BusinessMagazin

Blog

  • Certinvest: Preţul scăzut al petrolului va avea ca efect reducerea inflaţiei şi scumpirea cărbunelui

    “Un preţ mai mic al petrolului duce la o inflaţie scăzută, ceea ce în principiu ar trebui să determine băncile să continue politicile monetare laxe pentru a combate o eventuală deflaţie. Pe de altă parte, fenomenul este mai complex, pentru că pe termen lung, un petrol în scădere ar duce la o potenţială creştere economică, lăsând loc băncilor centrale să mai ridice dobânzile-cheie”, potrivit lui Hănţilă.

    Printre cele mai afectate economii va fi cea a Rusiei, unde va apărea o criză a contului curent, o depreciere a rublei şi “sincope” de finanţare externă.

    De asemenea, Norvegia, unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, va fi afectată negativ de cursul coroană-dolar, având în vedere că dolarul va creşte ca urmare a achiziţiei de acţiuni din sectoarele ciclice, precum şi de cumpărări de titluri americane de către bănci ale zonelor în curs de dezvoltare, cu scopul de a-şi menţine competitivitatea.

    Cărbunele, utilizat la producţia de electricitate, va înregistra o creştere de preţ, în timp ce preţurile aferente produselor derivate din petrol vor scădea, legătură fiind direct proporţională.

    Un alt sector care ar beneficia de un cost mai scăzut al petrolului este cel de produse chimice, care utilizează multă energie în procesul de producţie.

    Pe de altă parte, Hănţilă spune că ar putea fi un moment bun pentru achiziţii de acţiuni la companii de petrol şi gaze.

    Certinvest are în administrare active de aproximativ 52 milioane Euro, distribuite în 15 fonduri de investiţii, şi peste 200 de portofolii individuale administrate.

  • Papalekas: Sunt încrezător că procurorul va ajunge rapid la concluzia că sunt nevinovat

    “Într-adevăr, la începutul acestei săptămâni am avut o întrevedere cu procurorul care se ocupă de caz, la cererea acestuia, şi în scopul de a-mi manifesta sprijinul faţă de solicitările sale. Având în vedere că acum are cunoştinţă deplină asupra faptelor, sunt încrezător că va ajunge rapid la concluzia că nu mă fac vinovat de niciuna din prezumtivele acuzaţii care mi s-au adus şi că va lua toate măsurile ce se impun, astfel încât să fiu exclus din orice viitoare investigaţie”, se arată într-o scrisoare transmisă presei luni de Papalekas.

    Surse judiciare au declarat săptămâna trecută pentru MEDIAFAX că omul de afaceri grec a fost pus oficial sub acuzare de DIICOT pentru complicitate la delapidare în dosarul SIF, în care au fost arestaţi şeful SIF Banat-Crişana, Dragoş Bîlteanu, şi Najib El Lakis, membru în CA al societăţii.

    “Urmare a unor relatări eronate care au apărut în presa din România în ultima săptămână şi în care am fost acuzat în mod repetat că am contribuit la delapidarea fondurilor din două organisme de plasament colectiv din România, şi anume SIF Banat Crişana şi SIF Muntenia SA Bucureşti, adresez prezenta scrisoare pentru a clarifica lucrurile şi pentru a corecta greşelile survenite în raportarea faptelor, multe dintre aceste articole fiind îndreptate împotriva mea personal. Doresc să mă asigur că publicul larg are o reprezentare corectă a faptelor care se aplică acestei situaţii şi că nu este indus în eroare. Totodată, sper cu tărie că după parcurgerea acestei scrisori presa va da dovadă de mai multă precauţie în ceea ce priveşte modalitatea de raportare a faptelor care sunt incidente în situaţia de faţă”, începe Papalekas scrisoarea.

    El precizează că prin scrisoare încearcă totodată să pună capăt neliniştilor “cu care se confruntă” toţi investitorii, angajaţii, directorii şi asociaţii companiei, precum şi numeroşii furnizori şi parteneri de afaceri.

    “Sunt extrem de mândru de faptul că toate societăţile cu care am fost asociat, inclusiv Globalworth, şi-au condus mereu afacerile cu cea mai înaltă integritate şi în conformitate cu cele mai bune standarde şi practici în afaceri, recunoscute la nivel internaţional”, adaugă Papalekas.

    Potrivit surselor citate de MEDIAFAX, Papalekas a fost marţea trecută la sediul central al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), unde anchetatorii i-au adus la cunoştinţă acuzaţia în dosarul SIF, respectiv cea de complicitate la delapidare.

