrată pe consumator, cu diverse categorii de produse în portofoliu, cu sustenabilitatea ca principiu central al afacerii noastre şi integrând o gamă de capabilităţi existente şi inovatoare, precum transformarea digitală, tehnologia, ştiinţa şi inovaţia. Acest flux de transformare reprezintă o tranziţie accelerată de la ţigarete şi fumat spre produse bazate pe tehnologie, cercetare ştiinţifică şi lipsa arderii, reducând în mod semnificativ riscurile asociate fumatului. Este o schimbare profundă către un viitor mai sănătos, un pas semnificativ şi benefic pentru milioane de consumatori din întreaga lume.

  • Opinie Ciprian Ouatu, consultant, Ascendis: Cum a ajuns „The Culture Map” o lectură obligatorie pentru corporatiştii români care au colegi din alte culturi

    Îmi încep fiecare şedinţă cu «Happy time zone!», pentru că de cele mai multe ori nu ştiu dacă e dimineaţa, amiaza sau seara pentru colegii mei, iar înainte de Crăciun evităm să spunem «Merry Christmas» şi optăm pentru «Happy Holidays»”, îmi spune un prieten, manager într-o multinaţională americană, parte dintr-o echipă formată în special din colegi români, americani şi indieni. Acestea sunt doar o parte dintre diferenţele culturale pe care le-a remarcat încă de la începutul carierei sale în multinaţională (înainte a lucrat într-o companie antreprenorială românească), iar un lucru atât de banal precum modalitatea de salut este, conform şefului lui (un austriac mutat în SUA), o formă de respect pentru colegi. 

    Din experienţa mea în lucrul cu echipele, am identificat două situaţii care pot apărea frecvent într-o companie:

    1. Să presupunem că faci parte dintr-o echipă de programatori software formată din români, olandezi şi francezi. Managerul de produs e olandez. La finalul unei retrospective, după un sprint, ca de obicei, tu şi colegii tăi sunteţi dărâmaţi. Toată întâlnirea a fost o ceartă continuă, toate ideile au fost atacate, şi tu şi colegii tăi români aţi preferat să nu mai faceţi propunerea de realocare a efortului, ştiind că oricum va fi tocată mărunt. Iar feedbackul pe sarcinile voastre de săptămâna aceasta a fost, oricum, agresiv şi tăios. Parcă n-aţi făcut nimic bine.

    2. Să spunem că ţii o prezentare în faţa colegilor tăi din Statele Unite, Marea Britanie, Olanda şi Italia, şi vrei să îi convingi să aloce buget pentru implementarea unei iniţiative locale. Ai muncit mult pentru a le demonstra că ceea ce le propui e fezabil, aducând argumente multiple, pentru a le arăta de ce va funcţiona, şi ai lăsat planul de acţiune la final, ca să fie totul foarte clar. Surprinzător, feedbackul informal, la cafeaua de după, a fost că le-ai irosit timpul şi că mai bine prezentai doar ultimele slide-uri, în care acţiunile viitoare trebuiau oricum mai pe larg explicate.

    De ce se întâmplă aceste lucruri, mai ales că am muncit mult ca să demonstrăm că suntem competenţi şi am cerut părerea colegilor români înainte, care ne-au spus că am ales abordarea optimă?

    Găsiţi răspunsul la această întrebare, şi la altele pe care le aveţi dacă lucraţi într-un mediu multicultural, în cartea lui Erin Meyer The Culture Map, care punctează că putem fi foarte buni comunicatori în cultura noastră, dar ce funcţionează la noi e foarte posibil să nu funcţioneze în comunicarea cu alte culturi.

    Erin Meyer, născută în Statele Unite, profesoară la INSEAD, Franţa, într-o şcoală unde doar 7% dintre studenţi sunt francezi (şi toţi studenţii fac parte dintr-o minoritate culturală), trăind într-un mediu de afaceri multicultural, a definit 8 dimensiuni relevante care surprind diferenţele esenţiale dintre culturi, printre care se numără, de exemplu, comunicarea, modul de exprimare a dezacordului sau flexibilitatea / lipsa flexibilităţii în ceea ce priveşte deadline-urile alocate în managementul unui proiect.

    Cartea conţine exemple pentru fiecare dintre aceste dimensiuni, unele dintre ele amuzante, şi în multe dintre ele vă veţi regăsi şi veţi înţelege de ce lucrurile s-au întâmplat în acel fel şi, mai ales, cum puteţi aborda situaţia altfel, pentru a depăşi barierele culturale şi pentru a colabora mai eficace.

    De ce nu mă acceptă echipa ca lider? De ce mi se pare că înţeleg ce spun ceilalţi, dar de fapt nu înţeleg? De ce feedbackul pe care îl primesc e agresiv? De ce durează atât de mult să luăm o decizie? De ce ocolim adevărul? De ce nu au încredere în mine? De ce nu respectă termenele limită? Veţi găsi răspunsul la aceste întrebări, şi recomandări pragmatice, la finalul fiecărui capitol.

    The Culture Map e o carte obligatoriu de citit dacă lucraţi cu alte culturi, şi promit că vă va ajuta să rezolvaţi multe probleme, mai ales dacă o veţi citi şi discuta împreună cu colegii voştri străini, şi veţi stabili un mod de lucru comun, care să ţină cont atât de cum sunteţi voi, cât şi cum sunt ei. Aşa că, atunci când aveţi o interacţiune cu un coleg din altă cultură şi sunteţi confuzi în legătură cu ceea ce aveţi de făcut în continuare, să nu uitaţi că, aşa cum a spus Erin Meyer în cartea ei, „modelele culturale de comportament şi credinţe ne influenţează frecvent percepţiile (ceea ce vedem), convingerile (ceea ce gândim) şi acţiunile (ceea ce facem)”.

    Ciprian Ouatu este consultant Ascendis din 2011. Este preocupat să dezvolte programe noi de training destinate în special echipelor de middle management şi crede ca e foarte important să citim pentru a învăţa continuu. Licenţiat în medicină, Ciprian conduce biroul regional al Ascendis din Iaşi.