BusinessMagazin

Blog

  • Senatul A ADOPTAT proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României. Autorităţile vor putea inspecta orice calculator şi cere orice documente

    Raportul comisiei de apărare din Senat, cu amendamente, a fost adoptat cu 95 de voturi ”pentru”, iar proiectul de lege a fost adoptat cu 92 de voturi ”pentru”.

    Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie.

    Legea stabileşte cadrul general de reglementare în domeniul securităţii cibernetice şi obligaţiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat în scopul protejării infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, şi prevede obligaţii privind asigurarea securităţii sistemelor lor şi notificarea clienţilor în situaţia unor incidente/atacuri cibernetice şi luarea de măsuri pentru a restabili condiţiile normale de funcţionare.

    Coordonarea activităţilor SNSC se realizează de către Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică (COSC), format din reprezentanţi ai Ministerelor de Externe, de Interne, Apărării, cel pentru Societatea Informaţională, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS precum şi secretarul CSAT.

    Conducerea COCS este asigurată de consilierul prezidenţal pe apărare şi securitate natională, în calitate de preşedinte şi consilierul premierului pe problem de securitate, ca vicepreşedinte.

    SRI este desemnat autoritatea naţională în domeniul cibernetic şi asigură coordonarea tehnică a COSC. În acest sens, în structura SRI funcţionează Centrul Naţional de Securitate Cibernetică (CNSC).

    De asemenea, proiectul prevede că la nivel naţional se constituie Sistemul Naţional de Alertă Cibernetic, care reprezintă un ansamblu de măsuri şi proceduri destinat prevenirii şi contracarărilor atacurilor cibernetice.

    Instituirea nivelurilor de alertă cibernetică precum şi trecerea de la un nivel la altul de alertă se stabilesc de către CSAT.

    Conform articolului 18 din lege, deţinătorii de infrastructuri cibernetice, furnizorii de servicii de internet au obligatia de a-şi notifica, de îndată, clienţii, persoane de drept public şi privat, în situaţiile în care sistemele informatice utilizate de aceştia au fost implicate in incidente sau atacuri cibernetice şi de a dispune măsurile necesare în vederea restabilirii condiţiilor normale de funcţionare, dar nu mai târziu de 24 de ore din momentul în care au fost sesizaţi de autorităţile competente.

    Monitorizarea şi controlul aplicării legii se asigură de către Camera Deputaţilor şi Senat, Administraţia Prezidenţială, Guvern, CSAT precum şi instituţiile şi autorităţile publice prevăzute la articolul 10, şi anume Ministerelor de Externe, de Interne, Apărării, cel pentru Societatea Informaţională, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS.

    Legea prevede că în vederea exercitării atribuţiilor, conducătorii autorităţilor desemnează persoane abilitate să desfăşoare activităţi de control, care, în baza şi limitele împuternicirii, au dreptul de a solicita declaraţii sau orice documente necesare pentru efectuarea controlului, să facă inspecţii, inclusiv inopinate, la orice instalaţie, incintă sau infrastructură, cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi să primească, la cerere sau la faţa locului, informaţii sau justificări.

    Contravenţiile includ amenzi de la 500 la 5.000 de lei, pentru nerespectarea de către deţinătorii de infrastructure cibernetice a obligaţiei privind punerea în aplicare a politicii de securitate cibernetică şi amenzi de la 1.000 la 10.000 de lei, pentru nerespectarea obligaţiei de a permite autorităţilor să intervină, precum şi a obligaţiei de a reţine şi asigura integritatea datelor referitoare la incidentele cibernetice.

    Guvernul a adoptat, în aprilie, proiectul de lege privind securitatea cibernetică, ceea ce va permite operaţionalizarea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică.

    Proiectul a fost prezentat în dezbatere publică de către Ministerul pentru Societate Informaţională.

