BusinessMagazin

Blog

  • Grup Servicii Petroliere acuză ANAF de abuzuri

    “Începând cu luna noiembrie, GSP a fost ţinta unor numeroase abuzuri săvârşite de funcţionari publici ai statului, angajaţi ai ANAF, aflaţi în subordinea domnului Florin Tunaru, vicepreşedinte ANAF, coordonator al inspecţiei fiscale”, arată compania deţinută de omul de afaceri Gabriel Comănescu, într-un comunicat.

    Comănescu a declarat vineri într-o conferinţă de presă că abuzurile ANAF au pornit de la suspiciunea că GSP nu a plătit TVA pentru o tranzacţie de 96 milioane de dolari derulată în 2008 între două firme din grup privind vânzarea-cumpărarea a trei platforme marine de foraj petrolier.

    “GSP România a vândut în 2008 către GSP Malta trei platorme marine de foraj petrolier, respectiv Prometeus, Saturn şi Jupiter. Scopul tranzacţiei a fost accesarea unor fonduri de la bănci internaţionale necesare unui program de modernizare a platformelor companiei. Compania nu avea posibilitatea de a accesa acele fonduri din România”, a afirmat Comănescu.

    Potrivit lui Comăneascu, legislaţia în vigoare asimilează platformele marine de foraj petrolier navelor, iar tranzacţiile cu nave sunt scutite de la plata TVA.

    “Pe de o parte, o direcţie din ANAF zice că nu se aplică scutirea de la plata TVA. Pe de altă parte, o altă direcţie din ANAF zice că se aplică scutirea de la plata TVA. Este o divergenţă internă a ANAF. Este un blocaj făcut intenţionat cu scopul de a deteriora imagina companiei. Este un abuz. În 2008, când am vândut platformele, nu am avut nicio problemă (…) Aţi văzut abuzurile. Va începe prăpădul. (…) Se pare că instituţiile statului funcţionează la ordinul unor băieţi deştepţi, la ordinul unei găşti. (…) Tripleta din Constanţa, Mazăre şi gaşca lui sunt supăraţi că au pierdut Portul Constanţa. Ei nu mai ştiu ce să inventeze. În instanţă, statul va păţi ce a păţit cu fraţii Micula”, a spus Comănescu în conferinţa de presă.

    În urma unei sesizări anonime formulată în 2011, ANAF a declanşat în 2012, prin Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), o inspecţie fiscală la nivelul GSP.

    După un an şi jumătate, în august 2014, ANAF a suspendat inspecţia, invocând primirea unor informaţii solicitate unor autorităţi fiscale din afara ţării şi emiterea unei decizii a Comisiei Fiscale Centrale, privind intrepretarea unor dispoziţii legale cu privire la regimul taxării operaţiunilor efectuate cu platforme marine în zona Mării Negre.

    “Comisia Fiscală Centrală nu a formulat până în prezent niciun răspuns, activitatea acesteia fiind obstrucţionată constant de către domnul Vicepreşedinte ANAF Florin Tunaru, aducând grave acuzaţii membrilor Comisiei. Desi inspecţia era suspendată, în data de 9.12.2014 inspectorii DGAMC s-au prezentat la sediul GSP, cu un proces verbal de control deja întocmit, care concluziona că societatea nu ar fi avut «drept de deducere din impozitul pe profit» rezultat din relaţiile de afaceri cu parteneri externi. Sesizând abuzurile, am formulat punct de vedere bazat pe convenţiile de evitare a dublei impuneri, motiv pentru care inspectorii DGAMC au întocmit un nou proces verbal, la data de 11.12.2014, prin care nu au mai reţinut vreo încălcare a legii”, conform comunicatului.

    În aceeaşi perioadă inspectorul DGAMC Adriana Bour a solicitat “printr-o fiţuică”, nesemnată, nedatată, neînregistrată conform procedurilor legale, ca societatea să pună la dispoziţie o serie de documente, conform sursei citate. Ulterior, Bour a solicitat printr-un email, trimis de pe o adresă personală, completarea listei de documente.

    GSP a formulat plângere penală la DNA împotriva inspectorului ANAF.

