Blog

Pentru ca ţările emergente din Europa Centrală şi de Est să atingă un ritm rapid de dezvoltare economică, atragerea investiţiilor străine directe (ISD) este esenţială. Pe termen mediu şi lung, aceste investiţii contribuie la stabilitatea economică şi la îmbunătăţirea standardelor de viaţă. Astfel, ISD generează oportunităţi de angajare şi stimulează creşterea productivităţii prin transferul de tehnologie, know-how şi competenţe manageriale. De asemenea, ele diversifică baza industrială a acestor ţări, reducând dependenţa de importuri în domenii cheie şi sporind rezilienţa economiilor locale la şocuri externe. În plus, capitalul atras favorizează inovaţia şi facilitează accesul companiilor locale pe pieţele internaţionale. Astfel, creşterea atractivităţii ţărilor pentru ISD devine un obiectiv strategic în contextul competiţiei regionale şi globale, inclusiv în contextul fenomenului recent, dar aparent tot mai accentuat, de “reshoring” (fenomen determinat de contextul geopolitic al ultimilor ani şi opus, ca sens de acţiune, celui de diversificare regională şi globală a activităţilor companiilor).

România, în special, trebuie să valorifice aceste oportunităţi, iar accentul nu trebuie pus doar pe  dezvoltarea infrastructurii (chiar dacă avem nevoie să recuperăm cât mai rapid decalajul mare creat în timp în defavoarea noastră). Infrastructura are efecte favorabile în lanţ pentru evoluţia economică, dar trebuie mers în paralel cu programe care să adreseze direct nevoia de a menţine ritmul de creştere a productivităţii activităţilor de tip ISD. Totodată, trebuie continuat să acţionăm cu un spectru larg de măsuri pentru creşterea competitivităţii pe pieţele externe: îmbunătăţirea cadrului legal, reducerea birocraţiei în interacţiunea dintre mediul de afaceri şi administraţia publică, o conduită fiscală previzibilă şi uşor de aplicat, menţinerea unui mediu concurenţial, sancţionarea fermă şi fără excepţii a practicilor incorecte pentru a păstra condiţii egale pentru toate companiile pe domenii specifice de activitate, o funcţionare mai echilibrată a pieţei muncii, susţinerea accesului la programe de formare adaptate nevoilor de astăzi şi de mâine ale angajatorilor, sprijinirea cercetării aplicate în parteneriat cu mediul de afaceri, asigurarea în continuare a accesului la programe de finanţare.

1. Investiţiile în ţările emergente din Europa Centrală şi de Est reprezintă în continuare o bună oportunitate pentru investitorii care doresc să îşi diversifice portofoliile şi să profite de potenţialul alert de creştere economică al regiunii (eng. “catching-up”).

Afirmaţia nu este exagerată, chiar dacă o serie de factori exogeni, în special cu manifestare recentă, influenţează atractivitatea Europei ca destinaţie pentru investitori. Pandemia de COVID-19 a determinat rupturi semnificative ale lanţurilor de distribuţie şi o reorientare strategică în acest sens, ajungându-se chiar până la punerea sub semnul întrebării a modelului bazat pe globalizare şi la agrearea unor modele alternative de dezvoltare, care să răspundă noilor necesităţi şi provocări economice. Şocul pandemic a fost în scurt timp dublat de conflictul din Ucraina, care a indus un sentiment crescut de incertitudine, în special în arealul ţărilor limitrofe acestui focar. Costurile energiei, inflaţia, dar şi probleme mai vechi, de fond, legate de criza climatică şi cea demografică se adaugă la noua imagine de ansamblu. Creşterile ratelor dobânzilor aplicate de băncile centrale, încetinirea ritmului creşterii economice, dar şi deteriorarea relaţiilor economice cu Rusia au conturat, în esenţă, o nouă realitate în Europa.

În acelaşi timp însă, nici atuurile nu pot fi neglijate, într-o Uniune Europeană care a demonstrat valorile care au consacrat-o. În timpul crizelor recente, Uniunea a oferit un exemplu puternic de solidaritate şi rezilienţă, păstrând în acelaşi timp ca obiectiv primordial transformarea pentru lumea viitorului, o lume “verde”, incluzivă, digitalizată. Totodată trebuie afirmat că ţările UE şi-au dovedit rezilienţa depăşind aşteptările – ratele inflaţiei deşi aflate peste ţintele multianuale, sunt pe un trend descendent relativ alert, iar activitatea economică se estimează că va creşte treptat în 2024 susţinută de investiţii, dar şi de revenirea consumului, potrivit celui mai recent Raport privind previziunile economice al Comisiei Europene.

În contextul european general şi în pofida crizelor recente, ţările din Europa Centrală şi de Est rămân ancorate pe o traiectorie în general pozitivă, având drept motor specific al creşterii accesarea de fonduri UE. În condiţiile menţinerii previziunilor unei creşteri economice superioare celei din ţările vestice, acestea îşi păstrează atractivitatea ca destinaţii de fructificare a capitalurilor investiţionale. Apartenenţa la UE, evoluţia economică pozitivă a ultimilor ani, progresele semnificative pe zona de digitalizare, dar şi preocuparea pentru crearea unui mediu legislativ propice investiţiilor străine au transformat ţările central şi est-europene în destinaţii extrem de atractive pentru investitori.

2. Multe ţări din Europa Centrală şi de Est au cunoscut o dezvoltare semnificativă şi au atras tot mai multe investiţii străine directe în ultimii ani. Interesul investitorilor s-a datorat creşterii economice, forţei de muncă superior calificate şi locaţiei strategice.

Dincolo de trăsături şi avantaje comune (apartenenţa la UE, statutul de membru sau candidat OCDE, disponibilitatea fondurilor europene, cadrul european de reglementare), fiecare dintre ţările centrale şi est europene, prezintă avantaje individuale şi particularităţi care le diferenţiază în abordarea privind atragerea ISD.

Spre exemplu, atractivitatea Poloniei ca destinaţie pentru investitorii străini este susţinută de preocuparea pentru dezvoltarea unui cadru legal propice investiţiilor, de renumita eficienţă în accesarea şi utilizarea fondurilor europene şi, nu în ultimul rând, de orientarea pro-europeană demonstrată la alegerile de la finalul anului 2023.

Confirmarea Poloniei ca destinaţie ofertantă pentru investitori este susţinută şi de ratingurile impresionante: A2 (Moody’s) şi A- (Standard&Poor’s şi Fitch), valori ce indică 4 sau chiar 5 trepte peste nivelul “non-investiţional”. Chiar dacă în 2023, economia Poloniei a înregistrat o creştere sub cea previzionată, de doar 0,2%, aşteptările pentru 2024 sunt de accelerare la 2,7% (cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene).