    “Proiectul de lege adoptat de Guvern va permite operaţionalizarea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică – SNSC, care va facilita adoptarea de măsuri proactive şi reactive privind informarea, monitorizarea, diseminarea, analizarea, avertizarea, coordonarea, decizia, reacţia, refacerea şi conştientizarea. De asemenea, actul normativ defineşte o terminologie unitară în domeniul securităţii cibernetice şi a unui cadru armonizat de acţiune a autorităţilor şi instituţiilor publice”, se arată în comunicat.

    La începutul lunii aprilie, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis luarea unor măsuri care să permită contracararea ameninţărilor cibernetice la adresa României, în condiţiile în care în ultima perioadă acestea s-au diversificat.

    “S-a apreciat că în ultima perioadă aceste ameninţări s-au diversificat, devenind o opţiune tot mai atractivă pentru actorii statali sau nonstatali întrucât nu implică resurse foarte mari. Membrii CSAT au decis luarea unor măsuri care să permită urgentarea adoptării cadrului normativ şi operaţionalizării Agendei Digitale 2020 ca parte integrantă a efortului european de dezvoltare a societăţii informaţionale şi implicit a acţiunilor subsecvente ce sunt dedicate securităţii cibernetice”, informa un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

  • Bugetele localităţilor vor avea limite minime obligatorii – amendament aprobat în bugetul de stat 2015

    Potrivit amendamentului adoptat, se vor stabili limite de venituri proprii pe categorii de unităţi administrativ -teritoriale astfel: 1.500.000 lei pentru comune, 6.000.000 lei pentru oraşe, 25.000.000 lei pentru municipii, 50.000.000 pentru municipii reşedinţe de judeţ şi 80.000.000 lei pentru judeţe.

    “Este o problemă aproape veşnică referitoare la subfinanţarea autorităţilor locale, în special pentru comune. În fiecare an, în trimestrul 4 comunele descopereau că nu au suficienţi bani pentu salarii, pentru cei cu handicap. Prin acest amendament sunt nişte minime obligatorii de venituri pentru unităţile administrativ teritoriale, adică 1,5 milioane lei prentru comune, 6 milioane lei pentru oraşe, 25 milioane lei pentru municipii, 50 de milioane pentru reşedinţele de judeţ, 80 de milioane pentru consiliile judeţene. Dacă veniturile proprii ale unei comune sunt de exemplu un milion, atunci prin efectul acestei legi, ea primeşte, prin echilibrare, 500.000 lei, după ce se face acestă operaţiune, din sumele care au rămas după această completare a veniturilor localităţilor, se mai repartizează 15% din suma rămasă în funcţie de populaţie, 15% în funcţie de suprafaţă, iar 15% împărţite în mod egal pentru localităţile care au avut 90% grad de colectare şi pentru cele are au făcut proiecte europene”, a explicat ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea

    Ministrul a precizat că sunt peste 1800 de comune care au buget sub 1,5 milion de lei, iar, prin această modificare, câştigă comunele. “Niciun primar nu mai este obligat să meargă nicăieri cu mâna întinsă ca să-şi asigure veniturile pentru funcţionare, asigurăm un aflux pentru toţi locuitorii din comunele mici”, a mai spus Dragnea, susţinând că preşedinţii Consiliilor Judeţene (CJ) se vor preocupa în special de dezvoltarea comunităţilor, “nu de cum să panseze o rană sau sau cum să împartă o sărăcie”.

    Amendamentul a fost criticat, în plen, de deputaţii UDMR, Marton Arpad arătând că, în acest fel, o formulă decide în locul Consiliilor judeţene împărţirea banilor şi această situaţie este injustă. “Este împotriva descentralizării, o atribuţie a Consiliului Judeţean se pierde în detrimentul unei formule şi la dispoziţia unui director al finanţelor judeţene”.

    Deputatul PDL Constantin Dascălu a afirmat, însă, că PDL şi PNL au susţinut acest amendament pentru că “este pentru prima oară când se face dreptate comunelor sărace”.

    Parlamentarii dezbat vineri articolele proiectului de buget pe 2015.