    “Abuzurile au continuat, şi în data de 16.12.2014 s-a prezentat la sediul GSP domnul inspector Burduja Doria, care ne-a transmis un document care face referire la o adresă emisă de Ministerul Finanţelor Publice şi înmânată personal de domnul vicepreşedinte ANAF, Florin Tunaru, echipei de control. Prin acest document se solicită ca GSP să pună la dispoziţie aceleaşi informaţii cerute anterior de dna Bour. Acest document, tipărit pe o foaie A4, nu poartă antet oficial, nu are număr de înregistrare al emitentului, nu este ştampilat şi nu este avizat de către conducătorul activităţii de inspecţie fiscală, conform legii. Mai mult, informaţiile solicitate exced perioada supusă inspecţiei, referindu-se la o perioada care fusese deja verificată, inspecţia finalizându-se fără constatări de încălcare a legislaţiei fiscale”, se mai arată în comunicat.

    GSP concluzionează că demersurilor abuzive ale inspectorilor DGAMC au paralizat buna desfăşurare a activităţii companiei în raport cu partenerii interni şi externi.

    Grupul susţine că inspectia fiscală se desfăşoară într-un cadru ilegal, întrucât deşi trebuia să dureze conform legii maxim şase luni s-a prelungit nejustificat timp de aproape doi ani, şi deşi controlul a fost suspendat se deruleaza în continuare, în mod abuziv.

    Compania va continua demersurile legale deja iniţiate, respectiv formularea de noi plângeri penale pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, la adresa tuturor funcţionarilor responsabili.

    GSP cere de asemenea instituţiilor statului să intervină ferm pentru oprirea abuzurilor.

    Grup Servicii Petroliere a fost înfiinţată în 2003 ca o companie de servicii în zona forajului pe mare (offshore). În decembrie 2005 GSP a achiziţionat de la OMV Petrom şase platforme de foraj marin, cinci vapoare şi o macara plutitoare. Acestea au fost cumpărate printr-un credit bancar, rambursat integral. După achiziţionarea acestora, GSP a început un proces de modernizare şi de extindere a activităţilor pe pieţele internaţionale. În ultimii zece ani, GSP a investit în modernizarea şi extinderea flotei şi a bazelor logistice peste un miliard de euro.

    În prezent, GSP are 3.000 de angajaţi şi trei baze operaţionale în porturile Constanţa, Agigea şi Midia, operând opt platforme de foraj marin, 13 vapoare multifuncţionale, trei vapoare destinate construcţiilor marine şi două macarale marine. GSP a avut sau are operaţiuni în Marea Neagră, Marea Nordului, Marea Mediterană, Golful Mexic, Golful Persic şi Marea Peciora.

    Potrivit GSP, 90% din cifra de afaceri este realizată exclusiv în afara Românei, iar 10% se realizează în România numai cu societăţi private. GSP notează de asemenea că de la înfiinţare nu a obţinut venituri din contracte cu societăţi de stat din România.

  • Zegrean: Situaţia juridică a aleşilor traseişti din OUG 55 trebuie decisă de Parlament. Ei au făcut-o, ei să o dreagă

    Zegrean a fost întrebat când ar putea fi redactată motivarea asupra deciziei de necontituţionalitate în cazul OUG 55/2014, care a permis migraţia politică a aleşilor locali.

    Preşedintele Curţii Constituţionale a răspuns că termenul de redactare este de 30 de zile.

    Ulteior, Zegrean a fost întrebat cum vede declaraţia lui Liviu Dragnea, care a susţinut că aleşii locali care au migrat la alt partid nu ar fi afectaţi de decizia Curţii Constituţionale în cazul OUG 55/2014. ”Răspunsul îl găsiţi în Constituţie, acolo spune că deciziile Curţii sunt general obligatorii. Ce vreţi să facem mai mult?”, a răspuns preşedintele CC.

    El a fost întrebat despre efectele juridice deja produse de ordonanţa declarată neconstituţională. ”Dacă ăia care a produs efecte a fost declarată neconstituţională, vreţi să spun eu răspunsul?”, a replicat Zegrean.

    El a fost rugat de jurnalişti să răspundă întrebării pe care a formulat-o. ”Da, citiţi (…) Dacă ţi-ar fi luat dumitale casa printr-o ordonanţă care după aceea ar fi declarată neconstituţională, ce ai face? Ţi-ai lua casa înapoi, nu?…Aşa mă gândesc şi eu”, a mai spus preşedintele CC.

