BusinessMagazin

Blog

  • CEC Bank a introdus o nouă funcţionalitate online destinată firmelor, care permite scanarea instrumentelor de Debit, pentru a fi încasate de către clienti

    CEC Bank a introdus o nouă funcţionalitate online destinată firmelor, prin care acestea pot scana Instrumentele de Debit originale (Cecuri, Bilete la Ordin, Cambii) în aplicaţia de Mobile Banking – CEC app, pentru a fi  încasate de către clienti.

    ”CEC Bank continuă strategia de digitalizare prin oferirea de soluţii 100% digitale. Prin intermediul noii funcţionalităţi s-a implementat posibilitatea de remitere la distanţă a imaginii Instrumentelor de Debit originale (Cecuri, Bilete la Ordin, Cambii), în vederea încasării de către clienţii eligibili prin intermediul facilităţilor aplicaţiei de Mobile Banking – CEC app. Această funcţionalitate, în forma dezvoltată de noi, este o premieră în piaţa bancară românească. Obiectivul nostru este acela de a simplifica relaţia clienţilor cu Banca, asigurând fluxuri rapide, economie de timp şi procesare rapidă. Prin accesarea acestei funcţionalităţi, clienţii nu mai sunt nevoiţi să se deplaseze la Bancă pentru a depune Instrumentele de Debit în vederea încasării iar ulterior transmiterii prin intermediul aplicaţiei de Mobile Banking, Instrumentele de Debit parcurg fluxul normal de procesare, ca în prezent. Digitalizarea serviciilor bancare continuă prin aducerea altor produse şi servicii bancare în zona de procesare pe parcurs 100% online”, a declarat Mugur Podaru, Director Direcţia Operaţiuni la Distanţă, CEC Bank.     

    Prin această funcţionalitate, imaginile ID-urilor preluate prin intermediul CEC app sunt transmise în mod automat spre procesare în vederea remiterii la încasare. 

    Noua funcţionalitate, disponibilă acum în aplicaţia de Mobile Banking, se adresează clienţilor persoane juridice care îndeplinesc o serie de criterii de eligibilitate.

    Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent cea mai extinsă reţea naţională, cu peste 1.000 de sucursale şi unităţi teritoriale şi cu active de 83,5 miliarde lei, la sfârşitul anului 2023.

     

  • Thomas Crooks, atacatorul lui Trump, lasă în urmă o grămadă de mistere

    Crooks fusese deja semnalat ca suspect de către forţele de ordine. În momentul în care doi ofiţeri de poliţie au mers să-l verifice, acesta era pe acoperiş, târându-se pe burtă.

    „Are o armă”, a strigat un trecător.

    Un poliţist l-a ridicat pe celălalt până la buza acoperişului. În timp ce ofiţerul îşi trăgea capul peste margine, un tânăr cu părul lung, purtând ochelari, s-a întors spre el, mânuind o puşcă de tip AR-15.

    Ofiţerul a căzut înapoi la pământ, a declarat şeriful din Butler County pentru Reuters.

    Crooks, un hacker introvertit în vârstă de 20 de ani care tocmai obţinuse un loc la un program universitar de inginerie, s-a întors spre ţinta sa aflată la aproximativ 400 de picioare distanţă. A tras mai multe focuri asupra lui Trump, retezând urechea fostului preşedinte, omorând un membru al audienţei şi rănind alte două persoane înainte ca lunetiştii Serviciului Secret de pe o clădire din apropiere să îl împuşte mortal.

    Această relatare a primei tentative de asasinat care a rănit un preşedinte al SUA din 1981 se bazează pe interviuri cu mai multe persoane, inclusiv reprezentanţi ai forţelor de ordine, colegi de şcoală ai lui Crooks şi martori care au participat la miting, împreună cu documente publice şi relatări din presă.

    Crooks a tras cu puşca la aproximativ 18:10, potrivit unui fotograf Reuters prezent la miting. Trump a tresărit şi şi-a apucat urechea dreaptă. Agenţii Secret Service l-au abordat pe fostul preşedinte, iar unii susţinători au sărit să se adăpostească. Un glonţ a lovit ceea ce părea a fi conducta hidraulică a unui motostivuitor care susţinea un grup de boxe în partea dreaptă a scenei. Lichidul s-a împrăştiat prin mulţime, iar braţul liftului s-a prăbuşit. În stânga, ţipetele au izbucnit acolo unde un spectator a fost împuşcat mortal.

    În timp ce agenţii Secret Service îl luau pe fostul preşedinte de pe scenă, unii susţinători s-au grăbit să se pună la adăpost. Alţii au luat copiii şi s-au grăbit spre porţi.

    „Publicul nu era aşa cum te-ai aştepta de la o mulţime care tocmai a trecut prin aşa ceva”, a spus Saurabh Sharma, un susţinător al lui Trump care stătea aproape în faţă. „Toată lumea era foarte liniştită. Erau câteva femei care plângeau. Spuneau: „Nu pot să cred că au încercat să-l omoare”.”

    La patru zile după tentativa de asasinat, se contura o imagine coerentă a momentelor dinaintea împuşcăturii. Dar ideologia lui Crooks şi motivele pentru care a apăsat pe trăgaci au rămas un mister.

    O revizuire a telefonului lui Crooks de către Biroul Federal de Investigaţii a arătat că acesta a căutat imagini atât ale preşedintelui Joe Biden, cât şi ale lui Trump, precum şi ale altor figuri celebre, în zilele dinaintea împuşcăturii, a relatat miercuri New York Times, citând parlamentari americani informaţi cu privire la anchetă.

    Crooks a căutat datele apariţiilor publice ale lui Trump şi ale Convenţiei Naţionale Democrate, se arată în raport. El a căutat, de asemenea, „tulburare depresivă majoră” pe telefonul său, a declarat Times. Reuters nu a fost în măsură să confirme în mod independent raportul.

    Împuşcăturile au loc în contextul unei creşteri de ani de zile a violenţei politice şi a ameninţărilor în SUA. Atunci când aceste violenţe devin mortale, este mai probabil să fie comise de persoane din dreapta americană, potrivit unei analize Reuters publicate anul trecut. Însă motivaţia ideologică din spatele atacului de sâmbătă rămâne neclară.