Agenţia Poloneză pentru Investiţii şi Comerţ (PAIH) a anunţat un record al investiţiilor străine directe în 2023 care vor fi implementate prin agenţie, estimat la peste 7,4 miliarde euro, un cuantum aproape dublu faţă de cel din 2022 (https://www.trade.gov.pl/en/news/a-record-breaking-2023-for-paih/).

În acelaşi timp, este de remarcat consolidarea poziţiei Poloniei în sectorul semiconductorilor, prin investiţia anunţată de Intel, cu un rol crucial în determinarea avansului tehnologic şi deci implicit, în transformarea lumii noastre datorită tehnologiei, transformare la care asistăm deja de o bună perioadă de timp. Dezvoltarea fără precedent în domeniul inteligenţei artificiale, Internet of Things (IoT) sau al reţelelor 5G şi implicaţiile pentru toate sectoarele economice sunt nemijlocit legate de evoluţia sectorului semiconductorilor. Să ne amintim că doar cu câţiva ani în urmă, am asistat la o scădere a producţiei de semiconductori, agravată de debutul pandemiei de COVID-19 suprapus peste dificultăţile deja existente în a răspunde unei cereri în creştere (accentuat inclusiv de fenomenul de “friend-shoring” indus de tensiunile recente între SUA şi China), ceea ce a determinat o serie de efecte negative în diverse industrii, variind de la indisponibilitatea unor produse până la creşterea preţurilor.

Nu în ultimul rând, Polonia este recunoscută pentru sectorul IT, extrem de dinamic, cu peste jumătate de milion de specialişti bine pregătiţi.

La rândul său, Republica Cehă este în topul ţărilor central şi est europene în ceea ce priveşte fluxul de ISD, atingând 9,3 miliarde euro în 2022, în creştere faţă de 2021 (UNCTAD’s World Investment Report 2023).

Printre proiectele importante de investiţii străine directe dezvoltate în Cehia în ultimii ani se numără cele din sectorul de cercetare şi dezvoltare ale unor giganţi tehnologici precum IBM şi Honeywell, cu susţinerea politicilor guvernamentale locale care oferă stimulente pentru proiectele de înaltă valoare adăugată, în special în domenii precum IT, nanotehnologie şi ştiinţe aplicate. Totodată, Republica Cehă este un hub important pentru industria auto, companii precum Škoda Auto (parte a Volkswagen Group) şi Hyundai Motor Company continuând să investească masiv în modernizarea şi extinderea capacităţilor locale de producţie. În industria prelucrătoare, investitori din Japonia şi Coreea de Sud au realizat investiţii semnificative în fabrici şi facilităţi de producţie, contribuind la creşterea capacităţii industriale a ţării.

CzechInvest, agenţia guvernamentală de promovare a investiţiilor care operează sub Ministerul Industriei şi Comerţului, a promovat activ atragerea de investiţii străine în special din partea unor companii de tehnologie. Totodată, CzechInvest oferă asistenţă în timpul implementării proiectelor de investiţii, servicii de consultanţă pentru investitorii străini care intră pe piaţa cehă, sprijin pentru furnizori şi asistenţă pentru dezvoltarea firmelor nou înfiinţate care favorizează inovarea.

Şi Ungaria a atins un nou nivel record al ISD în 2023, depăşind 13 miliarde euro, un nivel dublu faţă de recordul anului precedent, de 6,5 miliarde euro, conform HIPA (Agenţia Maghiară de Promovare a Investiţiilor) (https://hipa.hu/news/previous-all-time-high-fdi-inflow-doubled-in-hungary/). Ca şi în anii anteriori, Ungaria a atras un volum mare de investiţii în industria automobilelor, în special cele electrice (https://www.intellinews.com/hungary-s-fdi-soars-to-over-13bn-in-2023-306525/), demonstrând preocuparea pentru transformare şi adaptare la noile exigenţe ale economiei şi societăţii. Astfel, Ungaria devine un jucător important în acest sector, cu perspective de a ajunge al doilea mare producător de baterii auto electrice din lume. Este o performanţă remarcabilă, cu un impact major pe termen mediu asupra întregii economii. De asemenea, este de remarcat că Ungaria a devenit destinaţia predilectă de investiţii în zonă pentru unele ţările asiatice (China, Coreea de Sud sau Japonia), ţări care furnizează aproape 82% din fluxul total al ISD (https://hipa.hu/news/previous-all-time-high-fdi-inflow-doubled-in-hungary/).

În Bulgaria, fluxul net de investiţii străine directe a crescut în 2023, ajungând la 3,37 miliarde de euro, conform băncii centrale (https://seenews.com/news/bulgarias-net-fdi-inflow-rises-28-in-2023-848774#:~:text=The%20largest%20net%20FDI%20inflow,Ireland%20with%2022%20million%20euro).

Spre deosebire de ţările anterior menţionate, Bulgaria rămâne atractivă în primul rând pentru costurile mici cu forţa de muncă şi pentru nivelul scăzut al impozitării. În acelaşi timp însă, persistă îngrijorări cu privire la situaţia politică, birocraţie şi lipsa de predictibilitate cauzată de schimbări relativ frecvente ale cadrului legal. Sectoare importante, cum sunt turismul, serviciile, logistica au fost afectate puternic de pandemia Covid-19, iar războiul din Ucraina a provocat ruperea lanţurilor de distribuţie şi a contribuit la creşterea inflaţiei.  

În 2022, investiţiile străine directe în România au atins un nivel record de peste 10 miliarde de euro, o creştere de 12,3% faţă de 2021 (BNR – Investiţiile străine directe în România în anul 2022). Acest avans a fost sprijinit de o multitudine de factori favorabili, unii dintre ei fiind doar de natură conjuncturală, în vreme ce alţii au reflectat relaxarea restricţiilor pandemice, dar şi rezilienţa climatului investiţional românesc, în ciuda tensiunilor geopolitice şi a crizei energetice. Investiţiile s-au concentrat în principal în industrie, comerţ şi servicii financiare şi de asigurări. În anul 2023, ISD au scăzut însă la circa 6,6 miliarde de euro. Nivelul din 2023 este inferior inclusiv celui consemnat în 2021, anterior declanşării de către Rusia a războiului împotriva Ucrainei, dar se plasează totuşi pe un palier vizibil superior celui din anii pre-pandemici.

Datele din contul financiar al balanţei de plăţi privind structura fluxului net al ISD (Figura 2) arată că toate cele trei categorii importante de componente au avut un aport la scăderea din anul 2023. De asemenea, se observă că investiţiile străine directe sub forma aportului la capitalurile proprii ale firmelor româneşti au consemnat în 2023 al doilea an consecutiv de scădere şi s-au plasat la unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii 19 ani. În acelaşi timp însă, profitul reinvestit a rămas la unul dintre cele mai ridicate niveluri din perioada menţionată.