    De asemenea, el a fost întrebat dacă ar trebui ca aleşii locali care au migrat la alt partid să-şi piardă mandatele. ”Este o întrebare la care aştept şi eu un răspuns…de la cei care…Aţi văzut ce scrie în decizie. Ce scrie?”, a continuat Zegrean.

    El a fost rugat să clarifice de către jurnalişti. ”Păi voi aţi vrea să vă lămuresc eu acum, da toţi cei care au plecat ar trebui să plece. Nu este aşa, pentru că în decizia Curţii dacă aţi fi citit-o aţi fi văzut că scrie acolo că Parlamentul prin legea de respingere a ordonanţei trebuie să stabilească ce se întâmplă cu efectele produse. Este text din Constituţie, dacă nu se respectă nici Constituţia mai mult ce putem noi face?”, a spus preşedintele CC.

    El a fost întrebat dacă face referire la încetarea mandatelor aleşilor locali sau revenirea la situaţia iniţială a acestora. ”Nu…o ţineţi langa. Nu am ce să vă mai spun mai mult, v-am spus ce scrie în Constituţie, noi suntem Curtea Constituţională”, a menţionat Zegrean.

    ”Asta a fost lege de admitere a ordonanţei (a OUG 55, n.r.) şi acum trebuie să dea o lege de respingere a ordonaţei şi în Constituţie la articolul 115 alineatul 8 scrie că în cazul respingerii ordonaţelor Parlamentul va scrie ce se întâmplă cu efectele care s-au produs. Da?! Deci, ei au făcut-o, ei să o dreagă”, a mai afirmat preşedintele CC.

    Preşedintele executiv al PSD Liviu Dragnea a declarat, joi, că aleşii care au migrat în baza Ordonanţei 55, care a fost declarată neconstituţională, ”în mod normal nu au ce să păţească” deoarece decizia Curţii Constituţională nu acţionează retroactiv.

    Întrebat ce se va întâmpla cu aleşii care au migrat, în urma Ordonanţei 55, declarată neconstituţională, Dragnea a răspuns: ”În mod normal, nu au ce să păţească pentru că nu acţionează retroactiv. Aşteptăm motivarea Curţii şi vom vedea cum vom acţiona”.

    Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 55/2014 privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională, fiind admisă astfel sesizarea parlamentarilor PNL.

    Decizia Curţii Constituţionale este general obligatorie şi va fi publicată în Monitorul Oficial, urmând ca judecătorii constituţionali să motiveze hotărârea.

    Proiectul de lege de aprobare a OUG 55 care a permis migraţia aleşilor locali a fost adoptat, în 9 decembrie, de plenul Senatului, fiind înregistrate 86 de voturi “pentru”, 36 “împotrivă” şi 6 abţineri.

    OUG care a permis migraţia aleşilor locali pentru 45 de zile fără ca aceştia să-şi piardă mandatul a fost adoptată de Guvern în 28 august. Aleşii locali au putut opta pentru un partid până pe 17 octombrie.

     

     

  • Zegrean: Situaţia juridică a aleşilor traseişti din OUG 55 trebuie decisă de Parlament. Ei au făcut-o, ei să o dreagă

    Zegrean a fost întrebat când ar putea fi redactată motivarea asupra deciziei de necontituţionalitate în cazul OUG 55/2014, care a permis migraţia politică a aleşilor locali.

    Preşedintele Curţii Constituţionale a răspuns că termenul de redactare este de 30 de zile.

    Ulteior, Zegrean a fost întrebat cum vede declaraţia lui Liviu Dragnea, care a susţinut că aleşii locali care au migrat la alt partid nu ar fi afectaţi de decizia Curţii Constituţionale în cazul OUG 55/2014. ”Răspunsul îl găsiţi în Constituţie, acolo spune că deciziile Curţii sunt general obligatorii. Ce vreţi să facem mai mult?”, a răspuns preşedintele CC.

    El a fost întrebat despre efectele juridice deja produse de ordonanţa declarată neconstituţională. ”Dacă ăia care a produs efecte a fost declarată neconstituţională, vreţi să spun eu răspunsul?”, a replicat Zegrean.

    El a fost rugat de jurnalişti să răspundă întrebării pe care a formulat-o. ”Da, citiţi (…) Dacă ţi-ar fi luat dumitale casa printr-o ordonanţă care după aceea ar fi declarată neconstituţională, ce ai face? Ţi-ai lua casa înapoi, nu?…Aşa mă gândesc şi eu”, a mai spus preşedintele CC.