  • Capcana din maşinile şoferilor: Detaliul pe care conducătorii auto îl ignoră zilnic şi le poate aduce o amendă de 3.300 lei

    Poliţia rutieră face o dată la un timp acţiuni de control de rutină. Pe lângă verificarea legalităţii actelor, ele pot verifica şi modul în care şoferii îşi transportă animalele cu autovehiculul.

    Aşa cum prevede legislaţia în vigoare, şoferii nu au voie să transporte pe locurile din faţă animale.

    Conform Codului Rutier, constituţie contravenţie “transportul animalelor pe locurile din faţă ale vehiculelor”, aşa cum este prevăzut la articolul 102 din Codul Rutier.

    Această contravenţie este încadrată în clasa a IV-a de sancţiuni.

    În România există cinci clase de amendă, primele patru li se aplică persoanelor fizice, în timp ce a cincea se aplică doar persoanelor juridice. Astfel, amenda maximă pentru persoane fizice (20 de puncte de penalizare) este de la 3.300 de lei, în timp ce pentru persoanele juridice amenda maximă (100 de puncta de penalizare) este de 16.500 de lei.  

    Clasele de sancţiuni sunt:

    • clasa I: 2/3 puncte-amendă;
    • clasa a II-a: 4/5 puncte-amendă;
    • clasa a III-a: 6 -8 puncte-amendă;
    • clasa a IV-a: 9 – 20 de puncte-amendă;
    • clasa a V-a: 21- 100 de puncte-amendă.

    Nerespectarea acestor prevederi le aduce şoferilor o amendă din clasa a IV-a de sancţiuni care prevede între nouă şi 20 de puncte de amendă. Această sancţiune va fi cuprinsă între 1.485 lei şi 3.300 de lei.

    Valoarea de 165 de lei este valabilă de la începutului anului 2024, când salariul minim brut pe economie se situat la 3.300 de lei.

     

  • O nouă terapie anti-îmbătrânire, bazată pe mecanismele salamandrelor Axolotl, prelungeşte viaţa şoarecilor cu 25%, arată un nou studiu. Cercetătorii sunt optimişti

    Cercetătorii au descoperit că inhibarea unei proteine pro-inflamatorii numite IL-11 poate creşte speranţa de viaţă a şoarecilor cu până la 25%.
    Această tehnică, inspirată din capacitatea salamandrelor axolot de a-şi regenera membrele, este în studii clinice incipiente la oameni pentru tratarea fibrozei pulmonare.
    Rezultatele sugerează că înţelegerea rolului genelor şi proteinelor în îmbătrânire ar putea duce la creşterea speranţei de viaţă la oameni.
    Deşi studiul publicat în Nature nu a inclus date de la teste pe oameni, cercetătorii sunt optimişti că efectele benefice anti-îmbătrânire vor fi observate şi la oameni.
    O terapie bazată pe ştiinţa care le permite salamandrelor Axolotl să-şi regenereze membrele tăiate îi ajută pe şoareci să traiască cu 25% mai mult, potrivit cele mai noi descoperiri revoluţionare în cercetarea anti-îmbătrânire, scrie Financial Times.

    Tehnica, care implică suprimarea unei proteine pro-inflamatorii, protejează rozătoarele împotriva mai multor boli şi este în studii clinice incipiente pe oameni pentru fibroza pulmonară.

    Rezultatele cercetării oferă o perspectivă optimistă că înţelegerea profundă a rolului pe care gena individuală şi proteinele îl joacă ar putea creşte speranţa de viaţă şi speranţa de sănătate – anii sănătoşi din viaţă – la oameni.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Tărâmul unde banii pot face pui sau pot dispărea brusc

    XTB a pornit la drum pentru a se transforma dintr-o casă de brokeraj într-o aplicaţie universală, la nivel global. În România, creşte deopotrivă numărul de clienţi care aleg să-şi înmulţească banii prin investiţii la bursă, dar şi apetitul lor de a investi în EFT-uri. Mai mult, dacă până nu de mult domeniul brokerajului trezea mai cu seamă interesul bărbaţiilor, România are cel mai mare număr de femei care aleg să mizeze pe tehnici de investiţii care să le sporească averea. Ce face diferenţa între câştig şi pierdere?

    „Instrumentele bursiere, mai ales cele cu levier, pot fi impresionante în ceea ce priveşte posibilitatea lor de a amplifica profiturile. Ceea ce înseamnă că, la o privire de ansamblu asupra portofoliilor clienţilor câştigători ai XTB, am putea rămâne foarte impresionaţi. Însă să nu uităm că întotdeauna probabilitatea de câştig este proporţională cu riscul de pierdere şi că, în acelaşi timp, sunt clienţi care, dacă nu abordează astfel de investiţii într-o manieră echilibrată şi foarte bine documentată, îşi asumă inclusiv riscul de a pierde toată investiţia iniţială”, general manager al XTB România. Tot ea adaugă că XTB este recunoscută pentru abordarea sa onestă şi prezentarea cât mai echilibrată a riscurilor investiţiilor, nu numai a beneficiilor. „XTB a militat mereu pentru transparenţă şi corecta informare a investitorilor, pentru darâmarea miturilor care susţin îmbogăţirea peste noapte sau că investiţiile sunt o joacă. Este foarte important ca investitorii să înţeleagă că investiţiile se fac responsabil şi numai după suficientă documentare prealabilă şi o completă înţelegere a instrumentelor financiare în care doreşte să investească, precum şi după înţelegerea asumată a potenţialelor riscuri”, adaugă reprezentanta companiei.

    Fondată în urmă cu mai bine de 20 de ani în Polonia, XTB este o companie fintech globală, care oferă celor care vor să facă investiţii pe bursă acces instantaneu la pieţele financiare internaţionale. Casa de brokeraj este autorizată de Autoritatea de Supraveghere din Polonia (KNF) şi înscrisă în registrele celor mai importante autorităţi de supraveghere din lume printre care şi Autoritatea de Supraveghere Financiară din România. Irina Cristescu spune că XTB este o companie creată pentru oameni, accesibilă, cu specialişti gata să răspundă oricând întrebărilor tuturor clienţilor, un veritabil one-stop shop. „Ne dorim să răsturnăm imaginea pe care o au oamenii în legătură cu o eventuală «răceală a brokerilor». Nu suntem deloc aşa.” Compania are, în prezent, peste 1 milion de clienţi la nivel global.

