Blog

  • STUDIU: Permafrostul, o veritabilă “bombă climatică” prea puţin cunoscută

    În cel mai recent raport al lor, experţii din IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change / Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei) notează faptul că temperatura acestor pământuri, îngheţate de zeci de mii de ani, a crescut cu valori cuprinse între 0,5 şi 2 grade Celsius începând cu sfârşitul anilor 1970. Această creştere a fost mai rapidă decât creşterea medie a temperaturilor de la suprafaţa Terrei.

    Potrivit IPCC, până în 2011, permafrostul (denumit şi “pergelisol” potrivit traducerii acestui termen în limba franceză) ar putea pierde până la 90% din suprafaţa sa actuală.

    Or, dezgheţarea sa eliberează o cantitate uriaşă de gaze cu efect de seră. Se estimează că permafrostul conţine 1.700 de miliarde de tone de carbon, depăşind de două ori cantitatea de carbon din atmosferă.

    Cu cât permafrostul se încălzeşte, cu atât volumul de carbon eliberat în aer va creşte, însă cunoştinţele ştiinţifice sunt în prezent atât de limitate, încât ONU nu a integrat acest fenomen în modelele sale de previziune.

    Deşi IPCC consideră că, în cadrul celui mai pesimist scenariu în privinţa încălzirii globale, temperatura medie la suprafaţa Globului va creşte cu 4-5 grade Celsius în anul 2021, cercetătorul francez Florent Domine, un specialist în acest domeniu, care lucrează la Laboratorul arctic Takuvik şi predă la Universitatea Laval din Québec, avertizează că această creştere a temperaturii medii mondiale ar putea fi, de fapt, de 8 grade Celsius.

    Cu cât solul se încălzeşte, cu atât vegetaţia se dezvoltă mai mult şi participă la accelerarea procesului de dezgheţare şi încălzire a planetei. Degradarea carbonului, care în trecut era îngheţat, va creşte, producând şi mai mult dioxid de carbon şi metan.

    Încălzirea Arcticii generează în paralel prăbuşiri şi surpări ale solului pe mii de hectare, fapt care ridică deja probleme majore la nivelul infrastructurilor din emisfera nordică. Fundaţiile caselor şi pistele de aterizare ale inuiţilor canadieni trebuie, de exemplu, să fie ranforsate pentru că au devenit deja extrem de instabile.

  • Incursiunea Google pe segmentul sistemelor de operare auto întâmpină opoziţie în Germania

    Sistemul Android Auto ar permite şoferilor să interacţioneze cu sistemele de muzică şi navigare ale maşinilor, relatează Bloomberg.

    În luna ianuarie, Google a anunţat lansarea Open Automotive Alliance, structurată ca un parteneriat cu producătorii auto, pentru utilizarea platformei Android la vehicule.

    Marii producători auto germani nu s-au arătat interesaţi de proiect. Între marii absenţi se află Daimler, compania-mamă a Mercedes, şi liderul industriei de lux BMW.

    Volkswagen şi brandul Audi al grupului s-au alăturat alianţei, dar au spus că vor să limiteze accesul Google la informaţii majore legate de vehicule, întrucât nu vor ca Android să controleze maşinile aşa cum se întâmplă în cazul telefoanelor şi tabletelor.

    Politicienii germani şi-au exprimat şi ei îngrijorarea că importanţa industriei germane ar putea fi diluată dacă Google obţine acces la date privind comportamentul şi deplasările maşinilor şi pasagerilor.

    Guvernul cancelarului Angela Merkel, deja îngrijorat de puterea deţinută de Google pe piaţă, vrea să împiedice compania americană să obţină o poziţie de monopol ca partener în construcţia de maşini autonome.

    În 2012, industria auto a generat 6,5% din veniturile impozabile din Germania, potrivit Biroului Federal de Statistică, fiind cel mai mare sector manufacturier al ţării.

    “Sub nicio formă nu trebuie să permitem ca dezvoltarea noastră să depindă de companii ca Google”, a declarat Joachim Pfeiffer, purtător de cuvânt al blocului parlamentar al lui Merkel, pentru politică în economie şi energie.