    De asemenea, el a fost întrebat dacă ar trebui ca aleşii locali care au migrat la alt partid să-şi piardă mandatele. ”Este o întrebare la care aştept şi eu un răspuns…de la cei care…Aţi văzut ce scrie în decizie. Ce scrie?”, a continuat Zegrean.

    El a fost rugat să clarifice de către jurnalişti. ”Păi voi aţi vrea să vă lămuresc eu acum, da toţi cei care au plecat ar trebui să plece. Nu este aşa, pentru că în decizia Curţii dacă aţi fi citit-o aţi fi văzut că scrie acolo că Parlamentul prin legea de respingere a ordonanţei trebuie să stabilească ce se întâmplă cu efectele produse. Este text din Constituţie, dacă nu se respectă nici Constituţia mai mult ce putem noi face?”, a spus preşedintele CC.

    El a fost întrebat dacă face referire la încetarea mandatelor aleşilor locali sau revenirea la situaţia iniţială a acestora. ”Nu…o ţineţi langa. Nu am ce să vă mai spun mai mult, v-am spus ce scrie în Constituţie, noi suntem Curtea Constituţională”, a menţionat Zegrean.

    ”Asta a fost lege de admitere a ordonanţei (a OUG 55, n.r.) şi acum trebuie să dea o lege de respingere a ordonaţei şi în Constituţie la articolul 115 alineatul 8 scrie că în cazul respingerii ordonaţelor Parlamentul va scrie ce se întâmplă cu efectele care s-au produs. Da?! Deci, ei au făcut-o, ei să o dreagă”, a mai afirmat preşedintele CC.

    Preşedintele executiv al PSD Liviu Dragnea a declarat, joi, că aleşii care au migrat în baza Ordonanţei 55, care a fost declarată neconstituţională, ”în mod normal nu au ce să păţească” deoarece decizia Curţii Constituţională nu acţionează retroactiv.

    Întrebat ce se va întâmpla cu aleşii care au migrat, în urma Ordonanţei 55, declarată neconstituţională, Dragnea a răspuns: ”În mod normal, nu au ce să păţească pentru că nu acţionează retroactiv. Aşteptăm motivarea Curţii şi vom vedea cum vom acţiona”.

    Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 55/2014 privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională, fiind admisă astfel sesizarea parlamentarilor PNL.

    Decizia Curţii Constituţionale este general obligatorie şi va fi publicată în Monitorul Oficial, urmând ca judecătorii constituţionali să motiveze hotărârea.

    Proiectul de lege de aprobare a OUG 55 care a permis migraţia aleşilor locali a fost adoptat, în 9 decembrie, de plenul Senatului, fiind înregistrate 86 de voturi “pentru”, 36 “împotrivă” şi 6 abţineri.

    OUG care a permis migraţia aleşilor locali pentru 45 de zile fără ca aceştia să-şi piardă mandatul a fost adoptată de Guvern în 28 august. Aleşii locali au putut opta pentru un partid până pe 17 octombrie.

     

     

  • Procurorii cer date despre zborul elicopterului SMURD înaintea prăbuşirii şi ridicarea unor obiecte

    Procurorii de la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), care au preluat ancheta în cazul elicopterului prăbuşit în lacul Siutghiol, în 15 decembrie, au făcut, în perioada 16-19 decembrie, mai multe acte procedurale.

    Anchetatorii au fost luate măsuri “pentru obţinerea şi interpretarea datelor referitoare la evoluţia în zbor a elicopterului, înainte de momentul prăbuşirii” şi au dispus ridicarea unor obiecte şi înscrisuri care pot fi folosite ca mijloace de probă.

    De asemenea, procurorii au dispus măsuri pentru căutarea şi recuperarea din lacul Siutghiol a tuturor pieselor şi subansamblelor desprinse din epava elicopterului prăbuşit şi pentru asigurarea conservării epavei.