Un element pozitiv ce poate fi observat in figura de mai sus este faptul că, pe ansamblul întregului interval analizat, cele două elemente ale participaţiilor la capitalurile proprii menţionate anterior rămân dominante în raport cu cuantumul instrumentelor de natura datoriei. Astfel, în luna martie 2024 (conform celor mai recente date disponibile privind soldul ISD conform principiului direcţional), participaţiile la capitalurile proprii au consemnat cea mai ridicată pondere din totalul soldului ISD în România din ultimii 10 ani, de aproximativ 72,7 %.

În cazul României, necesitatea finanţării deficitului de cont curent prin surse negeneratoare de datorie este un argument pentru menţinerea măsurilor de încurajare a ISD, alături de o absorbţie ridicată a fondurilor europene de tip “transferuri de capital”.

Multe dintre detaliile privind structura investiţiilor străine pe ţări, regiuni şi tipuri de activităţi nu sunt deocamdată disponibile pentru anul 2023, dar este util să observăm că la finele anului 2022 soldul ISD de circa 108 miliarde de euro era format în majoritate (65,8%) de investiţii de tip “greenfield”. Polarizarea la nivel de regiuni se menţine, însă, la un nivel ridicat şi din perspectiva atragerii ISD: regiunea Bucureşti-Ilfov se plasa pe prima poziţie, cu o pondere de 62,7% din soldul ISD. În ceea ce priveşte ţările partenere din care provin investitorii, Germania se plasează pe prima poziţie conform criteriului investitorului final cu 14,9%, iar Ţările de Jos conduc în clasamentul investitorilor imediaţi (criteriu care ţine cont de rezidenţa investitorului care deţine în mod direct participaţiile la capital), cu 21,9%.

Tot la nivelul anului 2022 observăm că, deşi ISD sub formă de capital au avut ponderea cea mai ridicată în totalul fluxurilor, investitorii străini şi companiile locale au continuat să utilizeze într-o proporţie semnificativă şi instrumentele de datorie. Astfel, datoria externă brută a companiilor beneficiare de ISD a reprezentat 47,3% din totalul datoriei externe a României în 2022. Creşterea ISD implică în mod natural şi o amplificare a remunerării acestora, astfel că veniturile nete ale nerezidenţilor au crescut cu 36,8%, ajungând la peste 12 miliarde de euro, în special datorită dinamicii ascendente a profiturilor nete ce au revenit investitorilor străini din totalul profiturilor întreprinderilor de tip ISD. Este de menţionat şi faptul că în anul 2022, jumătate din aceste profituri au fost reinvestite în România.

Statistica publicată de banca centrală pentru anul 2022 evidenţiază însă şi un alt efect al creşterii ISD, pentru care există preocupare deoarece se asociază cu unele probleme structurale (pe partea de ofertă) care sunt încă specifice economiei româneşti, în pofida dezvoltării din ultimii ani. Aşadar, din cauza caracterului deficitar al producţiei interne (cantitativ, dar şi din perspectivă competitivă privind design-ul, calitatea şi preţul), firmele beneficiare de ISD recurg adesea la importuri pentru realizarea obiectivelor de investiţii. Datele arată că, pentru anul 2022, cifra de afaceri a întreprinderilor ISD a crescut cu 30,2%, exporturile de bunuri au crescut cu 19,3%, însă în acelaşi timp importurile au crescut şi ele cu 27,5%. Cu toate acestea, ca element conjunctural, trebuie menţionat că o parte semnificativă din creşterea valorii importurilor de bunuri din ultimii doi ani poate fi atribuită majorării preţurilor la materii prime şi energie şi, mai recent, inflaţiei generale.

Fiind o economie emergentă, la fel ca celelalte economii aflate într-un stadiu similar de dezvoltare, România atrage mult mai multe investiţii directe din străinătate comparativ cu cele pe care companiile româneşti le realizează în afara ţării. Totuşi este îmbucurător să observăm că investiţiile româneşti în afară ţării au totalizat în anul 2022 circa 1,2 miliarde de euro, fiind de aproximativ cinci ori mai mari faţă de 2021, astfel că soldul acestora a depăşi pragul de 4,4 miliarde de euro. Principalele destinaţii imediate au fost Ţările de Jos, Cipru şi Republica Moldova.

Coroborând cele două figuri de mai sus, putem afirma că, deşi raportat la PIB, România atrage anual ISD la un nivel mai redus comparativ cu Cehia sau Polonia, dinamica acestora este una favorabilă pe ansamblu, în special având în vedere climatul economic şi geopolitic volatil de pe parcursul ultimilor 4 ani. Astfel, reducerea de amploare a valorii ISD din primul an pandemic (deşi considerabil mai puţin amplu comparativ cu scăderile înregistrate în criza din 2008-2009), a fost urmată de creşteri puternice în 2021 şi 2022. De aceea, cuantumul din 2023 (mai redus faţă de 2022 şi 2021) poate fi interpretat ca o normalizare a situaţiei şi o reaşezare pe un trend care rămâne ascendent pe termen mediu, dar într-un un ritm mai apropiat de condiţiile actuale din economia locală, în contextul vulnerabilităţilor ce afectează percepţia investitorilor străini faţă de noi (deficitele gemene), în etapa curentă de dezvoltare pe care o parcurgem, dar şi în contextul tensiunilor geopolitice locale şi globale, care se dovedesc a fi mult mai persistente decât ne-am aşteptat.

Datele prezentate în Figura 5 arată că, pentru trimestrul I al anului curent, evoluţia lunară a ISD este similară celei observate pe parcursul aceleiaşi perioade din 2021 şi 2023, dar mai redusă comparativ cu 2022. Această observaţie trebuie însă coroborată cu faptul că pentru 2024 estimarea oficială (publicată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză) indică un nivel al PIB nominal mai mare cu aproximativ 10 la sută faţă de 2023 şi cu 26 la sută faţă de 2022. Aşadar, avem nevoie în a doua parte a anului curent de o îmbunătăţire a nivelului nominal al ISD atrase, comparativ cu 2023, pentru menţinerea unei ponderi a acestora în PIB superioare nivelului de circa 2 la sută din 2023, care este oricum mai redusă comparativ cea din anii pre-pandemici, 2016-2019.

3. Regiunea Europei Centrale şi de Est s-a confruntat în ultimii ani cu ameninţări similare, dar şi cu multe oportunităţi comune de dezvoltare.

Ţările din Europa Centrală şi de Est au fost afectate în ultimii ani de numeroase crize, ca de altfel o mare parte a ţărilor lumii, confruntându-se cu perturbări ale activităţii economice, ale lanţurilor de aprovizionare şi cu provocări privind ocuparea forţei de muncă.