    Piaţa softurilor pentru conducere asistată ar putea atinge 20 de miliarde de euro până în 2030, conform firmei de consultanţă Roland Berger.

    Un purtător de cuvânt al Google a refuzat să comenteze, dar a precizat că grupul a renunţat la obiectivul ca primele maşini prevăzute cu sistemul Android Auto să intre în circulaţie până la sfârşitul acestui an.

    Lecţiile date de industria telefoanelor mobile este proaspătă pentru directorii de companii şi autorităţile de reglementare. Pe măsură ce tot mai mulţi oameni depind de aplicaţii mobile şi servicii, utilizarea Android a obligat producătorii de telefoane, precum Samsung Electronics şi HTC, să respecte standardele sistemului de operare, renunţând la puterea lor individuală.

    La cinci ani de la introducerea Android, producătorii europeni de telefoane Nokia şi Ericsson au renunţat complet la fabricarea de telefoane.

    Cu cât Google şi alţi producători de software se implică mai mult în ecosistemele auto, cu atât banii consumatorilor vor merge către companiile tehnologice în loc să meargă la producătorii auto, a spus Juergen Reiner, partener la compania de consultanţă Oliver Wyman.

  • Incursiunea Google pe segmentul sistemelor de operare auto întâmpină opoziţie în Germania

    Sistemul Android Auto ar permite şoferilor să interacţioneze cu sistemele de muzică şi navigare ale maşinilor, relatează Bloomberg.

    În luna ianuarie, Google a anunţat lansarea Open Automotive Alliance, structurată ca un parteneriat cu producătorii auto, pentru utilizarea platformei Android la vehicule.

    Marii producători auto germani nu s-au arătat interesaţi de proiect. Între marii absenţi se află Daimler, compania-mamă a Mercedes, şi liderul industriei de lux BMW.

    Volkswagen şi brandul Audi al grupului s-au alăturat alianţei, dar au spus că vor să limiteze accesul Google la informaţii majore legate de vehicule, întrucât nu vor ca Android să controleze maşinile aşa cum se întâmplă în cazul telefoanelor şi tabletelor.

    Politicienii germani şi-au exprimat şi ei îngrijorarea că importanţa industriei germane ar putea fi diluată dacă Google obţine acces la date privind comportamentul şi deplasările maşinilor şi pasagerilor.

    Guvernul cancelarului Angela Merkel, deja îngrijorat de puterea deţinută de Google pe piaţă, vrea să împiedice compania americană să obţină o poziţie de monopol ca partener în construcţia de maşini autonome.

    În 2012, industria auto a generat 6,5% din veniturile impozabile din Germania, potrivit Biroului Federal de Statistică, fiind cel mai mare sector manufacturier al ţării.

    “Sub nicio formă nu trebuie să permitem ca dezvoltarea noastră să depindă de companii ca Google”, a declarat Joachim Pfeiffer, purtător de cuvânt al blocului parlamentar al lui Merkel, pentru politică în economie şi energie.

    Piaţa softurilor pentru conducere asistată ar putea atinge 20 de miliarde de euro până în 2030, conform firmei de consultanţă Roland Berger.

    Un purtător de cuvânt al Google a refuzat să comenteze, dar a precizat că grupul a renunţat la obiectivul ca primele maşini prevăzute cu sistemul Android Auto să intre în circulaţie până la sfârşitul acestui an.

    Lecţiile date de industria telefoanelor mobile este proaspătă pentru directorii de companii şi autorităţile de reglementare. Pe măsură ce tot mai mulţi oameni depind de aplicaţii mobile şi servicii, utilizarea Android a obligat producătorii de telefoane, precum Samsung Electronics şi HTC, să respecte standardele sistemului de operare, renunţând la puterea lor individuală.

    La cinci ani de la introducerea Android, producătorii europeni de telefoane Nokia şi Ericsson au renunţat complet la fabricarea de telefoane.

    Cu cât Google şi alţi producători de software se implică mai mult în ecosistemele auto, cu atât banii consumatorilor vor merge către companiile tehnologice în loc să meargă la producătorii auto, a spus Juergen Reiner, partener la compania de consultanţă Oliver Wyman.