    Ancheta în cazul accidentului aviatic din judeţul Constanţa, în urma căruia au murit toate cele patru persoane aflate în aparatul de zbor, este făcută de Secţia Parchetelor Militare din PICCJ, care a preluat ancheta de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

    În acest dosar, imediat după producerea accidentului a fost începută urmărirea penale pentru neluarea şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, iar ulterior cercetările au fost extinse şi pentru ucidere din culpă, având în vedere faptul că au decedat toate cele patru persoane aflate la bordul elicopterului SMURD – medicul Laura Vizireanu (39 de ani), asistenta Gabriela Harton (38 de ani), pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani) şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani). Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore.

    În contextul anchetei, se vehiculează informaţia că ar exista imagini din zona unde s-a prăbuşit elicopterul, filmate cu o dronă. Bogdan Dumitru, proprietarul dronei, a declarat, vineri, că a aflat de pe Facebook că un elicopter s-a prăbuşit în lacul Siutghiol şi a plecat spre staţiunea Mamaia. El a precizat că imediat ce a ajuns la locul accidentului a înălţat drona, îndreptând-o înspre o zonă a lacului unde observase o pată de ulei.

    “Am ridicat drona să văd cine e pe mal şi am trimis-o pe un punct din lac unde părea să fie ulei, dar era kerosen. Am ridicat drona la 64 de metri altitudine şi era o chestie care se agita acolo prinsă de ceva. Când am încercat să o duc mai jos, am pierdut controlul dronei. Filmarea a durat trei-patru minute, aşa îmi aduc aminte”, a explicat Bogdan Dumitru.

    El a spus că nu îşi explică de ce a pierdut controlul dronei, precizând că aceasta trebuia să se ducă în punctul de unde a plecat. “Dacă i se termină bateria, atunci când ajunge la 20 la sută aterizează. Ea se afla atunci la 174 de metri de ţărm şi avea o viteză de cinci-şase metri pe secundă”, a povestit Bogdan Dumitru.

    Bărbatul a mai spus că a căutat drona începând de luni seară, însă fără succes, iar vineri dimineaţă a primit un telefon de la o persoană care i-a spus că drona a fost găsită şi predată Poliţiei Mamaia de către un angajat al unui hotel. Bogdan Dumitru a precizat că a mers la Poliţie şi la Parchetul Militar, însă procurorul l-a anunţat că nu a primit deocamdată drona şi îl va contacta atunci când o va avea.

    Oficiali ai Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au declarat pentru MEDIAFAX că până în prezent procurorii care se ocupă de acest dosar nu au primit informaţia că drona a fost recuperată, aparatul nefiind în posesia anchetatorilor. Sursele citate au menţionat că dacă o persoană sau o autoritate recuperează aparatul, trebuie să-l predea anchetatorilor în baza unui proces-verbal.

    Accidentul aviatic a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, în 15 decembrie, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial în 16 decembrie, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă, potrivit Ministerului Afacerilor Interne.

    La momentul decolării, condiţiile meteo erau bune, vizibilitatea de peste şase kilometri, iar elicopterul SMURD efectua un zbor cu vizibilitatea solului, ceea ce înseamnă că zbura sub 3000 de metri altitudine, potrivit ROMATSA.

  • Procurorii cer date despre zborul elicopterului SMURD înaintea prăbuşirii şi ridicarea unor obiecte

    Procurorii de la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), care au preluat ancheta în cazul elicopterului prăbuşit în lacul Siutghiol, în 15 decembrie, au făcut, în perioada 16-19 decembrie, mai multe acte procedurale.

    Anchetatorii au fost luate măsuri “pentru obţinerea şi interpretarea datelor referitoare la evoluţia în zbor a elicopterului, înainte de momentul prăbuşirii” şi au dispus ridicarea unor obiecte şi înscrisuri care pot fi folosite ca mijloace de probă.

    De asemenea, procurorii au dispus măsuri pentru căutarea şi recuperarea din lacul Siutghiol a tuturor pieselor şi subansamblelor desprinse din epava elicopterului prăbuşit şi pentru asigurarea conservării epavei.

    Ancheta în cazul accidentului aviatic din judeţul Constanţa, în urma căruia au murit toate cele patru persoane aflate în aparatul de zbor, este făcută de Secţia Parchetelor Militare din PICCJ, care a preluat ancheta de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

    În acest dosar, imediat după producerea accidentului a fost începută urmărirea penale pentru neluarea şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, iar ulterior cercetările au fost extinse şi pentru ucidere din culpă, având în vedere faptul că au decedat toate cele patru persoane aflate la bordul elicopterului SMURD – medicul Laura Vizireanu (39 de ani), asistenta Gabriela Harton (38 de ani), pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani) şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani). Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore.