  • Noul ministru al Educaţiei: Am cerut Direcţiei juridice găsirea unei soluţii la cererea premierului privind doctoratul

    “Astăzi (vineri – n.r.), am transmis Direcţiei juridice solicitare pentru identificarea soluţiei legale prin care se poate pune în practică solicitarea premierului, continuată de solicitarea Universităţii Bucureşti”, a spus ministrul Educaţiei.

    Cîmpeanu a spus că aşteaptă deciziile juriştilor din Ministerul Educaţiei.

    Noul ministrul Educaţiei spunea joi, după ce instituţia pe care o conduce a primit solicitarea Universităţii Bucureşti de retragere a titului de doctor al lui Victor Ponta, că acordarea acestuia a fost făcută prin ordin de ministru, iar retragerea poate fi făcută “printr-un act de de aceeaşi valoare”.

    Universitatea Bucureşti (UB) a transmis Ministerului Educaţiei o adresă prin care se solicită dispunerea măsurilor necesare în vederea retragerii titlului de doctor în drept acordat lui Victor Ponta în 2003, demersul instituţiei de învăţământ superior fiind urmarea unei notificări făcute de premier.

    “Vă transmitem, în anexă, notificarea primită din partea domnului Victor Ponta privind renunţarea la titlul de Doctor în Drept. Vă transmitem, de asemenea, în copie, următoarele documente: dosarul înaintat ministerului în 2003, în vederea acordării titlului de doctor; teza elaborată de domnul Victor Ponta; decizia Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti din data de 17 iulie 2012 privind acuzaţia de plagiat; corespondenţa purtată de Universitatea din Bucureşti, cu comisiile de specialitate ale MEN, în 2012”, se arată în documentul semnat de rectorul UB, Mircea Dumitru, şi adresat noului ministru al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

    În aceeaşi adresă, rectorul UB îl roagă pe ministru, “ţinând seama de decizia Comisiei de Etică şi de poziţia Senatului Universităţii din Bucureşti din 25 iulie 2012”, să dispună “măsurile necesare în vederea retragerii titlului de Doctor în Drept acordat domnului Victor Ponta prin Ordinul Ministrului nr. 5663/15.12.2003”.

    Premierul Victor Ponta a arătat, într-un mesaj postat marţi pe Facebook, că a trimis o scrisoare către rectorul UB în care îl notifică asupra faptului că renunţă la titlul de doctor în drept acordat în 2003.

    Ponta a precizat că acesta este un gest pe care trebuia să îl facă mai demult, încă din momentul apariţiei acuzaţiilor publice cu privire la teza sa de doctorat, dar că nu a făcut acest lucru deoarece s-a considerat de bună-credinţă în argumentele sale la momentul apariţiei contestării şi nu a vrut să amestece planul pur profesional cu cel politic. Ponta a precizat că, după ce va părăsi viaţa politică, îşi doreşte să iniţieze un nou demers doctoral, “respectând toate standardele şi cerinţele de la acel moment”.

  • Ministrul Educaţiei: Este nevoie de o nouă lege a educaţiei şi o altă clasificare a universităţilor

    Despre clasificarea universităţilor, Cîmpeanu a spus că aceasta trebuie făcută “într-o modalitate transparentă”, fiind necesare criterii general acceptate şi asumate. “Asta pentru că am avut clasificare şi ierarhizare pe baza unor criterii neasumate şi nerecunoscute de nimeni. Trebuie să se ţină seama că nu putem compara universităţi politehnice cu cele de muzică, iar pe cele de medicină cu cele de educaţie fizică”, a explicat ministrul Educaţiei, la preluarea mandatului de ministru al Educaţiei şi Cercetării.

    În opinia lui Sorin Cîmpeanu, noua lege a educaţiei este necesară pentru că actualul act normativ a fost deja amendat prin trei ordonanţe de urgenţă. O nouă lege, a adăugat el, trebuie să fie “rezultatul negocierilor” între toţi cei interesaţi din sistem.