  • Alimente, ţigări, alcool şi ornamente în valoare de peste 4,75 milioane lei, confiscate de Poliţie

    Astfel, la nivel naţional, poliţiştii au ridicat, în vederea confiscării, 101.943 de kilograme de produse alimentare, 217.730 de kilograme de legume şi fructe, 47.585 de obiecte ornamentale, 2.360.067 de ţigări şi 15.882 de litri de alcool, se precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX, vineri, de Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR).

    În urma aceloraşi controale, la care poliţiştii au verificat 6.978 de societăţi comerciale şi 6.313 persoane fizice, s-au dat peste 5.700 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de aproape 8.200.000 de lei.

    Controalele, iniţiate din dispoziţia şefului Poliţiei Române, vor continua până la 5 ianuarie.

  • Alimente, ţigări, alcool şi ornamente în valoare de peste 4,75 milioane lei, confiscate de Poliţie

    Astfel, la nivel naţional, poliţiştii au ridicat, în vederea confiscării, 101.943 de kilograme de produse alimentare, 217.730 de kilograme de legume şi fructe, 47.585 de obiecte ornamentale, 2.360.067 de ţigări şi 15.882 de litri de alcool, se precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX, vineri, de Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR).

    În urma aceloraşi controale, la care poliţiştii au verificat 6.978 de societăţi comerciale şi 6.313 persoane fizice, s-au dat peste 5.700 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de aproape 8.200.000 de lei.

    Controalele, iniţiate din dispoziţia şefului Poliţiei Române, vor continua până la 5 ianuarie.

  • Parchetul rus cere zece ani de închisoare pentru opozantul Aleksei Navalnîi

    Navalnîi, de profesie avocat, este acuzat împreună cu fratele său Oleg, pentru care Parchetul a cerut opt ani de închisoare, că a deturnat 27 de milioane de ruble (360.000 de euro) în detrimentul firmei Yves Rocher.

    De asemenea, justiţia rusă a decis prelungirea arestului la domiciliu pentru Navalnîi până la 15 februarie, la solicitarea Parchetului. Justiţia urmează să anunţe decizia finală în dosarul Yves Rocher la o dată ulterioară.

    Firma franceză a anunţat, însă, prin intermediul directorului financiar al filialei din Rusia, Christian Melnik, că nu a suferit “niciun fel de daune” în urma colaborării cu firma de transport a fraţilor Navalnîi, Glavpodpiska. Aceasta a desfăşurat servicii de transport şi livrare a comenzilor pentru firma franceză în perioada 2008-2012.

    Blogger şi denunţător al corupţiei în rândul elitelor ruse, Aleksei Navalnîi a mai fost condamnat în 2013 la cinci ani de închisoare cu suspendare, într-un alt dosar în care a fost acuzat de deturnare de fonduri.

    Alte acuzaţii, printre care şi cea care implică firma Yves Rocher, au fost ulterior formulate la adresa sa. Navalnîi a respins acuzaţiile şi a afirmat că acestea reprezintă o tentativă de intimidare la adresa sa.

  • Parchetul rus cere zece ani de închisoare pentru opozantul Aleksei Navalnîi

    Navalnîi, de profesie avocat, este acuzat împreună cu fratele său Oleg, pentru care Parchetul a cerut opt ani de închisoare, că a deturnat 27 de milioane de ruble (360.000 de euro) în detrimentul firmei Yves Rocher.

    De asemenea, justiţia rusă a decis prelungirea arestului la domiciliu pentru Navalnîi până la 15 februarie, la solicitarea Parchetului. Justiţia urmează să anunţe decizia finală în dosarul Yves Rocher la o dată ulterioară.

    Firma franceză a anunţat, însă, prin intermediul directorului financiar al filialei din Rusia, Christian Melnik, că nu a suferit “niciun fel de daune” în urma colaborării cu firma de transport a fraţilor Navalnîi, Glavpodpiska. Aceasta a desfăşurat servicii de transport şi livrare a comenzilor pentru firma franceză în perioada 2008-2012.

    Blogger şi denunţător al corupţiei în rândul elitelor ruse, Aleksei Navalnîi a mai fost condamnat în 2013 la cinci ani de închisoare cu suspendare, într-un alt dosar în care a fost acuzat de deturnare de fonduri.