    În contextul anchetei, se vehiculează informaţia că ar exista imagini din zona unde s-a prăbuşit elicopterul, filmate cu o dronă. Bogdan Dumitru, proprietarul dronei, a declarat, vineri, că a aflat de pe Facebook că un elicopter s-a prăbuşit în lacul Siutghiol şi a plecat spre staţiunea Mamaia. El a precizat că imediat ce a ajuns la locul accidentului a înălţat drona, îndreptând-o înspre o zonă a lacului unde observase o pată de ulei.

    “Am ridicat drona să văd cine e pe mal şi am trimis-o pe un punct din lac unde părea să fie ulei, dar era kerosen. Am ridicat drona la 64 de metri altitudine şi era o chestie care se agita acolo prinsă de ceva. Când am încercat să o duc mai jos, am pierdut controlul dronei. Filmarea a durat trei-patru minute, aşa îmi aduc aminte”, a explicat Bogdan Dumitru.

    El a spus că nu îşi explică de ce a pierdut controlul dronei, precizând că aceasta trebuia să se ducă în punctul de unde a plecat. “Dacă i se termină bateria, atunci când ajunge la 20 la sută aterizează. Ea se afla atunci la 174 de metri de ţărm şi avea o viteză de cinci-şase metri pe secundă”, a povestit Bogdan Dumitru.

    Bărbatul a mai spus că a căutat drona începând de luni seară, însă fără succes, iar vineri dimineaţă a primit un telefon de la o persoană care i-a spus că drona a fost găsită şi predată Poliţiei Mamaia de către un angajat al unui hotel. Bogdan Dumitru a precizat că a mers la Poliţie şi la Parchetul Militar, însă procurorul l-a anunţat că nu a primit deocamdată drona şi îl va contacta atunci când o va avea.

    Oficiali ai Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au declarat pentru MEDIAFAX că până în prezent procurorii care se ocupă de acest dosar nu au primit informaţia că drona a fost recuperată, aparatul nefiind în posesia anchetatorilor. Sursele citate au menţionat că dacă o persoană sau o autoritate recuperează aparatul, trebuie să-l predea anchetatorilor în baza unui proces-verbal.

    Accidentul aviatic a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, în 15 decembrie, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial în 16 decembrie, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă, potrivit Ministerului Afacerilor Interne.

    La momentul decolării, condiţiile meteo erau bune, vizibilitatea de peste şase kilometri, iar elicopterul SMURD efectua un zbor cu vizibilitatea solului, ceea ce înseamnă că zbura sub 3000 de metri altitudine, potrivit ROMATSA.

  • George Harrison şi The Bee Gees, printre artiştii premiaţi pentru întreaga carieră de Recording Academy

    Recording Academy din Statele Unite, care decernează şi premiile Grammy, cele mai importante distincţii ale industriei muzicale, a anunţat joi câştigătorii premiilor pentru merite speciale, acordate unor muzicieni pentru întreaga carieră, informează nme.com.

    Trupa The Bee Gees, compozitorul francez Pierre Boulez, chitaristul de muzică blues Buddy Guy, fostul membru al The Beatles George Harrison, acordeonistul Flaco Jiménez, duo-ul de muzică country Louvin Brothers, saxofonistul de jazz şi compozitorul Wayne Shorter vor fi omagiaţi într-o ceremonie specială ce va fi organizată pe 7 februarie 2015 la Los Angeles. În ziua următoare, o recunoaştere formală a meritelor acestor muzicieni premiaţi cu Lifetime Achievement Award (premiul pentru întreaga activitate, n.r.) va avea loc în cadrul galei premiilor Grammy 2015, ce va avea loc la Staples Center din Los Angeles.

    George Harrison a murit în 2001, la vârsta de 58 de ani, Maurice Gibb, membru al trupei The Bee Gees, a murit în 2003, la vârsta de 53 de ani, în timp ce colegul şi fratele său, Robin Gibb a decedat în 2012, la vârsta de 62 de ani. Barry Gibb este singurul membru în viaţă al trupei de The Bee Gees.