    Referitor la cercetare, noul ministru a spus că va susţine proiectele începute de Mihnea Costoiu, care, în opinia lui Cîmpeanu, a reuşit, pentru prima dată în sistem, să “impună cercetarea pe agenda publică” nu prin lipsa de fonduri, ci prin proiecte.

    “Putem spune că domnul Costoiu a fost primul ministru al Cercetării care a reuşit să impună cercetarea pe agenda publică, cercetarea ca motor al progresului şi sursă de creştere a competitivităţii. Mă refer nu numai la nivel naţional, ci şi internaţional. De aceea, o prioritate va fi susţinerea cercetării aplicative şi transferul rezultatelor cercetării în mediul real. Susţin şi ideea constituirii de consorţii, pentru mai buna accesare de fonduri, internaţionalizarea univeristăţilor şi continuarea proiectelor începute – ELI (laserul de la Măgurele – n.r.) şi Dunăre-Delta Dunării -Marea Neagră”, a mai spus Cîmpeanu.

  • CFR: Trenurile de pe cele mai solicitate rute vor avea vagoane suplimentare de sărbători

    “În perioada cuprinsă între 19 decembrie 2014 şi 3 ianuarie 2015, pentru adaptarea capacităţii de transport la solicitările publicului cu prilejul sărbătorilor de iarnă, trenurile care circulă pe cele mai solicitate rute din Bucureşti spre Sighetu Marmaţiei, Satu Mare, Vatra Dornei, Suceava, Timişoara Nord, Braşov, Craiova, Braşov, Bicaz, Botoşani, Iaşi, Baia Mare, Arad vor fi suplimentate cu vagoane clasă, vagoane de dormit şi cuşete”, se precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, şi trenurile care fac legătura între Timişoara şi Iaşi, staţiunile de pe Valea Prahovei şi principalele oraşe ale ţării vor fi suplimentate cu vagoane.

    Pe de altă parte, în unele zile libere din perioada 25 decembrie 2014 – 5 ianuarie 2015, când traficul de călători este extrem de redus, o serie de trenuri InterRegio şi unele de tip Regio nu vor circula, mai precizează CFR Călători.

    “Rugăm toţi pasagerii să ţină cont de acest aspect când îşi planifică deplasările cu trenul şi să consulte, pentru informaţii actualizate, fie pagina de internet a companiei, fie să telefoneze la biroul de informaţii”, se mai arată în comunicat.

    Totodată, având în vedere cererea mare de bilete din perioada sărbătorilor, se recomandă călătorilor să cumpere din pasagerilor să achiziţioneze din timp legitimaţiile de călătorie, în special pentru trenurile de lung parcurs care au în compunere vagoane de dormit şi cuşetă.

  • Muntenegru a iniţiat procedurile pentru extrădarea în SUA a românilor acuzaţi de terorism

    “Acţiunile în vederea extrădării sunt în curs”, a declarat, potrivit AP, Dejan Djurovici, directorul Biroului Interpol din Muntenegru.

    Cei doi cetăţeni români şi italianul arestaţi la începutul săptămânii în Muntenegru în timp ce încercau să vândă armament grupării teroriste FARC au fost inculpaţi pentru terorism în Statele Unite, a anunţat, miercuri, Preet Bharara, procurorul federal al districtului New York.

    Cristian Vintilă (în vârstă de 44 de ani), Virgil Flaviu Georgescu (42 de ani) şi Massimo Romagnoli (43 de ani) sunt acuzaţi de conspiraţie în vederea vânzării unor cantităţi mari de armament organizaţiei teroriste Forţele Armate Revoluţionare din Columbia (FARC).

    Potrivit actului de acuzare, în perioada mai-octombrie 2014, cei trei inculpaţi au conspirat în vederea vânzării de armament, inclusiv arme automate şi tunuri antiaeriene, ştiind că armele urmau să ajungă la FARC, care le-ar fi utilizat împotriva unor cetăţeni americani. Cei trei au fost surprinşi în flagrant în timp ce urmau să vândă armele unor agenţi ai Agenţiei americane Antidrog (DEA).