    Alte acuzaţii, printre care şi cea care implică firma Yves Rocher, au fost ulterior formulate la adresa sa. Navalnîi a respins acuzaţiile şi a afirmat că acestea reprezintă o tentativă de intimidare la adresa sa.

  • Trei persoane, reţinute în dosarul ajutoarelor sociale de la Primăria Sectorului 5

    Printre cei reţinuţi nu se află niciun funcţionar al primăriei, spun sursele citate.

    Conform aceloraşi surse, cele trei persoane faţă de care s-a dispus măsura preventivă sunt suspectate că ar fi făcut trafic de influenţă, în sensul că ar fi intervenit, în schimbul unor comisioane, pe lângă funcţionari din Primăria Sectorului 5, spre a obţine ajutoare sociale pentru alte persoane.

    Anchetatorii au dus la audieri 40 de persoane – 10 suspecţi şi 30 de martori.

    Mii de bucureşteni ar fi primit ilegal ajutoare sociale, cu sprijinul unor persoane care spuneau că au relaţii la Primăria Sectorului 5 şi le solicitau în schimbul intervenţiilor între 100 şi 200 de lei din suma primită lunar de aceştia, au declarat anterior, pentru MEDIAFAX, aceleaşi surse.

    Potrivit surselor citate, în dosar ar fi implicate şapte sau opt persoane, care ar fi convins mai mulţi bucureşteni că au relaţii la Primăria Sectorului 5 şi le pot obţine ajutoare sociale.

    În schimbul intervenţiilor pentru acordarea ajutoarelor sociale, aceste persoane solicitau aproape jumătate din banii încasaţi de beneficiari. Astfel, dintr-un ajutor social de 400 de lei, aceste persoane ar fi perceput între 100 şi 200 de lei lunar, au precizat sursele judiciare.

    Suspecţii ar fi acţionat independent unul de celălalt şi ar fi avut zone diferite de influenţă.

    Procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti şi poliţiştii au făcut, vineri, 25 de percheziţii, între care şi la Primăria Sectorului 5, într-un dosar privind procedura de acordare a unor ajutoare sociale, în care se fac cercetări pentru abuz în serviciu, trafic şi cumpărare de influenţă.

    Percheziţii au fost făcute la locuinţele suspecţilor, iar de la sediul Primăriei Sectorului 5 sunt ridicate documentele întocmite pe numele persoanelor care au beneficiat de ajutoare sociale. Procurorii urmează să stabilească dacă funcţionarii publici care au încheiat aceste dosare au încălcat legea.

    Primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie a declarat că anchetatorii ridică documente şi au mandate de aducere pentru directori din Direcţia Socială, fără ca el să fie implicat, precizând s-ar putea să ceară DNA să verifice actele, ca să vadă dacă sunt vinovaţi sau dacă “sunt supăraţi Oprea şi Ponta”.

    “Sunt bani care sunt din cadrul Consiliului Local, nu fonduri europene, nu are nicio legătură cu fondurile europene, cu nimica. Deci sunt fondurile noastre alocate bugetului Sectorului 5”, a mai spus Vanghelie.

    Edilul a mai spus că toate direcţiile din Primăria Sectorului 5 sunt verificate anual de Curtea de Conturi şi, până acum, nu a fost semnalată nicio neregulă.

    “Cred că suspiciunile anchetatorilor au apărut de când m-am luat de domnul Ponta şi de domnul Oprea. Dacă mă cheamă un procuror, eu pot să spun că domnul Oprea este implicat în foarte multe intervenţii în justiţie, şi cu domnul Ponta”, a adăugat primarul Sectorului 5.

    Marian Vanghelie a precizat că el nu are nicio problemă cu niciun control al anchetatorilor şi aceştia pot să verifice orice document, pentru că toate sunt în regulă.