    “Anul acesta vom aduce un omagiu unor creatori excepţionali, care au adus contribuţii bogate istoriei şi culturii noastre. Este o onoare şi un privilegiu să recunoaştem valoarea unui grup atât de divers de deschizători de drumuri talentaţi, ale căror operă incomparabilă şi moştenire atemporală vor continua să fie celebrate pentru generaţii de acum înainte”, a declarat Neil Portnow, preşedinte al Recording Academy.

    Ediţia din 2015 a premiilor Grammy va avea loc pe 8 februarie, la Los Angeles. Ed Sheeran, Sam Smith şi trupa Beck sunt nominalizaţi la categoria albumul anului. Discul “x” al lui Ed Sheeran este de asemenea nominalizat la categoria cel mai bun album pop vocal, alături de materiale ale unor artişti ca Sam Smith, Coldplay, Katy Perry, Miley Cyrus şi Ariana Grande. La categoria înregistrarea anului, piesa “Stay with me” a lui Sam Smith este considerată favorită, alături de cântecul “Fancy”, interpretat de Iggy Azalea şi Charli XCX.

  • George Harrison şi The Bee Gees, printre artiştii premiaţi pentru întreaga carieră de Recording Academy

    Recording Academy din Statele Unite, care decernează şi premiile Grammy, cele mai importante distincţii ale industriei muzicale, a anunţat joi câştigătorii premiilor pentru merite speciale, acordate unor muzicieni pentru întreaga carieră, informează nme.com.

    Trupa The Bee Gees, compozitorul francez Pierre Boulez, chitaristul de muzică blues Buddy Guy, fostul membru al The Beatles George Harrison, acordeonistul Flaco Jiménez, duo-ul de muzică country Louvin Brothers, saxofonistul de jazz şi compozitorul Wayne Shorter vor fi omagiaţi într-o ceremonie specială ce va fi organizată pe 7 februarie 2015 la Los Angeles. În ziua următoare, o recunoaştere formală a meritelor acestor muzicieni premiaţi cu Lifetime Achievement Award (premiul pentru întreaga activitate, n.r.) va avea loc în cadrul galei premiilor Grammy 2015, ce va avea loc la Staples Center din Los Angeles.

    George Harrison a murit în 2001, la vârsta de 58 de ani, Maurice Gibb, membru al trupei The Bee Gees, a murit în 2003, la vârsta de 53 de ani, în timp ce colegul şi fratele său, Robin Gibb a decedat în 2012, la vârsta de 62 de ani. Barry Gibb este singurul membru în viaţă al trupei de The Bee Gees.

    “Anul acesta vom aduce un omagiu unor creatori excepţionali, care au adus contribuţii bogate istoriei şi culturii noastre. Este o onoare şi un privilegiu să recunoaştem valoarea unui grup atât de divers de deschizători de drumuri talentaţi, ale căror operă incomparabilă şi moştenire atemporală vor continua să fie celebrate pentru generaţii de acum înainte”, a declarat Neil Portnow, preşedinte al Recording Academy.

    Ediţia din 2015 a premiilor Grammy va avea loc pe 8 februarie, la Los Angeles. Ed Sheeran, Sam Smith şi trupa Beck sunt nominalizaţi la categoria albumul anului. Discul “x” al lui Ed Sheeran este de asemenea nominalizat la categoria cel mai bun album pop vocal, alături de materiale ale unor artişti ca Sam Smith, Coldplay, Katy Perry, Miley Cyrus şi Ariana Grande. La categoria înregistrarea anului, piesa “Stay with me” a lui Sam Smith este considerată favorită, alături de cântecul “Fancy”, interpretat de Iggy Azalea şi Charli XCX.

  • Protest cu tractoare la Bruxelles, faţă de măsurile de austeritate şi Parteneriatul transatlantic – FOTO

    În apropierea sediului Comisiei Europene, unde accesul era filtrat de importante forţe de poliţie, manifestanţii au dat foc unor efigii ale liderilor europeni, amplasate în baloţi de paie.

    Potrivit agenţiei Belga, peste o mie de manifestanţi au participat la protest, în special sindicalişti şi activişti ecologişti. De asemenea, aproximativ 30 de tractoare aduse din satele din apropierea capitalei au fost parcate la locul protestelor organizate de manifestanţi în jurul perimetrului instituţiilor europene, blocat de poliţie.