  • Aşteptările experţilor financiari privind economia României s-au îmbunătăţit considerabil

    Indicele care măsoară percepţia experţilor financiari privind starea actuală a economiei României a urcat cu 17,5 puncte în decembrie, de la minus 0,1 puncte în luna anterioară, se arată într-un sondaj întocmit de institutul german de cercetare ZEW, în colaborare cu grupul austriac Erste.

    În ceea ce priveşte perspectivele economiei locale pentru pentru următoarele şase luni, acestea s-au îmbunătăţit cu 9,7 puncte, indicele urcând de la 23,6 la 33.3 puncte în decembrie.

    România a se situează pe poziţia a cincea în clasamentul pe regiune privind aşteptările economice în următoarea jumătate de an, în coborâre cu două locuri faţă de noiembrie. Primele patru locuri sunt ocupate, în ordine, de Slovacia, Austria, Polonia şi Croaţia.

    Perspectivele bursei de la Bucureşti s-au îmbunătăţit în această lună, iar indicatorul care măsoară aşteptările pentru indicele BET a consemnat un avans de 24,2 puncte, la 66,6 puncte.

    Şi aşteptările pentru evoluţia leului au urcat substanţial, ajungând la 27,4 puncte, de la 3,3 puncte în noiembrie.

    La sondajul pentru luna decembrie au participat 52 de analişti financiari din Europa Centrală şi de Est şi 13 din Turcia. Regiunea Europa Centrală şi de Est include, în sondajul ZEW, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Turcia.

    Europa Centrală şi de Est a înregistrat o îmbunătăţire a perspectivelor privind evoluţia economiei în următoarele şase luni, indicele regiunii avansând cu 18 puncte, la 30,5 puncte. Indicatorul pentru situaţia actuală a regiunii a urcat de la -12,6 puncte la 4,4 puncte.

    În privinţa zonei euro, analiştii anticipează o revenire a economiei pe termen scurt, indicatorul urcând cu 25,7 puncte, la 41,5 puncte.

  • Wizz Air a inaugurat cea de-a patra aeronavă de la baza din Cluj, cu un zbor către Bologna

    Potrivit unui comunicat al Aeroportului Internaţional “Avram Iancu” din Cluj-Napoca, cea de-a patra aeronavă a companiei Wizz Air, un Airbus 320, a fost alocată bazei de pe aeroportul clujean, aceasta decolând, vineri, spre Bologna.

    “Aeroportul Internaţional Cluj salută poziţionarea celei de-a patra aeronave Wizz Air la Cluj şi îşi manifestă încrederea că această decizie va fi pe deplin justificată de potenţialul de trafic încă neexploatat de pe aeroport”, arată în comunicat David Ciceo, directoul general al Aeroportului Internaţional “Avram Iancu” din Cluj-Napoca.

    Noua aeronavă va deservi atât rutele existente deja, cât şi cele patru destinaţii noi anunţate de companie, spre Koln, Nürnberg, Geneva şi Malmo.

    În vară, operatorul low cost anunţa introducerea, din iarnă, a noi curse din Cluj-Napoca spre Koln, Nürnberg, Geneva şi Malmo şi extinderea flotei pe Aeroportul Internaţional “Avram Iancu” din oraş cu o nouă aeronavă de tip Airbus A320.

    Vicepreşedintele executiv al companiei Wizz Air, John Stephenson, declara atunci într-o conferinţă de presă la Cluj, că cea de-a patra aeronavă Airbus A320 înseamnă extinderea operaţiunilor de pe acest aeroport şi creşterea capacităţii cu 30 la sută.

    În prezent, Wizz Air operează 84 de rute din România către 40 de destinaţii.

    Wizz Air a transportat anul trecut în şi dinspre România 3,2 milioane de pasageri, faţă de 2,7 milioane în 2012.