    „Suntem compania de brokeraj care a investit cel mai mult în România (încă din 2008) în activităţi şi resurse de educare financiară, accesibile oricărei persoane interesate de investiţii, indiferent de nivelul prealabil de cunoştinţe sau experienţă. De ce? Pentru că toţi avem visuri, obiective financiare pe termen scurt, mediu sau lung şi toţi ne dorim o viaţă mai bună. De asemenea, educaţia financiară este necesară şi esenţială pentru optimizarea personală şi creşterea calităţii vieţii oricui. Sute de webinare şi mii de materiale video sau articole sunt disponibile gratuit pe site-ul nostru”, afirmă Irina Cristescu.

    În aceste vremuri incerte, alimentate de conflictele geopolitice, de criza financiară, de instabilitatea politică sau modificările legislative, este firesc ca oamenii să îşi dorească stabilitate şi planuri financiare pe termen lung, adaugă executivul. Mulţi aceşti oameni au înţeles că planificarea inteligentă poate fi cheia pentru obiectivele financiare pe care şi le stabilesc – fie un fond de pensii generos, o locuinţă sau chiar o vacanţă. Or, aici planurile de investiţii pot reprezenta o strategie inteligentă, în special pentru cei care preferă să investească pasiv. Cu alte cuvinte, banii sunt puşi să „muncească” pentru investitor, iar această strategie despre care vorbim se poate dovedi una extrem de eficientă. „Consider că unul dintre avantajele importante ale unui astfel de instrument financiar este acela că, de fapt, planul de investiţii se adaptează la investitor, nu investitorul – chiar este unul cu experienţă sau nu – este cel care trebuie să depună efort pentru a se adapta”, declară executivul.

    Până la sfârşitul anului, XTB îşi propune să introducă posibilitatea de a le permite clienţilor să îşi gestioneze finanţele „din mers”. Este vorba despre un portofel virtual integrat cu un card multivalutar, care ajută investitorii să efectueze plăţi, transferuri, schimburi valutare şi investiţii

    Ce înseamnă asta? În primul rând, este vorba despre investiţii reduse, în funcţie de bugetul fiecăruia – pentru platforma XTB, de exemplu, suma minimă este de 75 de lei sau 15 euro, explică Irina Cristescu. Planurile de Investiţii reprezintă, de fapt, achiziţionarea unui număr de fonduri ETF, în schimbul unei sume prestabilite de investitor. Acesta, înainte de achiziţie, va indica ce procent din suma alocată va fi distribuit între ETF-urile pe care le-a selectat.

    Mai mult decât atât, procesul poate fi automatizat prin setarea alocării cu recurenţă a unei sume de bani stabilite de către investitor, sumă care să fie investită în mod automat, periodic, în planul sau de investiţii conform alocării procentuale setate iniţial. Concret, este vorba despre un instrument ideal pentru cei care doresc să îşi protejeze şi să îşi crească averea în timp, fără a se implica activ în gestionarea investiţiilor.

    Încă de la înfiinţare, grupul XTB a cunoscut o creştere susţinută a numărului de clienţi la nivel global, care însă a devenit exponenţială începând cu 2020. Astfel că, în luna aprilie a depăşit pragul de un milion de investitori la nivel global. „Evoluţia aceasta ne bucură, mai ales pentru că reflectă tendinţa observată la nivel internaţional de a accesibiliza planurile de investiţii, în contextul în care oamenii sunt interesaţi să deţină un control mai bun asupra finanţelor personale. În egală măsură, putem spune cu mândrie că investitorii din România au contribuit la această realizare importantă”, declară Irina Cristescu. România este pe locul patru în topul cu cea mai rapidă creştere în privinţa numărului de clienţi noi, majoritatea dintre aceştia alegând investiţiile în acţiuni şi în ETF-uri. În ce priveşte importanţa şi mărimea pieţelor în care activează grupul XTB, România se află pe locul şase la nivel global.

    De asemenea, până acum, lumea investiţiilor a fost, în mod tradiţional, una predominant dominată de bărbaţi. Însă femeile şi-au făcut din ce în ce mai mult simţită prezenţa pe acest segment, spune reprezentanta casei de brokeraj. „În ultimii ani, vedem un procent tot mai ridicat de femei care investesc. Noile tehnologii, o mai bună accesibilitate şi popularizarea informaţiilor despre investiţiile la bursă, care merg mână în mână cu educaţia, au atras femeile interesate de modalităţi de a-şi valorifica banii, chiar şi în condiţii economice şi geopolitice incerte. Mă bucură faptul că România este lider în ceea ce priveşte ponderea femeilor în rândul investitorilor, raportat la ţările unde este prezent grupul XTB.”

    Specificul pieţei locale se poate defini printr-o evoluţie dinamică şi o adaptare continuă la standardele şi practicile internaţionale, dar şi la legislaţia locală, evaluează Irina Cristescu. Conform ei, piaţa din România a înregistrat, în ultimii ani, transformări semnificative, începând cu integrarea tehnologiilor digitale în serviciile brokerilor. Digitalizarea a permis accesul la informaţii şi a simplificat procesele de tranzacţionare pentru investitori. „În egală măsură, observăm o diversificare a instrumentelor financiare – de la fonduri de investiţii, ETF-uri la alte produse derivate, ceea ce oferă investitorilor oportunităţi variate pentru a-şi gestiona portofoliile. În plus, reglementările au devenit mai stricte, ceea ce a condus la o mai mare transparenţă şi la consolidarea încrederii”.

    Piaţa locală de brokeraj din România continuă, aşadar, să evolueze, oferind atât provocări cât şi oportunităţi semnificative pentru operatori şi pentru investitori. Această adaptare la noile tehnologii şi reglementări, precum şi integrarea în contextul economic global reprezintă pilonii principali ai specificului acestui domeniu.

    Irina Cristescu spune că în lista de priorităţi se află, în primul rând, consolidarea poziţiei companiei pe piaţa locală prin optimizarea continuă a serviciilor şi integrarea tehnologiilor emergente. „Vrem să ne asigurăm că suntem în fruntea inovaţiilor din sectorul de brokeraj, utilizând inteligent datele pentru a anticipa tendinţele de piaţă şi a oferi soluţii personalizate investitorilor noştri.” Pe termen mediu, există planuri pentru extinderea operaţiunilor companiei. „De asemenea, planificăm să diversificăm portofoliul de produse şi servicii, inclusiv prin introducerea de instrumente financiare inovatoare şi sustenabile, pentru a atrage o gamă mai largă de investitori, inclusiv pe cei interesaţi de investiţii responsabile din punct de vedere social şi educaţional”, punctează reprezentanta companiei.