    Omul de afaceri a dat o declaraţie în dosar, iar miercuri a revenit în faţa anchetatorilor, pentru a depune mai multe înscrisuri în apărarea sa, au mai spus aceleaşi surse.

    Potrivit DIICOT, doi membri ai CA al SAI Muntenia Invest, societate de administrare a SIF Muntenia, au propus investiţii într-o firmă controlată de Ioannis Papalekas, urmărind finanţarea achiziţiei de către omul de afaceri şi complicii săi a proiectului imobiliar Bucharest Tower Center.

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism arată, într-un document din dosarul în care este cercetată activitatea SIF Muntenia şi SIF Banat-Crişana, că doi membri din Consiliul de Administraţie al Societăţii de Administrare a Investiţiilor (SAI) Muntenia Invest, care administrează SIF Muntenia, au făcut presiuni asupra celorlalţi membri pentru aprobarea unor investiţii într-o firmă controlată de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, cercetat şi el în acest caz.

    “În ce priveşte faptele, este adevărat că dl. Dragoş Bîlteanu a fost unul dintre partenerii mei de afaceri, exclusiv în sectorul imobiliar. Tranzacţiile principale în care ambii am fost implicaţi se leagă de achiziţia şi dezvoltarea Proiectului Upground Estates, situat în zona Dimitrie Pompeiu, şi proiectul Tower Center International (TCI), la acesta din urmă presa făcând numeroase referiri. Legăturile mele profesionale cu dl. Bîlteanu s-au redus semnificativ pe parcursul anilor şi, din anul 2008, singurul nostru proiect de afaceri comun a fost cel care a implicat Proiectul TCI, în care eu am dobândit de la dânsul o participaţie de 50% în anul 2012. Circumstanţele realizării acelui proiect au fost raportate în mod public atât de către mine, cât şi de către Globalworth în nenumărate ocazii în trecut. Dl. Bîlteanu şi cu mine (fiecare în calitate de proprietari ai unei cote de 50% din Proiectul TCI) am încheiat în luna iulie a anului 2013 un contract prin care am convenit vânzarea proiectului către Globalworth. Acest aspect a fost în mod complet şi public dezvăluit ca parte a ofertei publice a Globalworth, vânzarea fiind agreată sub condiţia unei evaluări independente, aşa cum a fost cazul în toate tranzacţiile similare în care eu personal sau o entitate asociată mie a fost implicată. Întotdeauna am căutat să ofer maximum de transparenţă în tot ceea ce priveşte aceste aspecte”, explică Papalekas în scrisoare.

    Potrivit acestuia, achiziţia proiectului TCI de către Globalworth s-a finalizat în luna februarie a anului 2014, fiind ultimul proiect care a fost transferat către Globalworth din portofoliul iniţial şi achiziţia sa a fost finanţată prin fonduri bancare puse la dispoziţie de către banca elveţiană UBS.

    “Ţin să precizez că achiziţia acestui proiect nu a fost făcută din fonduri strânse în urma listării. Acele fonduri au fost folosite pentru achiziţia altor proprietăţi. Globalworth a urmat întotdeauna o serie de condiţii şi proceduri speciale la încheierea oricărui tip de contract în care eu personal sau un asociat al meu este parte contractantă şi toate aceste condiţii şi proceduri speciale sunt respectate în toate cazurile: (i) o evaluare independentă, (ii) contractarea la valoarea pieţii (arm’s length) şi (iii) luarea deciziei de cumpărare de către directorii non-executivi, deci fără participarea mea. Toate aceste proceduri au fost urmate (şi raportate public) în legătură cu tranzacţia TCI, astfel cum s-a întâmplat de altfel în toate tranzacţiile Globalworth în care eu personal am avut un interes”, se afirmă în scrisoare.

    În ceea ce priveşte persoanele acuzate că au fost implicate în activităţi ilegale împreună cu Bîlteanu, Papalekas susţine că nu s-a întâlnit niciodată cu niciuna dintre acestea şi nici nu s-a implicat în vreo afacere sau altă relaţie cu aceştia.