    “Dacă o să fie cazul şi o să simt că ceva nu este în neregulă, este posibil să fac chiar o adresă către Direcţia Naţională Anticorupţie să preia şi documentele să le verifice, că e mai bine să le verifice instituţia cea mai abilitată din cadrul României pentru zona de corupţie, ca să vadă exact DNA dacă suntem vinovaţi sau nevinovaţi sau dacă într-adevăr sunt supăraţi domnul Oprea, cu domnul Ponta. Iar privitor la acest abuz, cred că o să fac o reclamaţie către Direcţia Naţională Anticorupţie asupra acestor doi oameni şi am foarte multe detalii să le dau Direcţiei Naţionale Anticorupţie despre aceste două personaje, în speţă domnul prim-ministru Victor Ponta şi domnul Gabriel Oprea, ministrul de Interne”, a spus Vanghelie, pentru televiziunea Digi 24.

    Primarul Sectorului 5 a adăugat că anchetatorii au comunicat că ajutoarele pot fi date în continuare, precizând că “lumea nu trebuie să fie speriată”, pentru că beneficiarii vor primi sumele alocate.

    Într-un alt dosar, în care sunt vizate fapte de spălare de bani şi evaziune fiscală cu un prejudiciu de 35 de milioane de lei, procurorii Parchetului Capitalei au făcut, în 4 septembrie, percheziţii la Administraţia Domeniului Public (ADP) Sector 5. Peste o sută de percheziţii au fost făcute în Bucureşti şi în judeţele Bacău, Braşov, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Maramureş, Mureş, Olt, Satu Mare, Teleorman şi Vâlcea, la domiciliile unor suspecţi şi sediile unor firme din domeniul construcţiilor. În urma percheziţiilor au fost audiate peste 60 de persoane.

    Primarul Marian Vanghelie declara că nu Primăria Sectorului 5 este cea verificată, anchetatorii fiind interesaţi de documentaţiile unor contracte. El preciza că în instituţia condusă de el nu se vor găsi contracte cu sume mărite prin acte adiţionale încheiate în condiţii suspecte.

    “Înţeleg că sunt anumite companii, un fel de percheziţii prin care se caută anumite companii care ar fi eludat statul, nu primăria este verificată. Sunt interesaţi (anchetatorii – n.r.) strict de documentaţii ca să se vadă contractele şi sumele, ce şi cât au încasat, la ce dată s-au plătit dări la stat şi dacă s-au plătit. Este o problemă strict economică a unor companii care lucrează în Bucureşti, în ţară, companii care au câştigat licitaţii”, spunea atunci primarul Sectorului 5.

    Procurorilor arătau că persoanele suspectate în acest caz au iniţiat, derulat şi participat la circuite evazioniste şi de spălare a banilor, prin intermediul cărora, folosindu-se de documente false şi înregistrări contabile fictive, s-au sustras de la plata obligaţiilor fiscale transferând sume importante în contul unor societăţi comerciale cu comportament de tip fantomă, de unde banii erau retraşi în totalitate în numerar.

    Comitetul Executiv Naţional al PSD a votat, la sfârşitul lunii noiembrie, excluderea din partid a lui Marian Vanghelie, Mircea Geoană şi Dan Şova.

  • Trei persoane, reţinute în dosarul ajutoarelor sociale de la Primăria Sectorului 5

    Printre cei reţinuţi nu se află niciun funcţionar al primăriei, spun sursele citate.

    Conform aceloraşi surse, cele trei persoane faţă de care s-a dispus măsura preventivă sunt suspectate că ar fi făcut trafic de influenţă, în sensul că ar fi intervenit, în schimbul unor comisioane, pe lângă funcţionari din Primăria Sectorului 5, spre a obţine ajutoare sociale pentru alte persoane.

    Anchetatorii au dus la audieri 40 de persoane – 10 suspecţi şi 30 de martori.

    Mii de bucureşteni ar fi primit ilegal ajutoare sociale, cu sprijinul unor persoane care spuneau că au relaţii la Primăria Sectorului 5 şi le solicitau în schimbul intervenţiilor între 100 şi 200 de lei din suma primită lunar de aceştia, au declarat anterior, pentru MEDIAFAX, aceleaşi surse.

    Potrivit surselor citate, în dosar ar fi implicate şapte sau opt persoane, care ar fi convins mai mulţi bucureşteni că au relaţii la Primăria Sectorului 5 şi le pot obţine ajutoare sociale.