     

    Specific local la capitolul investiţii. Aproape jumătate dintre clienţii companiei aleg să investească în ETF-uri şi în acţiuni. Apetitul acestora pentru astfel de instrumente a crescut în ultimii ani, cifrele confirmând acest lucru. De exemplu, dacă în 2020, 26% dintre investitorii XTB din România investeau în ETF-uri, numărul acesta a crescut în 2023 la peste 44%. „Un alt indicator pentru preferinţa faţă de ETF-uri este acela că jumătate dintre clienţii noi au debutat cu acest tip de active pentru planul lor de investiţii”, detaliază Irina Cristescu. 

    XTB va continua să extindă portofoliul de produse şi să introducă noi servicii şi soluţii atractive pentru o bază mai largă de clienţi. „Ne aşteptăm ca această strategie să accelereze transformarea în curs a XTB dintr-un broker într-o aplicaţie universală de investiţii.” În acest sens, este pregătită lansarea obligaţiunilor ca o nouă clasă de active în portofoliul pasiv al XTB, care va oferi clienţilor obligaţiuni emise de guverne (inclusiv cele din SUA, Marea Britanie, Germania şi Polonia), dar şi obligaţiuni emise de companii globale renumite sau care au un rating relativ sigur.

    Compania identifică un potenţial de creştere pe segmentul investiţiilor pe termen lung, de aceea, în trimestrul al treilea din 2024 intenţionează să lanseze, în Polonia, un produs dedicat pensiilor. În primă fază, opţiunea va fi dedicată clienţilor polonezi, iar posibilitatea implementării unor programe similare va fi cercetată şi pe alte pieţe, inclusiv în România.

    În plus, până la sfârşitul anului, XTB îşi propune să introducă posibilitatea de a le permite clienţilor să îşi gestioneze finanţele „din mers”. Este vorba despre un portofel virtual integrat cu un card multivalutar, care ajută investitorii să efectueze plăţi, transferuri, schimburi valutare şi investiţii, explică Irina Cristescu.

    Tot ea subliniază că orice casă de brokeraj este obligată să implementeze politici de evitare a conflictelor de interese cu clienţii săi, iar una dintre regulile de evitare a conflictului de interese este că nu au voie să ofere recomandări de investiţii. „Piaţa financiară este dinamică şi imprevizibilă, iar performanţele anterioare nu sunt un indicator fiabil pentru rezultatele viitoare. Cu alte cuvinte, randamentul estimat poate varia semnificativ în funcţie de condiţiile de piaţă şi deciziile de investiţii.” Fiecare investitor trebuie să fie conştient de riscurile asociate şi să fie pregătit pentru diferite scenarii de piaţă.

     

    Plusurile şi minusurile tehnologiei. „Avansul rapid al tehnologiei a transformat modul în care interacţionăm cu piaţa, dar şi realizarea tranzacţiilor financiare. Printre cele mai notabile efecte se numără creşterea accesibilităţii şi a eficienţei. De altfel, tehnologia permite investitorilor de toate nivelurile de experienţă să acceseze pieţele financiare cu mai multă uşurinţă, prin platforme online şi aplicaţii mobile”, conform reprezentantei XTB. Ea mai spune că automatizarea şi utilizarea inteligenţei artificiale în procesele de tranzacţionare au schimbat radical dinamica pieţei. Algoritmi avansaţi pot analiza o cantitate masivă de date în timp real pentru a identifica oportunităţi de investiţii, reducând erorile umane şi îmbunătăţind performanţa portofoliilor. O astfel de evoluţie conduce la o mai mare personalizare a serviciilor oferite clienţilor, cu strategii de investiţii adaptate nevoilor şi profilului de risc al fiecăruia. „Pe termen lung, mă aştept ca tehnologia să reprezinte, în continuare, un catalizator pentru democratizarea accesului la pieţele financiare, oferind oportunităţi de investiţii mai diversificate şi mai accesibile”, afirmă Irina Cristescu.

    Pe de altă parte, completează ea, aceste avantaje vin şi cu riscuri crescute legate de securitatea cibernetică. Pericolele sunt extrem de serioase, având în vedere că informaţiile gestionate sunt sensibile şi au un impact direct asupra finanţelor clienţilor. „Acordăm atenţie siguranţei conturilor clienţilor noştri şi oferim multiple măsuri de protecţie, una mai riguroasă decât cealaltă, cum ar fi: infrastructură de reţea avansată, autentificare securizată, conexiuni criptate, autorizaţie de acces şi protecţia banilor. De asemenea, aplicaţia XTB, xStation, permite autorizarea prin trei modalităţi: amprentă, parolă şi cod, iar astfel accesul la cont se face în siguranţă.”

    Toate conexiunile dintre platforma de tranzacţionare şi servere sunt complet criptate, modificările se supun unor verificări multiple (telefon, email, SMS), banii se pot retrage doar din contul titularului contului, iar infrastructura de reţea este bazată pe tehnologii de ultimă generaţie. Toate aceste măsuri sunt implementate de XTB pentru a garanta siguranţa şi securitatea investiţiilor. „În paralel, instruim clienţii, pentru a şti cum să se protejeze, la rândul lor. În primul rând, ei trebuie să ştie că reprezentanţii XTB îi vor contacta doar pe canalele oficiale (email şi telefon) şi niciodată nu le vor solicita sume de bani, nu vor investi în numele lor, nu le vor promite procente de profit şi nici nu le vor spune în ce anume să investească.”

    „Este esenţial ca investitorii să cunoască şi să aplice în mod corect strategii eficiente de management al riscului. Să nu investească pe bază de emoţii, să nu se «arunce», să nu ia decizii impulsive sau nedocumentate, pe baza unor zvonuri. Să nu se supraexpună, să nu investească într-o singură clasă de active, ci să diversifice corespunzător. Să nu investească «după ureche» sau în instrumente pe care nu le înţeleg, ci să se documenteze şi să se educe financiar cât mai mult şi cât mai bine. Educaţia financiară rămâne în continuare unul dintre factorii care pot face diferenţa între eşec şi succes în investiţii”, conchide Irina Cristescu.   