    “Pot să confirm că nici eu şi nicio altă societate asociată cu mine nu am întreprins vreodată vreun tip de afacere cu SIF Banat sau cu oricare dintre angajaţii acesteia, administratorii sau acţionarii acesteia. De altfel şi SIF Banat a confirmat recent că nu a investit niciodată în Globalworth şi a negat că ar fi tranzacţionat acţiuni ale Globalworth, contrar informaţiilor vehiculate în unele articole de presă. SIF Muntenia a făcut într-adevăr o investiţie cu ocazia listării Globalworth, când a achiziţionat un număr de 200.000 de acţiuni la preţul de 5 euro pe acţiune, pentru o valoare totală de 1.000.000 euro. Nu ştiu dacă SIF Muntenia continuă să deţină acţiuni în Globalworth, dar pot să confirm că valoarea acţiunilor în societate a rămas la un nivel superior preţului pe care acestea l-au avut la data listării. Pot să confirm că nici eu personal şi nici societatea al cărei asociat sunt nu am achiziţionat niciun fel de drept în SIF Banat sau SIF Muntenia şi nici nu am încheiat vreo tranzacţie cu vreuna din aceste entităţi întrucât de la venirea mea în România în anul 2000 am luat decizia de a nu mă implica în tranzacţionarea de acţiuni şi obligaţiuni pe bursele din România”, mai spune Papalekas.

    Papalekas este unul dintre cei mai activi investitori imobiliari din România, iar anul trecut a înfiinţat firma Globalworth pe care a listat-o pe segmentul AIM (Alternative Investment Market) al London Stock Exchange (LSE) – începând cu data de 25 iulie 2013.

    “Trăiesc în România încă din anul 2000 şi consider că am contribuit semnificativ la modernizarea Bucureştiului prin proiectele rezidenţiale, comerciale şi de uz mixt derulate. Împreună cu echipa excelentă pe care o am în Bucureşti continuu să fac acest lucru şi să dedic toată energia mea în această direcţie. În ultima perioadă, toate investiţiile mele în România au fost direcţionate prin intermediul Globalworth, care numai în ultimele 18 luni a făcut investiţii în proiecte româneşti ce s-au ridicat la valoarea de aproximativ 700 de milioane de euro. În pofida informaţiilor false şi dăunătoare care au fost publicate recent în presă vom continua eforturile pentru a dezvolta o afacere de succes, în beneficiul tuturor”, mai spune Papalekas.

  • Comisia Europeană a adoptat primele două programe operaţionale 2014-2020 pentru România

    Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, în valoare de 251 milioane de euro – contribuţia europeană fiind de 212 milioane de euro -, adoptat joi, vizează întărirea capacităţii administrative a României de a coordona, desfăşura şi supraveghea Fondurile Europene Structurale şi de Investiţie. Programul va sprijini atât administraţia implicată în managementul fondurilor europene, cât şi pe beneficiarii acestora, prin întărirea capacităţii acestora de a pregăti şi de a implementa proiecte, se arată în comunicatul Reprezentanţei Comisiei Europene.

    Programul Operaţional pentru Competitivitate, adoptat la sfârşitul săptămânii trecute, reprezintă o investiţie de 1,58 miliarde de euro – contribuţia europeană fiind de 1,32 miliarde de euro – pentru creşterea competitivităţii economiei.

    Conform sursei citate, o primă prioritate a programului o reprezintă investiţiile în cercetare şi dezvoltare (952,6 milioane de euro), gândite să răspundă nevoilor mediului de afaceri şi să întărească legăturile dintre acesta şi institutele de cercetare.

    În egală măsură, Programul se concentrează pe creşterea calităţii şi a utilizării serviciilor publice electronice (630,2 milioane de euro). Vor fi susţinute folosirea tehnologiilor informatice şi de comunicare în educaţie, cultură şi sănătate. Programul Competitivitate va sprijini dezvoltarea infrastructurii broadband în întreaga ţară, creând legături esenţiale între mediul rural şi mediul urban.

    “Adoptarea rapidă a acestor programe este un semnal puternic de sprijin pe care Comisia îl transmite României. Programul de Asistenţă Tehnică vine în sprijinul eforturilor administraţiei de a creşte rata de absorbţie a fondurilor europene, iar Programul pentru Competitivitate îşi propune să stimuleze inovaţia care răspunde nevoilor reale ale economiei”, a declarat comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Creţu.

    Aceasta a făcut apel la Guvernul României “pentru a începe implementarea în perioada 2014-2020 cu proiecte concentrate pe calitate şi pe obţinerea celor mai bune rezultate pentru economia ţării”.

    Cele două programe vor fi coordonate de Ministerul Fondurilor Europene.

    Ministrul Eugen Teodorovici a declarat, miercuri, în comisiile reunite de buget-finanţe, că în prima parte a anului viitor vor fi aprobate toate programele operaţionale 2014-2020 pentru România.

    În perioada de programare 2014 – 2020, Romania beneficiază de fonduri europene în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune.