    Anterior, protestatarii au desfăşurat pe clădirea în construcţie a viitorului sediu al Consiliului European o pancartă cu sloganul “Merry Christmas and happy austerity” (“Crăciun fericit şi austeritate”).

    Potrivit agenţiei Belga, manifestanţii au pătruns în sediile asociaţiilor europene din industria agroalimentară, “FoodDrinkEurope” şi ale oamenilor de afaceri, “Business Europe”.

    Manifestaţia a fost organizată de Alianţa 19-20, un grup mobilizat împotriva politicilor de austeritate în Europa şi Tratatului de liber schimb între Statele Unite şi Uniunea Europeană.

    Protestul a avut loc în condiţiile în care liderii UE şi-au reafirmat, la summitul de la Bruxelles, intenţia de a semna Parteneriatul transatlantic cu Statele Unite până la sfârşitul anului 2015.

  • Protest cu tractoare la Bruxelles, faţă de măsurile de austeritate şi Parteneriatul transatlantic – FOTO

    În apropierea sediului Comisiei Europene, unde accesul era filtrat de importante forţe de poliţie, manifestanţii au dat foc unor efigii ale liderilor europeni, amplasate în baloţi de paie.

    Potrivit agenţiei Belga, peste o mie de manifestanţi au participat la protest, în special sindicalişti şi activişti ecologişti. De asemenea, aproximativ 30 de tractoare aduse din satele din apropierea capitalei au fost parcate la locul protestelor organizate de manifestanţi în jurul perimetrului instituţiilor europene, blocat de poliţie.

    Anterior, protestatarii au desfăşurat pe clădirea în construcţie a viitorului sediu al Consiliului European o pancartă cu sloganul “Merry Christmas and happy austerity” (“Crăciun fericit şi austeritate”).

    Potrivit agenţiei Belga, manifestanţii au pătruns în sediile asociaţiilor europene din industria agroalimentară, “FoodDrinkEurope” şi ale oamenilor de afaceri, “Business Europe”.

    Manifestaţia a fost organizată de Alianţa 19-20, un grup mobilizat împotriva politicilor de austeritate în Europa şi Tratatului de liber schimb între Statele Unite şi Uniunea Europeană.

    Protestul a avut loc în condiţiile în care liderii UE şi-au reafirmat, la summitul de la Bruxelles, intenţia de a semna Parteneriatul transatlantic cu Statele Unite până la sfârşitul anului 2015.

  • RATB înfiinţează o nouă linie de autobuze, între cartierul Pantelimon şi bulevardul Lacul Tei

    Autobuzele 243 vor circula între terminalele “Cora Pantelimon” şi “Bulevardul Lacul Tei”, pe traseul Şos. Dudeşti – Pantelimon, Şos. Gării Căţelu, Şos. Pantelimon, bd. Chişinău, Piaţa Delfinului, Pasaj Doamna Ghica, str. Doamna Ghica, bd. Lacul Tei.

    Pe de altă parte, RATB informează că în contextul finalizării lucrărilor la Pasajul Muncii, începând de sâmbătă, liniile de tramvai 1, 46 şi 56 revin pe traseele de bază.

    Astfel, linia 1 va reveni pe traseul inelar, de la terminalul “Şura Mare”, pe Şoseaua Giurgiului, Piaţa Eroii Revoluţiei, Calea Şerban Vodă, Bulevardul Gheorghe Şincai, strada Nerva Traian, bulevardul Octavian Goga, Calea Vitan, şoseaua Mihai Bravu, şoseaua Ştefan cel Mare, bulevardul Iancu de Hunedoara, şoseaua Nicolae Titulescu, Pasaj Basarab, şoseaua Orhideelor, bulevardele G-ral Vasile Milea, Timişoara, Progresului, strada Dr. Constantin Istrati, Şoseaua Viilor, Olteniţei, strada Şura Mare, până la “Şura Mare”.

    Linia navetă de autobuze 634 va reveni pe traseul anterior, între terminalele “Romprim” şi “Baba Novac” pe Şos. Olteniţei, Piaţa Sudului, Calea Văcăreşti, Şoseaua Mihai Bravu.

    Liniile 40 şi 56 vor reveni pe traseul de bază de la intersecţia Calea Călăraşilor cu strada Traian, pe Calea Călăraşilor, bulevardul Basarabia, apoi traseele actuale.