     

    Carte de vizită

    ►Œ  Irina Cristescu, general manager al XTB România, are o experienţă de aproape 20 de ani în domeniul investiţiilor pe pieţele de capital, un sector în care marea majoritate a profesioniştilor este reprezentată de bărbaţi.

    ►  Încă din 2008 a jucat un rol important în înfiinţarea sucursalei XTB din România şi dezvoltarea casei de brokeraj, specializată în tranzacţionarea pe burse internaţionale.

    Ž►  De-a lungul carierei sale la XTB, a coordonat procese şi departamente precum compliance, client service, marketing, vânzări, resurse umane, căpătând astfel experienţă de management şi o viziune de ansamblu asupra businessului.

    ►  Este pasionată de lectură, muzică şi voluntariat. Îi place să cânte la tobe în studioul de muzică al companiei şi face voluntariat în cadrul serviciului de ambulanţă.

     

    Scurt dialog cu Irina Cristescu

     

    La 39 de ani, conduceţi o companie dintr-un domeniu guvernat, în mare parte, de bărbaţi. A fost dificil drumul până la acest nivel?

    Parcursul meu în această industrie a fost unul provocator dar foarte satisfăcător. Desigur, ca în orice călătorie, am întâmpinat numeroase situaţii neaşteptate. Însă tocmai ele m-au învăţat să mă adaptez şi să evoluez continuu.

    În ceea ce priveste faptul că este un domeniu dominat de bărbaţi, nu am considerat asta neapărat o provocare. Eu am simţit mereu că nu genul în sine are atât de multă relevanţă, pe cât are cât calitatea omului. Am întâlnit de-a lungul parcursului meu profesional atât bărbaţi, cât şi femei care erau manageri extraordinari, leaderi desăvârşiţi, investitori de succes, profesionişti de excepţie –  toate astea fără să aibă legătură cu genul, ci cu abilităţile, calităţile şi caracterul fiecăruia dintre ei.

    Cred că unul dintre elementele cheie ale succesului meu a fost perseverenţa. Am muncit mult şi am depus mereu eforturi pentru ca lucrurile să fie făcute la superlativ, cu simţ de răspundere, la cel mai inalt nivel calitativ. Am avut mereu expectaţii ridicate atât de la mine, însă şi de la cei din jur şi am valorizat mereu echipa. Am investit mereu în echipă şi am avut norocul să mă înconjor de oameni capabili, loiali, cu caracter frumos şi abilităţi profesionale extraordinare, iar toate astea se simt şi se traduc în rezultatele frumoase de care ne bucurăm acum.

     

    A coincis parcursul dvs. profesional cu ceea ce vă imaginaţi la începutul carierei?

    Nu prea! Formarea mea iniţială este de psiholog/psihoterapeut – aproape 10 ani de studiu şi stagii de formare în urma cărora îmi proiectam viitorul profesional în scaunul de psihoterapeut.

    O coincidenţă a făcut, însă, să ajung să lucrez în domeniul financiar, unde am performat foarte bine. Între timp am urmat noi studii în management financiar şi parcursul meu profesional a avut o ascensiune rapidă, ajungând să am o carieră foarte frumoasă în acest domeniu.

    Deci, într-un fel, parcursul meu profesional a fost şi nu a fost ceea ce mi-am imaginat la început. Nu am ajuns în scaunul de psihoterapeut, însă am continuat să rămân aproape de acest domeniu prin intermediul programelor de voluntariat. Atunci când nu sunt la job, fac voluntariat pe ambulanţă şi, astfel, satisfacţia profesională vine din mai multe direcţii. Realitatea a fost, deci, mult mai complexă şi plină de provocări, dar şi mai satisfăcătoare decât aş fi putut vreodată să anticipez.

     

    Care sunt atributele esenţiale ale unui specialist din acest domeniu?

    Într-un domeniu atât de dinamic şi competitiv ca brokerajul, un specialist trebuie să posede o combinaţie de atribute tehnice, analitice şi interpersonale pentru a excela. Vorbim, în primul rând, despre cunoştinţe solide de piaţă financiară, deoarece o bună înţelegere a instrumentelor financiare, a pieţelor şi a factorilor economici care influenţează „mişcările” fac parte din core-ul activităţii de zi cu zi. Acest lucru include o familiarizare cu produsele financiare, reglementările în domeniu, dar şi dinamica economică globală.

    În egală măsură, capacitatea de a interpreta şi analiza seturi mari de date este esenţială, pentru că ajută la identificarea tendinţelor de piaţă, la evaluarea riscurilor şi la formularea de strategii de investiţii bazate pe o analiză detaliată.

    Consider că un specialist în piaţa de capital are nevoie şi de atenţie la detalii, mai ales pentru că precizia este vitală în tranzacţionare şi în gestionarea portofoliilor. O mică eroare poate avea consecinţe financiare semnificative, aşa că atenţia la detalii este esenţială.

  • Uniunea Europeană investeşte peste 7 miliarde de euro în 134 de proiecte de infrastructură. României îi revin 149 de milioane de euro

    Comisia Europeană a selectat 134 de proiecte de transport care vor primi peste 7 miliarde EUR sub formă de granturi UE în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

    Această finanţare reprezintă cea mai importantă cerere de propuneri din cadrul actualului program MIE Transporturi.

    România primeşte 149 milioane de euro pentru un total de 9 proiecte, dintre care unul este naţional, iar celelalte sunt proiecte multi-naţionale ale UE, cu participarea unei entităţi naţionale.

    La nivelul UE, aproximativ 83 % din finanţare va sprijini proiecte aliniate la obiectivele climatice ale UE, punând accentul pe îmbunătăţirea şi modernizarea căilor ferate, a căilor navigabile interioare şi a rutelor maritime în cadrul reţelei transeuropene de transport (TEN-T).

    Astfel, proiectelor feroviare le va fi alocată 80 % din suma totală de 7 miliarde EUR.

    Cele mai importante proiecte includ conexiunile feroviare transfrontaliere dintre statele membre din regiunea baltică (Rail Baltica), dintre Franţa şi Italia (Lyon-Torino) şi dintre Danemarca şi Germania (tunelul Fehmarnbelt).