Eforturile de redresare economică, măsurile de stimulare fiscală şi sprijinul acordat întreprinderilor, au fost esenţiale pentru restabilirea creşterii şi pentru consolidarea rezistenţei împotriva unor potenţiale şocuri viitoare.

Reformele structurale care vizează îmbunătăţirea mediului de afaceri, creşterea competitivităţii şi atragerea investiţiilor sunt vitale pentru stimularea creşterii economice. Ţările ECE implementează reforme în domenii precum impozitarea, reglementarea, infrastructura, educaţia şi inovarea pentru a creşte productivitatea şi pentru a promova dezvoltarea durabilă. Valorificarea resurselor UE şi participarea la iniţiativele UE, cum ar fi European Green Deal sau Next Generation EU, pot sprijini creşterea economică şi transformarea în regiune.

Inclusiv ca efect al alocărilor ţintite al unei părţi a fondurilor europene, regiunea oferă oportunităţi de investiţii în diverse sectoare, inclusiv producţie, servicii, tehnologie, energie regenerabilă, infrastructură şi turism. Diversificarea economică dincolo de industriile tradiţionale şi promovarea inovaţiei, a antreprenoriatului şi a digitalizării contribuie la perspectivele de creştere pe termen lung.

Îmbunătăţirea infrastructurii, inclusiv a infrastructurii de transport, energie, digitală şi socială, îmbunătăţeşte conectivitatea, facilitează comerţul şi stimulează dezvoltarea economică. Investiţiile în proiecte de infrastructură, susţinute de un mix între finanţarea publică şi cea privată, contribuie la integrarea regională, sporesc competitivitatea şi potenţează creşterea economică.

Abordarea provocărilor demografice, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei, tendinţele de emigrare ori preferinţa unor grupuri sociale de a rămâne în afara pieţei muncii, necesită politici care să promoveze participarea forţei de muncă, dezvoltarea competenţelor şi gestionarea migraţiei. Investiţiile în educaţie, formare şi învăţarea pe tot parcursul vieţii stimulează dezvoltarea capitalului uman şi pot conduce, alături de preocuparea pentru înzestrare tehnologică, la menţinerea trendului de creştere a productivităţii muncii.

Instabilitatea politică poate genera incertitudini legate de politicile de investiţii, modificări ale cadrului de reglementare şi posibile perturbări ale operaţiunilor comerciale.

4. Apartenenţa la Uniunea Europeană, OCDE şi alte forme de cooperare şi integrare economică regională şi internaţională susţin îmbunătăţirea guvernanţei, un cadru general care încurajează mai mult dezvoltarea afacerilor, amplificarea comerţului exterior şi atractivitatea pentru investitorii străini.

În sine, calitatea de ţară membră a UE are un impact pozitiv asupra percepţiei investitorilor; de exemplu, există studii empirice care evidenţiază o legătura pozitivă semnificativă între apartenenţa la UE şi fluxurile ISD.

În mod similar, şi apartenenţa la diverse organizaţii internaţionale cu reputaţie acumulată, poate avea un impact pozitiv asupra fluxurilor de investiţii străine directe, cel puţin prin perspectiva unei întăriri a guvernanţei economice şi implicit a perspectivelor de evoluţie favorabilă a ratingului de ţară. De pildă, ţările membre UE din Europa Centrală şi de Est cu care ne comparăm adesea în privinţa fluxurilor de ISD sunt, totodată, membre ale OCDE sau se află în proces de aderare, aşa cum este cazul României şi al Bulgariei.

Riscul politic perceput de investitorii străini poate fi diminuat prin apartenenţa ţării de destinaţie la diverse organizaţii internaţionale, implicit prin aderarea la principiile şi politicile promovate de respectivele organizaţii, reducându-se astfel gradul de incertitudine inerent investiţiilor străine. Credibilitatea autorităţilor din ţara de destinaţie este dublată de convenţiile aplicate de organizaţiile internaţionale, ceea ce, aşa cum este de aşteptat, îmbunătăţeşte guvernanţa locală, implicit şi percepţia investitorilor prin diminuarea probabilităţii lipsei de consecvenţă a autorităţilor naţionale în atitudinea faţă de investitorii străini.

În plus, nu este de neglijat faptul că politicile promovate de organizaţiile internaţionale în domeniul investiţiilor tind să aibă un caracter mai stabil decât politicile promovate de guverne. Totodată, aderarea la o organizaţie internaţională asumă implicit angajamentul pe termen lung al guvernelor faţă de politicile promovate de respectiva organizaţie.

Această potenţială garanţie pentru investitorii străini este cu atât mai importantă pentru economiile emergente, prin afirmarea aderării la principiile şi politicile promovate de aceste organizaţii. Drepturile de proprietate, principiul non-discriminării faţă de investitorii străini, tratamentul corect al acestora sunt aspecte importante ce stau la baza deciziilor de investiţii. Apartenenţa la organizaţii internaţionale şi alinierea la principiile promovate de acestea menţin deci credibilitatea angajamentelor guvernamentale privind susţinerea unui mediu adecvat şi chiar propice derulării afacerilor.

5. Concluzii

Ideea de a creşte constant investiţiile ca motor al dezvoltării economice nu este nouă. Investiţiile sunt un motor important al creşterii PIB, iar în timp acestea pot avea un efect de stimulare a exporturilor nete, împreună acţionând complementar pentru a echilibra contribuţia consumului la creşterea economică, asigurând, astfel, o structură mai robustă a economiei. Pentru economiile emergente, este esenţială o focusare pe investiţiile în infrastructură, care vor spori atractivitatea pentru investitori şi competitivitatea companiilor. Totuşi, este suboptimal ca întreg efortul investiţional să fie concentrat doar în acest domeniu. Este necesară şi creşterea productivităţii şi competitivităţii firmelor, ceea ce se poate realiza printr-o combinaţie de măsuri legislative, de finanţare, de susţinere a cercetării şi inovării, şi prin dezvoltarea capacităţilor antreprenoriale interne. Acest proces nu este simplu şi necesită întotdeauna perseverenţă şi echilibru.

Îmbunătăţirea productivităţii prin creşterea inovării şi a investiţiilor trebuie să fie prioritară. Dezvoltarea infrastructurii are un rol important şi contribuie, indirect, la sporirea productivităţii şi a competitivităţii, dar nu trebuie să neglijăm investiţiile legate direct de procesul de producţie. Parafrazându-l pe Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel şi profesor de economie la Princeton University, productivitatea nu este chiar totul, dar pe termen lung este aproape tot ce contează, atunci când ne referim la capacitatea unei ţări de a îmbunătăţi nivelul de trai al populaţiei.