    În schimbul intervenţiilor pentru acordarea ajutoarelor sociale, aceste persoane solicitau aproape jumătate din banii încasaţi de beneficiari. Astfel, dintr-un ajutor social de 400 de lei, aceste persoane ar fi perceput între 100 şi 200 de lei lunar, au precizat sursele judiciare.

    Suspecţii ar fi acţionat independent unul de celălalt şi ar fi avut zone diferite de influenţă.

    Procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti şi poliţiştii au făcut, vineri, 25 de percheziţii, între care şi la Primăria Sectorului 5, într-un dosar privind procedura de acordare a unor ajutoare sociale, în care se fac cercetări pentru abuz în serviciu, trafic şi cumpărare de influenţă.

    Percheziţii au fost făcute la locuinţele suspecţilor, iar de la sediul Primăriei Sectorului 5 sunt ridicate documentele întocmite pe numele persoanelor care au beneficiat de ajutoare sociale. Procurorii urmează să stabilească dacă funcţionarii publici care au încheiat aceste dosare au încălcat legea.

    Primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie a declarat că anchetatorii ridică documente şi au mandate de aducere pentru directori din Direcţia Socială, fără ca el să fie implicat, precizând s-ar putea să ceară DNA să verifice actele, ca să vadă dacă sunt vinovaţi sau dacă “sunt supăraţi Oprea şi Ponta”.

    “Sunt bani care sunt din cadrul Consiliului Local, nu fonduri europene, nu are nicio legătură cu fondurile europene, cu nimica. Deci sunt fondurile noastre alocate bugetului Sectorului 5”, a mai spus Vanghelie.

    Edilul a mai spus că toate direcţiile din Primăria Sectorului 5 sunt verificate anual de Curtea de Conturi şi, până acum, nu a fost semnalată nicio neregulă.

    “Cred că suspiciunile anchetatorilor au apărut de când m-am luat de domnul Ponta şi de domnul Oprea. Dacă mă cheamă un procuror, eu pot să spun că domnul Oprea este implicat în foarte multe intervenţii în justiţie, şi cu domnul Ponta”, a adăugat primarul Sectorului 5.

    Marian Vanghelie a precizat că el nu are nicio problemă cu niciun control al anchetatorilor şi aceştia pot să verifice orice document, pentru că toate sunt în regulă.

    “Dacă o să fie cazul şi o să simt că ceva nu este în neregulă, este posibil să fac chiar o adresă către Direcţia Naţională Anticorupţie să preia şi documentele să le verifice, că e mai bine să le verifice instituţia cea mai abilitată din cadrul României pentru zona de corupţie, ca să vadă exact DNA dacă suntem vinovaţi sau nevinovaţi sau dacă într-adevăr sunt supăraţi domnul Oprea, cu domnul Ponta. Iar privitor la acest abuz, cred că o să fac o reclamaţie către Direcţia Naţională Anticorupţie asupra acestor doi oameni şi am foarte multe detalii să le dau Direcţiei Naţionale Anticorupţie despre aceste două personaje, în speţă domnul prim-ministru Victor Ponta şi domnul Gabriel Oprea, ministrul de Interne”, a spus Vanghelie, pentru televiziunea Digi 24.

    Primarul Sectorului 5 a adăugat că anchetatorii au comunicat că ajutoarele pot fi date în continuare, precizând că “lumea nu trebuie să fie speriată”, pentru că beneficiarii vor primi sumele alocate.

    Într-un alt dosar, în care sunt vizate fapte de spălare de bani şi evaziune fiscală cu un prejudiciu de 35 de milioane de lei, procurorii Parchetului Capitalei au făcut, în 4 septembrie, percheziţii la Administraţia Domeniului Public (ADP) Sector 5. Peste o sută de percheziţii au fost făcute în Bucureşti şi în judeţele Bacău, Braşov, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Maramureş, Mureş, Olt, Satu Mare, Teleorman şi Vâlcea, la domiciliile unor suspecţi şi sediile unor firme din domeniul construcţiilor. În urma percheziţiilor au fost audiate peste 60 de persoane.