    În plus, aproximativ 20 de porturi maritime din mai multe ţări vor beneficia de sprijin pentru modernizarea infrastructurii, în special pentru alimentarea cu energie electrică a navelor la ţărm şi pentru transportul energiei din surse regenerabile.

    Mai multe dintre proiectele selectate vor spori capacitatea culoarelor de solidaritate UE-Ucraina, care au fost instituite pentru a facilita importurile şi exporturile între Ucraina şi UE, având ca obiectiv  îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, a punctelor feroviare de trecere a frontierei şi a integrării sistemului feroviar ucrainean.

    De asemenea, ziua de mâine, 18 iulie, marchează data intrării în vigoare a Regulamentului TEN-T revizuit, care va contribui în mod semnificativ la promovarea unor moduri de transport mai durabile, la promovarea digitalizării şi la îmbunătăţirea multimodalităţii între diferitele moduri de transport.

  • Bursă. Nvidia şi alţi mari producători de cipuri scad puternic pe fondul comentariilor lui Donald Trump şi noilor tensiuni geopolitice: Minus 5% pe Nvidia; ASML pierde 10%

    Unii dintre cei mai mari producători de cipuri din lume, precum ASML, Nvidia şi TSMC,  scădeau puternic la ora redactării ştirii pe fondul rapoartelor privind restricţiile mai stricte la export din Statele Unite şi a creşterii tensiunilor geopolitice, alimentate la rândul lor de comentariile fostului preşedinte american Donald Trump.

    Acţiunile Nvidia pierdeau 5,4% pe Wall Street, în timp ce compania olandeză ASML cobora cu 9,5%. În Japonia, Tokyo Electron scădea cu 7,5%, potrivit CNBC.

    Dinamicile vin după ce presa americană a scris că administraţia Biden are în vedere o serie de restricţii pentru companiile care îşi exportă în China echipamentele esenţiale fabricării cipurilor.

    Anterior, Donald Trump, care candidează din nou pentru funcţia de preşedinte al Statelor Unite din partea Partidului Republican, a declarat că Taiwanul ar trebui să plătească SUA pentru apărare. De asemenea, el a susţinut că Taiwanul a luat „aproximativ 100%” din businessul cu semiconductori al Americii.

    Declaraţiile au pus sub semnul întrebării angajamentul SUA de a apăra Taiwanul în cazul unui atac din partea Republicii Populare Chineze, care consideră insula ca făcând parte din teritoriul său.

    Indicele paneuropean Stoxx 600 cobora cu 0,2% spre finele sesiunii de azi. În Statele Unite, Nasdaq Composite pierdea 2,1%, iar S&P 500 circa 1%. Dow Jones creştea cu 0,3%, după ce a închis ziua de ieri la un nou maxim istoric.

     

  • În timp ce impune antreprenorilor termene dure pentru adoptarea eFactura şi a altor „e-sisteme”, Guvernul Ciolacu s-a împotmolit în deblocarea celor 350 mil. euro din PNRR pentru digitalizarea IMM-urilor, cu mai puţin de 200 de contracte semnate din aproape 4.000 de proiecte declarate până acum câştigătoare. „Ei de ce nu depun eforturi?”

    Programul de digitalizare al IMM-urilor cu fonduri de 350 mil. euro din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care ar fi trebuit să sprijine antreprenorii să adopte instrumente tech care să-i facă mai eficienţi şi mai competitivi oferindu-le granturi între 20.000 de euro şi 100.000 de euro / companie, ajutând astfel şi România să nu mai fie codaşa Uniunii Europene în materie de utilizare a tehnologiei, are întârzieri uriaşe în implementare imputabile exclusiv Guvernului (Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene) – cu efecte negative nu doar pentru companiile care nu pot începe implementarea noilor soluţii de IT ci şi pentru furnizorii de echipamente, software şi servicii de IT care mizau pe banii europeni.

    „În cadrul acestui apel s-au depus cu 30% mai multe proiecte decât au fost anticipate şi asta arată faptul că multe dintre IMM-uri se bazează pe această oportunitate pentru adoptarea tehnologiilor digitale, atât de importante pentru competitivitatea şi sustenabilitatea afacerilor. Nu putem spune că apelul este blocat, însă întârzierile afectează cu siguranţă implementarea proiectelor firmelor mici şi mijlocii şi mulţi dintre aceşti antreprenori trebuie să îşi regândească planurile pentru perioada următoare. Este necesară o accelerare a procesului de evaluare pentru că supravieţuirea multor dintre aceste afaceri depinde de rezultatul acestor proiecte”, punctează Bianca Muntean, cofondator şi coordonator al Transilvania Digital Innovation Hub şi cofondator şi CEO al Transilvania IT Cluster.

    Programul, la care au aplicat peste 7.000 de companii până la finele lunii iunie 2023, prevede acordarea de granturi între 20.000 de euro şi 100.000 de euro per companie, cu o cofinanţare din partea companiei. Calendarul anunţat de autorităţi prevedea finalizarea procesului de anunţare a câştigătorilor şi de semnare a contractelor până la 15 noiembrie 2023. În iulie 2024 Guvernul Ciolacu, prin ministerul de resort, a anunţat doar 3.600 de câştigători din cei aproximativ 5.000 posibili, şi a semnat doar aproximativ 100 de contracte cu câştigătorii, conform datelor transmise ZF de minister. (Mai multe detalii despre ce spune ministerul, în acest articol – În ritm de melc cu digitalizarea firmelor non-IT. „Ce era valabil acum un an de zile când s-au depus proiectele este foarte posibil să nu mai fie valabil azi“)

    Această situaţie se traduce prin faptul că doar cele aproximativ 100 de firme care au semnat documentele pot începe implementarea, pentru ca în viitor să poată cere granturile acordate din PNRR. Restul de circa 3.500 de firme aşteaptă veşti de la minister, iar celelalte 3.500 de companii care nici măcar nu ştiu dacă au sau nu un proiect câştigător au în faţă o aşteptare şi mai lungă.

    Ce tip de proiecte de digitalizare ar trebui să fie sprijinite cu aceste granturi? Diana Stîngă, manager de resurse umane şi comunicare al Darcom Energy, o companie cu afaceri anuale de 100 mil. lei care implementează sisteme fotovoltaice, a relatat pentru ZF că firma a observat tendinţa din piaţă de a adopta instrumente de digitalizare ale operaţiunilor şi atunci a început să exploreze ce instrumente ar putea adopta. Darcom Energy a apelat la Softlead – o companie care a dezvoltat un marketplace prin care ajută firmele să identifice softul potrivit, pentru a simplifica acest proces.