 

Pentru ca ţările emergente din Europa Centrală şi de Est să atingă un ritm rapid de dezvoltare economică, atragerea investiţiilor străine directe (ISD) este esenţială. Pe termen mediu şi lung, aceste investiţii contribuie la stabilitatea economică şi la îmbunătăţirea standardelor de viaţă. Astfel, ISD generează oportunităţi de angajare şi stimulează creşterea productivităţii prin transferul de tehnologie, know-how şi competenţe manageriale. De asemenea, ele diversifică baza industrială a acestor ţări, reducând dependenţa de importuri în domenii cheie şi sporind rezilienţa economiilor locale la şocuri externe. În plus, capitalul atras favorizează inovaţia şi facilitează accesul companiilor locale pe pieţele internaţionale. Astfel, creşterea atractivităţii ţărilor pentru ISD devine un obiectiv strategic în contextul competiţiei regionale şi globale, inclusiv în contextul fenomenului recent, dar aparent tot mai accentuat, de “reshoring” (fenomen determinat de contextul geopolitic al ultimilor ani şi opus, ca sens de acţiune, celui de diversificare regională şi globală a activităţilor companiilor).

România, în special, trebuie să valorifice aceste oportunităţi, iar accentul nu trebuie pus doar pe  dezvoltarea infrastructurii (chiar dacă avem nevoie să recuperăm cât mai rapid decalajul mare creat în timp în defavoarea noastră). Infrastructura are efecte favorabile în lanţ pentru evoluţia economică, dar trebuie mers în paralel cu programe care să adreseze direct nevoia de a menţine ritmul de creştere a productivităţii activităţilor de tip ISD. Totodată, trebuie continuat să acţionăm cu un spectru larg de măsuri pentru creşterea competitivităţii pe pieţele externe: îmbunătăţirea cadrului legal, reducerea birocraţiei în interacţiunea dintre mediul de afaceri şi administraţia publică, o conduită fiscală previzibilă şi uşor de aplicat, menţinerea unui mediu concurenţial, sancţionarea fermă şi fără excepţii a practicilor incorecte pentru a păstra condiţii egale pentru toate companiile pe domenii specifice de activitate, o funcţionare mai echilibrată a pieţei muncii, susţinerea accesului la programe de formare adaptate nevoilor de astăzi şi de mâine ale angajatorilor, sprijinirea cercetării aplicate în parteneriat cu mediul de afaceri, asigurarea în continuare a accesului la programe de finanţare.

1. Investiţiile în ţările emergente din Europa Centrală şi de Est reprezintă în continuare o bună oportunitate pentru investitorii care doresc să îşi diversifice portofoliile şi să profite de potenţialul alert de creştere economică al regiunii (eng. “catching-up”).

Afirmaţia nu este exagerată, chiar dacă o serie de factori exogeni, în special cu manifestare recentă, influenţează atractivitatea Europei ca destinaţie pentru investitori. Pandemia de COVID-19 a determinat rupturi semnificative ale lanţurilor de distribuţie şi o reorientare strategică în acest sens, ajungându-se chiar până la punerea sub semnul întrebării a modelului bazat pe globalizare şi la agrearea unor modele alternative de dezvoltare, care să răspundă noilor necesităţi şi provocări economice. Şocul pandemic a fost în scurt timp dublat de conflictul din Ucraina, care a indus un sentiment crescut de incertitudine, în special în arealul ţărilor limitrofe acestui focar. Costurile energiei, inflaţia, dar şi probleme mai vechi, de fond, legate de criza climatică şi cea demografică se adaugă la noua imagine de ansamblu. Creşterile ratelor dobânzilor aplicate de băncile centrale, încetinirea ritmului creşterii economice, dar şi deteriorarea relaţiilor economice cu Rusia au conturat, în esenţă, o nouă realitate în Europa.

În acelaşi timp însă, nici atuurile nu pot fi neglijate, într-o Uniune Europeană care a demonstrat valorile care au consacrat-o. În timpul crizelor recente, Uniunea a oferit un exemplu puternic de solidaritate şi rezilienţă, păstrând în acelaşi timp ca obiectiv primordial transformarea pentru lumea viitorului, o lume “verde”, incluzivă, digitalizată. Totodată trebuie afirmat că ţările UE şi-au dovedit rezilienţa depăşind aşteptările – ratele inflaţiei deşi aflate peste ţintele multianuale, sunt pe un trend descendent relativ alert, iar activitatea economică se estimează că va creşte treptat în 2024 susţinută de investiţii, dar şi de revenirea consumului, potrivit celui mai recent Raport privind previziunile economice al Comisiei Europene.

În contextul european general şi în pofida crizelor recente, ţările din Europa Centrală şi de Est rămân ancorate pe o traiectorie în general pozitivă, având drept motor specific al creşterii accesarea de fonduri UE. În condiţiile menţinerii previziunilor unei creşteri economice superioare celei din ţările vestice, acestea îşi păstrează atractivitatea ca destinaţii de fructificare a capitalurilor investiţionale. Apartenenţa la UE, evoluţia economică pozitivă a ultimilor ani, progresele semnificative pe zona de digitalizare, dar şi preocuparea pentru crearea unui mediu legislativ propice investiţiilor străine au transformat ţările central şi est-europene în destinaţii extrem de atractive pentru investitori.

2. Multe ţări din Europa Centrală şi de Est au cunoscut o dezvoltare semnificativă şi au atras tot mai multe investiţii străine directe în ultimii ani. Interesul investitorilor s-a datorat creşterii economice, forţei de muncă superior calificate şi locaţiei strategice.

Dincolo de trăsături şi avantaje comune (apartenenţa la UE, statutul de membru sau candidat OCDE, disponibilitatea fondurilor europene, cadrul european de reglementare), fiecare dintre ţările centrale şi est europene, prezintă avantaje individuale şi particularităţi care le diferenţiază în abordarea privind atragerea ISD.

Spre exemplu, atractivitatea Poloniei ca destinaţie pentru investitorii străini este susţinută de preocuparea pentru dezvoltarea unui cadru legal propice investiţiilor, de renumita eficienţă în accesarea şi utilizarea fondurilor europene şi, nu în ultimul rând, de orientarea pro-europeană demonstrată la alegerile de la finalul anului 2023.

Confirmarea Poloniei ca destinaţie ofertantă pentru investitori este susţinută şi de ratingurile impresionante: A2 (Moody’s) şi A- (Standard&Poor’s şi Fitch), valori ce indică 4 sau chiar 5 trepte peste nivelul “non-investiţional”. Chiar dacă în 2023, economia Poloniei a înregistrat o creştere sub cea previzionată, de doar 0,2%, aşteptările pentru 2024 sunt de accelerare la 2,7% (cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene).