  • Consiliul Fiscal: Veniturile din bugetul pentru anul viitor sunt supraevaluate cu 2,3 miliarde lei

    “La nivel agregat, veniturile fiscale apar ca fiind potenţial supraevaluate cu circa 2,35 miliarde de lei (0,33% din PIB), în condiţiile în care MFP ia probabil în calcul în proiecţia de venituri un impact favorabil din partea unei îmbunătăţiri a gradului de colectare a veniturilor. Consiliul fiscal reiterează însă opinia sa anterioară conform căreia câştigurile din măsurile de îmbunătăţire a colectării sunt imposibil de evaluat ex ante (înainte de eveniment, n.r.) şi că o abordare prudentă, de altfel cerută în mod expres de Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, impune luarea în calcul doar ex post a unor eventuale asemenea plusuri de venituri”, arată CF, într-o opinie privind bugetul de stat, bugetul de asigurări sociale pentru 2015 şi strategia fiscal – bugetară 2015-2017.

    Consiliul Fiscal se aşteaptă la venituri mai mici, faţă de proiecţia Finanţelor, cu 630 milioane de lei la TVA, cu 550 milioane lei pentru impozitele şi taxele pe proprietate, 420 milioane lei pentru contribuţiile sociale, 300 de milioane de lei pentru impozitul pe profit şi 280 milioane lei pentru impozitul pe venit şi salarii.

    În privinţa cheltuielilor, CF şi-a manifestat rezervele, săptămâna trecută, în opinia preliminară, cu privire la evoluţiile proiectate ale agregatelor de cheltuieli cu bunuri şi servicii, cheltuieli de personal şi cheltuieli de asistenţă socială, însă în urma informaţiilor suplimentare primite şi le-a retras pe cele privitoare la ultimele două categorii.

    “În ceea ce priveşte cheltuielile cu bunurile şi serviciile, reducerea acestora reprezintă principalul instrument de ajustare în vederea convergenţei către ţinta de deficit structural. Consiliul fiscal apreciază în principiu maniera de ajustare drept una cu potenţial distorsionar redus, în măsura în care reducerea prognozată a cuantumului consumului intermediar ar avea la bază eliminarea unor cheltuieli neproductive. Cu toate acestea, determinarea caracterului acestor reduceri de cheltuieli este imposibilă în condiţiile în care nici unul dintre documentele explicative aferente proiectului de buget nu conţine informaţii relevante din perspectiva surselor concrete care generează economii la nivelul acestei categorii de cheltuieli în anul 2015”, notează Consiliul Fiscal.

    Mai mult, din punct de vedere istoric, agregatul cheltuieli de bunuri şi servicii apare drept unul extrem de dificil de controlat. Astfel, în perioada 2011-2014, cuantumul cheltuielilor cu bunurile şi serviciile a consemnat în mod constant în execuţie niveluri superioare celor bugetate iniţial ori chiar celor deja revizuite ascendent cu prilejul rectificărilor bugetare, dincolo de ceea ce ar putea fi explicat prin impactul schemelor de compensare a obligaţiilor restante faţă de buget introduse ori de încasările suplimentare din taxa clawback, şi aceasta în condiţiile în care bugetele iniţiale din fiecare din aceşti ani au conţinut alocări superioare în termeni nominali celor din execuţia anului anterior, ceea ce nu este cazul în proiectul de buget curent, conform sursei citate.

    Cheltuielile de natura investiţiilor sunt proiectate să înregistreze o creştere consistentă anul viitor, de 8,6 miliarde lei, atât la nivelul componentei aferente proiectelor cu finanţare din fonduri europene post-aderare (+6,2 miliarde lei), cât şi la nivelul componentei cu finanţare exclusiv internă (+2,3 miliarde lei).

    Majorările sunt însă extrem de puţin probabil a se materializa la nivelul indicat, anticipează reprezentanţii CF.