    „Am lucrat cu Softlead exact pe partea aceasta, să identificăm instrumente IT care să ne automatizeze lucrurile sau să le verifice mai bine să nu mai fie greşeli, erori umane  şi să vină în sprijinul echipei. Aceste soluţii nu sunt tocmai accesibile din punct de vedere financiar mai ales pentru companii mici care nu au bugete, aşa că în momentul când am auzit că apare programul acesta,  a fost ceva care s-a pliat foarte mult pe nevoia noastră”.
    Alături de SoftLead compania a făcut un plan de implementare a unor soluţii digitale care să ajute echipa de vănzări să aibă rezultate mai bune.

    „Pe site totul este mai rapid, pentru că unele lucruri se pot realiza automat, integrând şi zona aceasta de inteligenţă artificială. Am văzut că posibilităţile sunt infinite – doar bani să ai şi să ştii ce să le ceri oamenilor din zona asta IT, pentru că tehnologia s-a dezvoltat fantastic. Lucruri care le făceai înainte în zile acum se întâmplă în minute. Am făcut un plan cu Softlead, cu idei foarte bune cu care ei au venit şi au completat cerinţele formulate de noi. Soluţiile IT vin să suplinească şi nevoia de personal. Pentru că, uşurând munca, chiar dacă îţi creşte activitatea, te descurci cu aceeaşi echipă”.

    Compania urmează să primească un grant de 50.000 de euro pentru proiect, a spus Diana Stîngă.

    „Ne-ar ajuta şi ca produs de ţară pentru că sunt companii mari care vin aici mult mai bine pregătite în zona asta, sunt multinaţionale, şi n-ai nicio şansă în faţa lor”

    „Noi urmează să primim 50.000 de euro şi ce ne dorim este o platformă de asistenţă pentru clienţii noştri, care sunt revânzători – fie instalatori, fie proiectanţi care nu îşi permit din punct de vedere al timpului sau al logisticii sau al banilor să aibă un departament care face lucrul ăsta.

    Şi atunci ei vor intra pe această platformă, îşi scriu cerinţele,  care se transformă într-o ofertă în care ei văd odată costurile echipamentelor – cu cât le-ar cumpăra de la noi, dar şi o ofertă personalizată, pe care el să o poată transmite direct clientului. Iar aceste instrumente se vor cu soluţiile pe care deja le-am implementat, ce am făcut în prima parte. Astfel că aproape instantaneu când se confirmă acceptarea ofertei, se merge pe rezervarea stocului de produse, se estimează data de livrare – totul pentru a scurta  timpul de implementare, timpul de răspuns, adică să avem un client mai mulţumit. Lucrurile se vor mişca mult mai repede adică un proces de contractare care de obicei dura şi două săptămâni se va întâmpla instantaneu. În primul rând se elimină timpii morţi şi greşelile, pentru că toate datele sunt interconectate. Soluţia conţine şi nişte instrumente care sugerează ce echipamente ar fi mai potrivite în unele situaţii – de exemplu mesaje de tipul pentru aceste panouri ar fi mai bună această structură de montaj. Adică soluţia cumva vine şi în direcţia de a ne ajuta să facem lucrurile mai bine”, a explicat Diana Stîngă.

    Acesta este planul, doar că lucrurile sunt blocate. „Îţi vine să te apuci de proiect, pentru că acum dacă am văzut şi ce rezultate sunt şi ce ar însemna să îl avem, îţi vine să investeşti tu. Aceste întârzieri ne ţin pe loc.  Pe de-o parte ne-ar ajuta şi ca produs de ţară pentru că sunt companii mari care vin aici mult mai bine pregătite în zona asta, sunt multinaţionale, şi n-ai nicio şansă în faţa lor. Dacă ar fost fondurile disponibile şi s-ar fi mişcat lucrurile deja am fi implementat soluţia şi  lucrurile s-ar fi şi văzut în activitatea noastră”, punctează reprezentantul Darcom Energy.

    Etapa de depunere a proiectului s-a derulat fără probleme, asta şi pentru că firma a apelat la un consultant. „Am avut un consultant, consider că doar dacă ai ceva pregătire juridică sau experienţă în domeniu, cu mai multe proiecte, te descurci ca să fii în regulă.”

    În ce priveşte comunicarea cu ministerul, aceasta e definită de … pauze. „A fost o pauză de comunicare şi apoi acum două luni de zile ni s-au solicitat nişte documente noi, să demonstrăm că suntem la zi cu toate taxele. De la acea comunicare au mai trecut încă două luni după care ne-au spus că este în regulă şi că mergem mai departe. Asta s-a întâmplat la începutul sau jumătatea lui iunie, deci a mai trecut încă o lună.  Distanţele între paşii aceştia sunt foarte mari”, a adăugat Diana Stîngă.

    „Durează mult, dar de ce durează aşa mult? Că nu are niciun sens. Banii sunt acolo.”

    Aceste pauze amână momentul implementării şi al primirii banilor. „Banii se primesc pe măsură ce se demarează proiectul. Ei nu ne-au dat ok-ul să demarăm proiectul”, adaugă Diana Stîngă.
    În acest context ar fi mai bine ca autorităţile să anunţe din start termene realiste, pentru ca antreprenorii să nu irosească timp şi să aloce resurse în direcţii care nu produc nimic sau cu mult mai târziu decât ar fi trebuit.
    Întârzierea uriaşă a programului şi lipsa unor perspective clare intră într-un contrast puternic cu termenele adesea draconice impuse de acelaşi Guvern Ciolacu antreprenorilor pentru a adopta noi instrumente digitale pentru a transmite statului date şi documente despre activitatea lor.