    Primarul Marian Vanghelie declara că nu Primăria Sectorului 5 este cea verificată, anchetatorii fiind interesaţi de documentaţiile unor contracte. El preciza că în instituţia condusă de el nu se vor găsi contracte cu sume mărite prin acte adiţionale încheiate în condiţii suspecte.

    “Înţeleg că sunt anumite companii, un fel de percheziţii prin care se caută anumite companii care ar fi eludat statul, nu primăria este verificată. Sunt interesaţi (anchetatorii – n.r.) strict de documentaţii ca să se vadă contractele şi sumele, ce şi cât au încasat, la ce dată s-au plătit dări la stat şi dacă s-au plătit. Este o problemă strict economică a unor companii care lucrează în Bucureşti, în ţară, companii care au câştigat licitaţii”, spunea atunci primarul Sectorului 5.

    Procurorilor arătau că persoanele suspectate în acest caz au iniţiat, derulat şi participat la circuite evazioniste şi de spălare a banilor, prin intermediul cărora, folosindu-se de documente false şi înregistrări contabile fictive, s-au sustras de la plata obligaţiilor fiscale transferând sume importante în contul unor societăţi comerciale cu comportament de tip fantomă, de unde banii erau retraşi în totalitate în numerar.

    Comitetul Executiv Naţional al PSD a votat, la sfârşitul lunii noiembrie, excluderea din partid a lui Marian Vanghelie, Mircea Geoană şi Dan Şova.

  • Grup Servicii Petroliere acuză ANAF de abuzuri

    “Începând cu luna noiembrie, GSP a fost ţinta unor numeroase abuzuri săvârşite de funcţionari publici ai statului, angajaţi ai ANAF, aflaţi în subordinea domnului Florin Tunaru, vicepreşedinte ANAF, coordonator al inspecţiei fiscale”, arată compania deţinută de omul de afaceri Gabriel Comănescu, într-un comunicat.

    Comănescu a declarat vineri într-o conferinţă de presă că abuzurile ANAF au pornit de la suspiciunea că GSP nu a plătit TVA pentru o tranzacţie de 96 milioane de dolari derulată în 2008 între două firme din grup privind vânzarea-cumpărarea a trei platforme marine de foraj petrolier.

    “GSP România a vândut în 2008 către GSP Malta trei platorme marine de foraj petrolier, respectiv Prometeus, Saturn şi Jupiter. Scopul tranzacţiei a fost accesarea unor fonduri de la bănci internaţionale necesare unui program de modernizare a platformelor companiei. Compania nu avea posibilitatea de a accesa acele fonduri din România”, a afirmat Comănescu.

    Potrivit lui Comăneascu, legislaţia în vigoare asimilează platformele marine de foraj petrolier navelor, iar tranzacţiile cu nave sunt scutite de la plata TVA.

    “Pe de o parte, o direcţie din ANAF zice că nu se aplică scutirea de la plata TVA. Pe de altă parte, o altă direcţie din ANAF zice că se aplică scutirea de la plata TVA. Este o divergenţă internă a ANAF. Este un blocaj făcut intenţionat cu scopul de a deteriora imagina companiei. Este un abuz. În 2008, când am vândut platformele, nu am avut nicio problemă (…) Aţi văzut abuzurile. Va începe prăpădul. (…) Se pare că instituţiile statului funcţionează la ordinul unor băieţi deştepţi, la ordinul unei găşti. (…) Tripleta din Constanţa, Mazăre şi gaşca lui sunt supăraţi că au pierdut Portul Constanţa. Ei nu mai ştiu ce să inventeze. În instanţă, statul va păţi ce a păţit cu fraţii Micula”, a spus Comănescu în conferinţa de presă.

    În urma unei sesizări anonime formulată în 2011, ANAF a declanşat în 2012, prin Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), o inspecţie fiscală la nivelul GSP.

    După un an şi jumătate, în august 2014, ANAF a suspendat inspecţia, invocând primirea unor informaţii solicitate unor autorităţi fiscale din afara ţării şi emiterea unei decizii a Comisiei Fiscale Centrale, privind intrepretarea unor dispoziţii legale cu privire la regimul taxării operaţiunilor efectuate cu platforme marine în zona Mării Negre.