Agenţia Poloneză pentru Investiţii şi Comerţ (PAIH) a anunţat un record al investiţiilor străine directe în 2023 care vor fi implementate prin agenţie, estimat la peste 7,4 miliarde euro, un cuantum aproape dublu faţă de cel din 2022 (https://www.trade.gov.pl/en/news/a-record-breaking-2023-for-paih/).

În acelaşi timp, este de remarcat consolidarea poziţiei Poloniei în sectorul semiconductorilor, prin investiţia anunţată de Intel, cu un rol crucial în determinarea avansului tehnologic şi deci implicit, în transformarea lumii noastre datorită tehnologiei, transformare la care asistăm deja de o bună perioadă de timp. Dezvoltarea fără precedent în domeniul inteligenţei artificiale, Internet of Things (IoT) sau al reţelelor 5G şi implicaţiile pentru toate sectoarele economice sunt nemijlocit legate de evoluţia sectorului semiconductorilor. Să ne amintim că doar cu câţiva ani în urmă, am asistat la o scădere a producţiei de semiconductori, agravată de debutul pandemiei de COVID-19 suprapus peste dificultăţile deja existente în a răspunde unei cereri în creştere (accentuat inclusiv de fenomenul de “friend-shoring” indus de tensiunile recente între SUA şi China), ceea ce a determinat o serie de efecte negative în diverse industrii, variind de la indisponibilitatea unor produse până la creşterea preţurilor.

Nu în ultimul rând, Polonia este recunoscută pentru sectorul IT, extrem de dinamic, cu peste jumătate de milion de specialişti bine pregătiţi.

La rândul său, Republica Cehă este în topul ţărilor central şi est europene în ceea ce priveşte fluxul de ISD, atingând 9,3 miliarde euro în 2022, în creştere faţă de 2021 (UNCTAD’s World Investment Report 2023).

Printre proiectele importante de investiţii străine directe dezvoltate în Cehia în ultimii ani se numără cele din sectorul de cercetare şi dezvoltare ale unor giganţi tehnologici precum IBM şi Honeywell, cu susţinerea politicilor guvernamentale locale care oferă stimulente pentru proiectele de înaltă valoare adăugată, în special în domenii precum IT, nanotehnologie şi ştiinţe aplicate. Totodată, Republica Cehă este un hub important pentru industria auto, companii precum Škoda Auto (parte a Volkswagen Group) şi Hyundai Motor Company continuând să investească masiv în modernizarea şi extinderea capacităţilor locale de producţie. În industria prelucrătoare, investitori din Japonia şi Coreea de Sud au realizat investiţii semnificative în fabrici şi facilităţi de producţie, contribuind la creşterea capacităţii industriale a ţării.

CzechInvest, agenţia guvernamentală de promovare a investiţiilor care operează sub Ministerul Industriei şi Comerţului, a promovat activ atragerea de investiţii străine în special din partea unor companii de tehnologie. Totodată, CzechInvest oferă asistenţă în timpul implementării proiectelor de investiţii, servicii de consultanţă pentru investitorii străini care intră pe piaţa cehă, sprijin pentru furnizori şi asistenţă pentru dezvoltarea firmelor nou înfiinţate care favorizează inovarea.

Şi Ungaria a atins un nou nivel record al ISD în 2023, depăşind 13 miliarde euro, un nivel dublu faţă de recordul anului precedent, de 6,5 miliarde euro, conform HIPA (Agenţia Maghiară de Promovare a Investiţiilor) (https://hipa.hu/news/previous-all-time-high-fdi-inflow-doubled-in-hungary/). Ca şi în anii anteriori, Ungaria a atras un volum mare de investiţii în industria automobilelor, în special cele electrice (https://www.intellinews.com/hungary-s-fdi-soars-to-over-13bn-in-2023-306525/), demonstrând preocuparea pentru transformare şi adaptare la noile exigenţe ale economiei şi societăţii. Astfel, Ungaria devine un jucător important în acest sector, cu perspective de a ajunge al doilea mare producător de baterii auto electrice din lume. Este o performanţă remarcabilă, cu un impact major pe termen mediu asupra întregii economii. De asemenea, este de remarcat că Ungaria a devenit destinaţia predilectă de investiţii în zonă pentru unele ţările asiatice (China, Coreea de Sud sau Japonia), ţări care furnizează aproape 82% din fluxul total al ISD (https://hipa.hu/news/previous-all-time-high-fdi-inflow-doubled-in-hungary/).

În Bulgaria, fluxul net de investiţii străine directe a crescut în 2023, ajungând la 3,37 miliarde de euro, conform băncii centrale (https://seenews.com/news/bulgarias-net-fdi-inflow-rises-28-in-2023-848774#:~:text=The%20largest%20net%20FDI%20inflow,Ireland%20with%2022%20million%20euro).

Spre deosebire de ţările anterior menţionate, Bulgaria rămâne atractivă în primul rând pentru costurile mici cu forţa de muncă şi pentru nivelul scăzut al impozitării. În acelaşi timp însă, persistă îngrijorări cu privire la situaţia politică, birocraţie şi lipsa de predictibilitate cauzată de schimbări relativ frecvente ale cadrului legal. Sectoare importante, cum sunt turismul, serviciile, logistica au fost afectate puternic de pandemia Covid-19, iar războiul din Ucraina a provocat ruperea lanţurilor de distribuţie şi a contribuit la creşterea inflaţiei.  

În 2022, investiţiile străine directe în România au atins un nivel record de peste 10 miliarde de euro, o creştere de 12,3% faţă de 2021 (BNR – Investiţiile străine directe în România în anul 2022). Acest avans a fost sprijinit de o multitudine de factori favorabili, unii dintre ei fiind doar de natură conjuncturală, în vreme ce alţii au reflectat relaxarea restricţiilor pandemice, dar şi rezilienţa climatului investiţional românesc, în ciuda tensiunilor geopolitice şi a crizei energetice. Investiţiile s-au concentrat în principal în industrie, comerţ şi servicii financiare şi de asigurări. În anul 2023, ISD au scăzut însă la circa 6,6 miliarde de euro. Nivelul din 2023 este inferior inclusiv celui consemnat în 2021, anterior declanşării de către Rusia a războiului împotriva Ucrainei, dar se plasează totuşi pe un palier vizibil superior celui din anii pre-pandemici.

Datele din contul financiar al balanţei de plăţi privind structura fluxului net al ISD (Figura 2) arată că toate cele trei categorii importante de componente au avut un aport la scăderea din anul 2023. De asemenea, se observă că investiţiile străine directe sub forma aportului la capitalurile proprii ale firmelor româneşti au consemnat în 2023 al doilea an consecutiv de scădere şi s-au plasat la unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii 19 ani. În acelaşi timp însă, profitul reinvestit a rămas la unul dintre cele mai ridicate niveluri din perioada menţionată.