    „Durează mult, dar de ce durează aşa mult? Că nu are niciun sens. Banii sunt acolo. (…) Pentru noi a fost un efort şi e-factura, şi am depus tot ce s-a cerut, nu înţeleg de ce nu se întâmplă lucrul acesta şi mai departe”, punctează Diana Stîngă.
    Un alt antreprenor aflat într-o situaţie asemănătoare, care a fost declarat câştigător dar nu are încă veşti despre semnarea contractului, consideră revoltătoare situaţia. „Pe de o parte ei vin cu eFactura, eTransport, eTVA şi altele – impun nişte termene draconice, te lasă pe tine să testezi cu furnizorii soluţia, să le psui tu ce merge şi ce nu merge, rişti nişte amenzi uriaşe dacă nu depui o hârtie, iar pe de alta, ei pur şi simplu întârzie, nu livrează, şi nu se întâmplă nimic, lucrurile curg de la sine, cum se poate, dacă e vorba de stat nu mai contează nimic, nu sunt termene dure, nu sunt sancţiuni, se ridică din umeri. Diferenţa de abordare este revoltătoare. Ei de ce nu depun eforturi?”, spune antreprenorul, care nu a dorit să-i fie menţionat numele în cadrul articolului.

    „A fost cel mai puţin rentabil program de finanţare din ultimii ani, atât pentru beneficiar cât şi pentru consultant”

    Critici au venit şi de la alţi antreprenori contactaţi de ZF pentru a comenta situaţia. „În calitate de Owner al firmei de consultanţă InAfaceri.ro, dar şi în calitate de preşedinte al asociaţiei “Etica în Consultanţă Fonduri Europene” pot să declar că a fost cel mai puţin rentabil program de finanţare din ultimii ani, atât pentru beneficiar cât şi pentru consultant. Programul a fost de natură complexă atât în ceea ce priveşte elaborarea şi depunerea, cât şi implementarea proiectelor, suma accesată nerambursabilă pentru microîntreprinderi fiind de maxim 30.000 euro. Problema cea mai mare o reprezintă întârzierea exagerat de mare a evaluării şi mai ales semnarea contractelor de finanţare a proiectelor; a trecut peste un an de la depunere şi încă nu avem finalizarea evaluării proiectelor. În concluzie, un program destinat digitalizării companiilor nu este deloc digitalizat şi are un management extrem de deficitar”, a spus pentru ZF şi Alin Meteşan, CEO & Cofondator, InAfaceri.ro.

    “Companiile IT care ar fi trebuit să beneficieze de pe urma acestor proiecte prin furnizarea de soluţii digitale, resimt deja presiuni economice”

    Întârzierile programului au un efect negativ în mai multe direcţii a spus pentru ZF şi Andrei Dumitraşcu, cofondator al Softlead. “Într-un context în care companiile au nevoie de digitalizare pentru a-şi optimiza procesele şi pentru a eficientiza costurile, iar furnizorii de tehnologie anunţă restructurări, se pare că elementul comun care ar putea rezolva problema în ambele direcţii este dat de fondurile europene. Mai exact, Programul pentru Digitalizarea IMM-urilor, care ar fi trebuit să susţină peste 5.000 de proiecte de digitalizare, dar care este blocat chiar şi la un an de la finalizarea depunerii proiectelor. Din perspectiva companiilor care au pus digitalizarea în rândul priorităţilor pentru anii 2023 – 2024, efectele sunt vizibile: unele aleg în continuare să opereze manual anumite activităţi, altele au ales să îşi finanţeze singure achiziţiile software, în timp ce alte entităţi privesc în continuare cu scepticism fondurile europene. Ca parte dintr-un ecosistem direct implicat în acest subiect, cred că trebuie să începem să vorbim mai mult despre soluţiile reale pentru care poate opta o companie care vrea şi care are aproape toate resursele necesare unei digitalizări sănătoase”.

    Dumitraşcu a fost chiar şi mai direct într-un mesaj publicat pe reţeaua LinkedIN, despre acelaşi subiect: “Această stagnare afectează negativ competitivitatea şi inovaţia în sectorul IMM-urilor, care se bazează pe adoptarea tehnologiilor moderne pentru a rămâne relevante pe piaţă şi a putea scădea costurile. Totodată, companiile IT care ar fi trebuit să beneficieze de pe urma acestor proiecte prin furnizarea de soluţii digitale, resimt deja presiuni economice. Întârzierile însemnate blochează dezvoltarea de proiecte noi, afectând astfel stabilitatea şi creşterea industriei IT într-o perioadă deja dificilă. Întârzierile semnificative au dus la o scădere a încrederii companiilor în accesarea fondurilor europene, ceea ce poate duce la o absorbţie mai mică şi, implicit, la ratarea unor oportunităţi de dezvoltare.”

    Întârzierea programului pune în pericol şi eforturile României de a urca de pe ultimul din indicele economiei şi societăţii digitale (DESI) realizat de Uniunea Europeană. Rapoartele UE privind acest subiect recomandă de altel României să accelereze acţiunile privind digitalizarea afacerilor.
     

  • Adele anunţă că vrea să ia o pauză în cariera de cântăreaţă

    Vedeta pop a dezvăluit că seria lungă de concerte din Las Vegas a fost epuizantă din punct de vedere emoţional şi că îi este dor de viaţa ei de dinainte de a deveni o celebritate, potrivit Sky News. Adele a anunţat că va lua o „mare pauză” de la muzică după viitoarele sale concerte.

    Cântăreaţa britanică, care şi-a petrecut ultimii doi ani cântând în fiecare weekend în Las Vegas, va avea spectacole în Europa luna viitoare pentru prima dată din 2016. Ea va susţine 10 concerte în Germania, la centrul expoziţional Messe din München, care are o capacitate de 80.000.

    Tânăra în vârstă de 36 de ani a declarat pentru postul german ZDF că plănuieşte o pauză prelungită după finalizarea spectacolelor deja programate.

  • Un trib care nu a avut contacte cu exteriorul a ieşit din pădurea din Amazon în căutarea hranei

    Membrii tribului Mascho Piro au fost fotografiaţi ieşind din pădurea tropicală din Amazonul peruan în căutarea hranei.

    Organizaţia Survival International avertizează că problemele cu care se confruntă tribul sunt amplificate de tăietorii de lemne aflaţi la doar câteva mile distanţă, potrivit Sky News.

    Mai multe companii de exploatare forestieră deţin concesiuni în interiorul teritoriului.

    Mashco Piro, care trăiesc între două rezervaţii naturale din Madre de Dios, sunt rar văzuţi şi refuză să comunice cu cu străinii.

    În ultimele săptămâni ei au fost văzuţi mai des, atât în Peru cât şi în Brazilia. Experţii cred că ei fug de tăietorii de lemne şi cer ca drepturile teritoriale ale tribului să fie protejate.