    “Comisia Fiscală Centrală nu a formulat până în prezent niciun răspuns, activitatea acesteia fiind obstrucţionată constant de către domnul Vicepreşedinte ANAF Florin Tunaru, aducând grave acuzaţii membrilor Comisiei. Desi inspecţia era suspendată, în data de 9.12.2014 inspectorii DGAMC s-au prezentat la sediul GSP, cu un proces verbal de control deja întocmit, care concluziona că societatea nu ar fi avut «drept de deducere din impozitul pe profit» rezultat din relaţiile de afaceri cu parteneri externi. Sesizând abuzurile, am formulat punct de vedere bazat pe convenţiile de evitare a dublei impuneri, motiv pentru care inspectorii DGAMC au întocmit un nou proces verbal, la data de 11.12.2014, prin care nu au mai reţinut vreo încălcare a legii”, conform comunicatului.

    În aceeaşi perioadă inspectorul DGAMC Adriana Bour a solicitat “printr-o fiţuică”, nesemnată, nedatată, neînregistrată conform procedurilor legale, ca societatea să pună la dispoziţie o serie de documente, conform sursei citate. Ulterior, Bour a solicitat printr-un email, trimis de pe o adresă personală, completarea listei de documente.

    GSP a formulat plângere penală la DNA împotriva inspectorului ANAF.

    “Abuzurile au continuat, şi în data de 16.12.2014 s-a prezentat la sediul GSP domnul inspector Burduja Doria, care ne-a transmis un document care face referire la o adresă emisă de Ministerul Finanţelor Publice şi înmânată personal de domnul vicepreşedinte ANAF, Florin Tunaru, echipei de control. Prin acest document se solicită ca GSP să pună la dispoziţie aceleaşi informaţii cerute anterior de dna Bour. Acest document, tipărit pe o foaie A4, nu poartă antet oficial, nu are număr de înregistrare al emitentului, nu este ştampilat şi nu este avizat de către conducătorul activităţii de inspecţie fiscală, conform legii. Mai mult, informaţiile solicitate exced perioada supusă inspecţiei, referindu-se la o perioada care fusese deja verificată, inspecţia finalizându-se fără constatări de încălcare a legislaţiei fiscale”, se mai arată în comunicat.

    GSP concluzionează că demersurilor abuzive ale inspectorilor DGAMC au paralizat buna desfăşurare a activităţii companiei în raport cu partenerii interni şi externi.

    Grupul susţine că inspectia fiscală se desfăşoară într-un cadru ilegal, întrucât deşi trebuia să dureze conform legii maxim şase luni s-a prelungit nejustificat timp de aproape doi ani, şi deşi controlul a fost suspendat se deruleaza în continuare, în mod abuziv.

    Compania va continua demersurile legale deja iniţiate, respectiv formularea de noi plângeri penale pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, la adresa tuturor funcţionarilor responsabili.

    GSP cere de asemenea instituţiilor statului să intervină ferm pentru oprirea abuzurilor.

    Grup Servicii Petroliere a fost înfiinţată în 2003 ca o companie de servicii în zona forajului pe mare (offshore). În decembrie 2005 GSP a achiziţionat de la OMV Petrom şase platforme de foraj marin, cinci vapoare şi o macara plutitoare. Acestea au fost cumpărate printr-un credit bancar, rambursat integral. După achiziţionarea acestora, GSP a început un proces de modernizare şi de extindere a activităţilor pe pieţele internaţionale. În ultimii zece ani, GSP a investit în modernizarea şi extinderea flotei şi a bazelor logistice peste un miliard de euro.

    În prezent, GSP are 3.000 de angajaţi şi trei baze operaţionale în porturile Constanţa, Agigea şi Midia, operând opt platforme de foraj marin, 13 vapoare multifuncţionale, trei vapoare destinate construcţiilor marine şi două macarale marine. GSP a avut sau are operaţiuni în Marea Neagră, Marea Nordului, Marea Mediterană, Golful Mexic, Golful Persic şi Marea Peciora.

    Potrivit GSP, 90% din cifra de afaceri este realizată exclusiv în afara Românei, iar 10% se realizează în România numai cu societăţi private. GSP notează de asemenea că de la înfiinţare nu a obţinut venituri din contracte cu societăţi de stat din România.