Un element pozitiv ce poate fi observat in figura de mai sus este faptul că, pe ansamblul întregului interval analizat, cele două elemente ale participaţiilor la capitalurile proprii menţionate anterior rămân dominante în raport cu cuantumul instrumentelor de natura datoriei. Astfel, în luna martie 2024 (conform celor mai recente date disponibile privind soldul ISD conform principiului direcţional), participaţiile la capitalurile proprii au consemnat cea mai ridicată pondere din totalul soldului ISD în România din ultimii 10 ani, de aproximativ 72,7 %.

În cazul României, necesitatea finanţării deficitului de cont curent prin surse negeneratoare de datorie este un argument pentru menţinerea măsurilor de încurajare a ISD, alături de o absorbţie ridicată a fondurilor europene de tip “transferuri de capital”.

Multe dintre detaliile privind structura investiţiilor străine pe ţări, regiuni şi tipuri de activităţi nu sunt deocamdată disponibile pentru anul 2023, dar este util să observăm că la finele anului 2022 soldul ISD de circa 108 miliarde de euro era format în majoritate (65,8%) de investiţii de tip “greenfield”. Polarizarea la nivel de regiuni se menţine, însă, la un nivel ridicat şi din perspectiva atragerii ISD: regiunea Bucureşti-Ilfov se plasa pe prima poziţie, cu o pondere de 62,7% din soldul ISD. În ceea ce priveşte ţările partenere din care provin investitorii, Germania se plasează pe prima poziţie conform criteriului investitorului final cu 14,9%, iar Ţările de Jos conduc în clasamentul investitorilor imediaţi (criteriu care ţine cont de rezidenţa investitorului care deţine în mod direct participaţiile la capital), cu 21,9%.

Tot la nivelul anului 2022 observăm că, deşi ISD sub formă de capital au avut ponderea cea mai ridicată în totalul fluxurilor, investitorii străini şi companiile locale au continuat să utilizeze într-o proporţie semnificativă şi instrumentele de datorie. Astfel, datoria externă brută a companiilor beneficiare de ISD a reprezentat 47,3% din totalul datoriei externe a României în 2022. Creşterea ISD implică în mod natural şi o amplificare a remunerării acestora, astfel că veniturile nete ale nerezidenţilor au crescut cu 36,8%, ajungând la peste 12 miliarde de euro, în special datorită dinamicii ascendente a profiturilor nete ce au revenit investitorilor străini din totalul profiturilor întreprinderilor de tip ISD. Este de menţionat şi faptul că în anul 2022, jumătate din aceste profituri au fost reinvestite în România.

Statistica publicată de banca centrală pentru anul 2022 evidenţiază însă şi un alt efect al creşterii ISD, pentru care există preocupare deoarece se asociază cu unele probleme structurale (pe partea de ofertă) care sunt încă specifice economiei româneşti, în pofida dezvoltării din ultimii ani. Aşadar, din cauza caracterului deficitar al producţiei interne (cantitativ, dar şi din perspectivă competitivă privind design-ul, calitatea şi preţul), firmele beneficiare de ISD recurg adesea la importuri pentru realizarea obiectivelor de investiţii. Datele arată că, pentru anul 2022, cifra de afaceri a întreprinderilor ISD a crescut cu 30,2%, exporturile de bunuri au crescut cu 19,3%, însă în acelaşi timp importurile au crescut şi ele cu 27,5%. Cu toate acestea, ca element conjunctural, trebuie menţionat că o parte semnificativă din creşterea valorii importurilor de bunuri din ultimii doi ani poate fi atribuită majorării preţurilor la materii prime şi energie şi, mai recent, inflaţiei generale.

Fiind o economie emergentă, la fel ca celelalte economii aflate într-un stadiu similar de dezvoltare, România atrage mult mai multe investiţii directe din străinătate comparativ cu cele pe care companiile româneşti le realizează în afara ţării. Totuşi este îmbucurător să observăm că investiţiile româneşti în afară ţării au totalizat în anul 2022 circa 1,2 miliarde de euro, fiind de aproximativ cinci ori mai mari faţă de 2021, astfel că soldul acestora a depăşi pragul de 4,4 miliarde de euro. Principalele destinaţii imediate au fost Ţările de Jos, Cipru şi Republica Moldova.

Coroborând cele două figuri de mai sus, putem afirma că, deşi raportat la PIB, România atrage anual ISD la un nivel mai redus comparativ cu Cehia sau Polonia, dinamica acestora este una favorabilă pe ansamblu, în special având în vedere climatul economic şi geopolitic volatil de pe parcursul ultimilor 4 ani. Astfel, reducerea de amploare a valorii ISD din primul an pandemic (deşi considerabil mai puţin amplu comparativ cu scăderile înregistrate în criza din 2008-2009), a fost urmată de creşteri puternice în 2021 şi 2022. De aceea, cuantumul din 2023 (mai redus faţă de 2022 şi 2021) poate fi interpretat ca o normalizare a situaţiei şi o reaşezare pe un trend care rămâne ascendent pe termen mediu, dar într-un un ritm mai apropiat de condiţiile actuale din economia locală, în contextul vulnerabilităţilor ce afectează percepţia investitorilor străini faţă de noi (deficitele gemene), în etapa curentă de dezvoltare pe care o parcurgem, dar şi în contextul tensiunilor geopolitice locale şi globale, care se dovedesc a fi mult mai persistente decât ne-am aşteptat.

Datele prezentate în Figura 5 arată că, pentru trimestrul I al anului curent, evoluţia lunară a ISD este similară celei observate pe parcursul aceleiaşi perioade din 2021 şi 2023, dar mai redusă comparativ cu 2022. Această observaţie trebuie însă coroborată cu faptul că pentru 2024 estimarea oficială (publicată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză) indică un nivel al PIB nominal mai mare cu aproximativ 10 la sută faţă de 2023 şi cu 26 la sută faţă de 2022. Aşadar, avem nevoie în a doua parte a anului curent de o îmbunătăţire a nivelului nominal al ISD atrase, comparativ cu 2023, pentru menţinerea unei ponderi a acestora în PIB superioare nivelului de circa 2 la sută din 2023, care este oricum mai redusă comparativ cea din anii pre-pandemici, 2016-2019.

3. Regiunea Europei Centrale şi de Est s-a confruntat în ultimii ani cu ameninţări similare, dar şi cu multe oportunităţi comune de dezvoltare.

Ţările din Europa Centrală şi de Est au fost afectate în ultimii ani de numeroase crize, ca de altfel o mare parte a ţărilor lumii, confruntându-se cu perturbări ale activităţii economice, ale lanţurilor de aprovizionare şi cu provocări privind ocuparea forţei de muncă.