    “Ca şi în cazul cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, execuţiile bugetare din trecut consemnează în mod constant deviaţii considerabile de la sumele bugetate iniţial în cazul cheltuielilor de investiţii, însă de semn opus, în sensul că rezultatele execuţiilor sunt fără excepţie inferioare estimărilor din bugetele iniţiale şi din cele rectificate, consemnând chiar reduceri în termeni nominali de la o execuţie bugetară la alta. În ceea ce priveşte cuantumul proiectat al absorbţiei de fonduri europene, este de înţeles luarea în calcul în bugetul iniţial a unei asemenea creşteri abrupte de performanţă, dat fiind faptul că 2015 este ultimul an în care se pot atrage fonduri aferente exerciţului financiar 2007-2013, iar alocările bugetare trebuie să prevină dezangajarea de fonduri”, mai arată CF.

    În concluzie, CF are rezerve serioase în ceea ce priveşte posibilitatea încadrării în ţinta de deficit, în condiţiile menţinerii cheltuielilor bugetare în parametrii din proiectul de buget, dată fiind supraestimarea semnificativă identificată la nivelul veniturilor fiscale. Mai mult, în opinia Consiliului Fiscal, încadrarea în anvelopa de cheltuieli cu bunuri şi servicii – care reprezintă factorul principal al ajustării structurale programate – apare drept incertă din perspectiva evoluţiilor istorice, cu atât mai mult cu cât nu este clar care sunt sursele concrete ale economiilor de cheltuieli programate.

    Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 226,36 miliarde de lei (31,9% din PIB), în timp ce cheltuielile sunt proiectate la 239,36 miliarde lei (33,7% din PIB), rezultând astfel un deficit bugetar de 1,8% din PIB.

    Bugetul a fost construit pe o creştere economică de 2,5%, un Produs Intern Brut estimat la 709,68 miliarde de lei şi o inflaţie anuală de 2,2%.

    Ministerele Muncii, Dezvoltării, Finanţelor, Fondurilor Europene, Agriculturii, Mediului, Transporturilor, Economiei vor avea bugete mai mari anul viitor, în timp ce alocările pentru ministerele Sănătăţii, Culturii şi Administraţiei şi Internelor vor fi mai mici.

    Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare, şi compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.

    Consiliul Fiscal evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.

  • România şi Bulgaria vor profita de restricţiile impuse de Rusia exporturilor de grâu

    “Incertitudinea din Rusia a devenit vizibilă pentru multă lume, iar cumpărătorii încearcă să-şi asigure cantităţile necesare din alte regiuni. Aceste regiuni vor fi diferite, parţial Germania şi Franţa, precum şi ţările de la Marea Neagră, România şi Bulgaria, poate şi Ţările Baltice”, a declarat Stefan Vogel, şeful departamentului de cercetare a pieţei agricole al Rabobank International, transmite Bloomberg.

    Preţul grâului a avansat pentru a şasea zi consecutiv, pe fondul îngrijorărilor legate de faptul că guvernul rus foloseşte diverse metode, cum ar fi restricţionarea transportului de marfă pe calea ferată sau respingerea certificatelor de export, pentru a încetini livrările în afara ţării.

    Volumul exporturilor de grâu din Rusia va fi cu 3-4 milioane de tone mai mic decât nivelul estimat de guvernul Statelor Unite, în condiţiile în care Rusia adăugă noi reglementări care vor face mai dificilă livrarea de grâu în afara ţării, potrivit lui Vogel. Astfel, deşi Rusia va limita unele exporturi, livrările către Egipt şi Turcia, mari cumpărători de grâu, vor fi meţinute la acelaşi nivel.

    În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, exporturile de grâu au crescut cu 1,8% din iulie până în prezent prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Rusia, al patrulea mare exportator de grâu la nivel mondial, se confruntă cu o criză a monedei naţionale, în condiţiile în care rubla s-a depreciat cu 45% de la începutul anului până în prezent, iar preţul pâinii a crescut.