Eforturile de redresare economică, măsurile de stimulare fiscală şi sprijinul acordat întreprinderilor, au fost esenţiale pentru restabilirea creşterii şi pentru consolidarea rezistenţei împotriva unor potenţiale şocuri viitoare.

Reformele structurale care vizează îmbunătăţirea mediului de afaceri, creşterea competitivităţii şi atragerea investiţiilor sunt vitale pentru stimularea creşterii economice. Ţările ECE implementează reforme în domenii precum impozitarea, reglementarea, infrastructura, educaţia şi inovarea pentru a creşte productivitatea şi pentru a promova dezvoltarea durabilă. Valorificarea resurselor UE şi participarea la iniţiativele UE, cum ar fi European Green Deal sau Next Generation EU, pot sprijini creşterea economică şi transformarea în regiune.

Inclusiv ca efect al alocărilor ţintite al unei părţi a fondurilor europene, regiunea oferă oportunităţi de investiţii în diverse sectoare, inclusiv producţie, servicii, tehnologie, energie regenerabilă, infrastructură şi turism. Diversificarea economică dincolo de industriile tradiţionale şi promovarea inovaţiei, a antreprenoriatului şi a digitalizării contribuie la perspectivele de creştere pe termen lung.

Îmbunătăţirea infrastructurii, inclusiv a infrastructurii de transport, energie, digitală şi socială, îmbunătăţeşte conectivitatea, facilitează comerţul şi stimulează dezvoltarea economică. Investiţiile în proiecte de infrastructură, susţinute de un mix între finanţarea publică şi cea privată, contribuie la integrarea regională, sporesc competitivitatea şi potenţează creşterea economică.

Abordarea provocărilor demografice, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei, tendinţele de emigrare ori preferinţa unor grupuri sociale de a rămâne în afara pieţei muncii, necesită politici care să promoveze participarea forţei de muncă, dezvoltarea competenţelor şi gestionarea migraţiei. Investiţiile în educaţie, formare şi învăţarea pe tot parcursul vieţii stimulează dezvoltarea capitalului uman şi pot conduce, alături de preocuparea pentru înzestrare tehnologică, la menţinerea trendului de creştere a productivităţii muncii.

Instabilitatea politică poate genera incertitudini legate de politicile de investiţii, modificări ale cadrului de reglementare şi posibile perturbări ale operaţiunilor comerciale.

4. Apartenenţa la Uniunea Europeană, OCDE şi alte forme de cooperare şi integrare economică regională şi internaţională susţin îmbunătăţirea guvernanţei, un cadru general care încurajează mai mult dezvoltarea afacerilor, amplificarea comerţului exterior şi atractivitatea pentru investitorii străini.

În sine, calitatea de ţară membră a UE are un impact pozitiv asupra percepţiei investitorilor; de exemplu, există studii empirice care evidenţiază o legătura pozitivă semnificativă între apartenenţa la UE şi fluxurile ISD.

În mod similar, şi apartenenţa la diverse organizaţii internaţionale cu reputaţie acumulată, poate avea un impact pozitiv asupra fluxurilor de investiţii străine directe, cel puţin prin perspectiva unei întăriri a guvernanţei economice şi implicit a perspectivelor de evoluţie favorabilă a ratingului de ţară. De pildă, ţările membre UE din Europa Centrală şi de Est cu care ne comparăm adesea în privinţa fluxurilor de ISD sunt, totodată, membre ale OCDE sau se află în proces de aderare, aşa cum este cazul României şi al Bulgariei.

Riscul politic perceput de investitorii străini poate fi diminuat prin apartenenţa ţării de destinaţie la diverse organizaţii internaţionale, implicit prin aderarea la principiile şi politicile promovate de respectivele organizaţii, reducându-se astfel gradul de incertitudine inerent investiţiilor străine. Credibilitatea autorităţilor din ţara de destinaţie este dublată de convenţiile aplicate de organizaţiile internaţionale, ceea ce, aşa cum este de aşteptat, îmbunătăţeşte guvernanţa locală, implicit şi percepţia investitorilor prin diminuarea probabilităţii lipsei de consecvenţă a autorităţilor naţionale în atitudinea faţă de investitorii străini.

În plus, nu este de neglijat faptul că politicile promovate de organizaţiile internaţionale în domeniul investiţiilor tind să aibă un caracter mai stabil decât politicile promovate de guverne. Totodată, aderarea la o organizaţie internaţională asumă implicit angajamentul pe termen lung al guvernelor faţă de politicile promovate de respectiva organizaţie.

Această potenţială garanţie pentru investitorii străini este cu atât mai importantă pentru economiile emergente, prin afirmarea aderării la principiile şi politicile promovate de aceste organizaţii. Drepturile de proprietate, principiul non-discriminării faţă de investitorii străini, tratamentul corect al acestora sunt aspecte importante ce stau la baza deciziilor de investiţii. Apartenenţa la organizaţii internaţionale şi alinierea la principiile promovate de acestea menţin deci credibilitatea angajamentelor guvernamentale privind susţinerea unui mediu adecvat şi chiar propice derulării afacerilor.

5. Concluzii

Ideea de a creşte constant investiţiile ca motor al dezvoltării economice nu este nouă. Investiţiile sunt un motor important al creşterii PIB, iar în timp acestea pot avea un efect de stimulare a exporturilor nete, împreună acţionând complementar pentru a echilibra contribuţia consumului la creşterea economică, asigurând, astfel, o structură mai robustă a economiei. Pentru economiile emergente, este esenţială o focusare pe investiţiile în infrastructură, care vor spori atractivitatea pentru investitori şi competitivitatea companiilor. Totuşi, este suboptimal ca întreg efortul investiţional să fie concentrat doar în acest domeniu. Este necesară şi creşterea productivităţii şi competitivităţii firmelor, ceea ce se poate realiza printr-o combinaţie de măsuri legislative, de finanţare, de susţinere a cercetării şi inovării, şi prin dezvoltarea capacităţilor antreprenoriale interne. Acest proces nu este simplu şi necesită întotdeauna perseverenţă şi echilibru.

Îmbunătăţirea productivităţii prin creşterea inovării şi a investiţiilor trebuie să fie prioritară. Dezvoltarea infrastructurii are un rol important şi contribuie, indirect, la sporirea productivităţii şi a competitivităţii, dar nu trebuie să neglijăm investiţiile legate direct de procesul de producţie. Parafrazându-l pe Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel şi profesor de economie la Princeton University, productivitatea nu este chiar totul, dar pe termen lung este aproape tot ce contează, atunci când ne referim la capacitatea unei ţări de a îmbunătăţi nivelul de trai al populaţiei.