     

  • De ce nu îşi recunosc antreprenorii români greşelile

    “Suntem educaţi să nu ne recunoaştem greşelile” spune antreprenorul Mircea Scărlătescu, manager partener la compania de dezvoltare web FYB şi fondator al florăriei online 123Flori.ro. “La şcoală eşti pus la colţ, în loc să încerce transformarea exemplului negativ în ceva pozitiv. Asta începe de la primele clase şi se termină la facultate.

    Asumarea unei greşeli nu este învăţată sub nicio formă, este chiar cumva împiedecată, iar pe de altă parte ideea de a pune pe cineva care conştientizează o greşeală să-i înveţe pe ceilalţi să nu o repete este un concept străin culturii noastre”. Trebuie să învăţăm să trecem de la o greşeală la alta, să nu le repetăm şi să învăţăm din asta, un proces evolutiv care lipseşte, pentru că nu avem o cultură antreprenorială definită şi o şcoală care te învaţă să fii angajat şi nu întreprinzător.

    Spre deosebire de americani, care sunt mult mai antreprenoriali, noi nu vedem în încercare, şi, implicit, în probabilitatea de a eşua,  şansa de a învaţa ci stigmatul potenţial al celui care nu a reuşit, spune Cristian Bişa, fondatorul platformei de consultanţă manageranticriză.ro “Nu trebuie să neglijam faptul că suntem un popor în care indivizilor le pasă destul de mult de ce zic ceilalţi, prieteni sau duşmani, despre ei sau cum sunt priviţi.

    Chiar daca nu le e uşor să recunoască, multor romani la place să fie invidiaţi şi urăsc să fie ironizaţi sau să se discrediteze prin acţiunile lor. Spus simplu – apare frica  de a încerca: pierderea potenţială de imagine sau avuţie are un impact mai mare decât caştigul similar de imagine si bani”, spune Bişa.

  • Damascul anunţă că a doborât un avion de recunoaştere. Israelul afirmă că nu este la curent

    “O sursă militară a anunţat duminică seara că un avion de recunoaştere israelian fără pilot, de tip Skylark-1, a fost doborât în spaţiul aerian al provinciei Quneitra, în apropiere de satul Hader”, situat în zona Platoului Golan, ocupat de Israel din 1967, a anunţat agenţia oficială siriană Sana.

    “Avionul, cu o lungime de doi metri şi 3,12 metri lăţime, are o rază de zbor de 20 de kilometri şi este ghidat printr-o staţie de la sol”, adaugă Sana.

    Dar, “armata israeliană a dat asigurări că nu este la curent cu faptul că un aparat aerian a fost doborât în Siria”, scrie cotidianul israelian Haaretz.

    Aviaţa israeliană a vizat în martie poziţii militare în regiunea Quneitra. Damascul acuză Israelul că susţine rebeliunea în sudul Siriei.

  • Curtea de Apel Bucureşti decide confiscarea a aproape 890.000 de lei din averea fostului ministru Dan Ioan Popescu

    Instanţa a stabilit că Dan Ioan Popescu şi soţia acestuia, Elena, au făcut cheltuieli nejustificate de 889.026,60 de lei, dispunând confiscarea acestei sume.

    “Admite în parte sesizarea. Constată că persoanele cercetate au efectuat cheltuieli nejustificate în valoare de 889.026,60 RON. Dispune confiscarea sumei menţionate şi obligă persoanele cercetate să plătească această sumă la bugetul statului în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei sentinţe”, se arată în sentinţa din 19 decembrie.

    Decizia Curţii de Apel Bucureşti poate fi contestată cu recurs la instanţa supremă.

    Dosarul lui Dan Ioan Popescu şi a soţiei acestuia a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti după ce, în 5 iulie 2013, Completul de cinci judecători al instanţei supreme a casat sentinţa de confiscare a peste patru milioane de lei din averea acestuia şi a trimis cauza la rejudecare. Instanţa a admis atunci recursurile făcute de Elena şi Dan Ioan Popescu împotriva deciziilor anterioare, din 14 iulie 2011 şi 3 noiembrie 2011.

    Avocaţii lui Dan Ioan Popescu spuneau în 2013, la ultimul termen de la Completul de cinci judecători, că au trecut opt ani de când clienţii lor nu se simt judecaţi, ci hărţuiţi, iar instanţa de fond s-a purtat ca un pluton de execuţie şi nu le-a luat în seamă nicio probă.

    În 14 iulie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus confiscarea a peste patru milioane de lei din averea soţilor Popescu. Judecătorii ICCJ au arătat în motivarea deciziei că peste patru milioane de lei din averea dobândită de fostul ministru PSD al Industriilor Dan Ioan Popescu şi soţia sa reprezintă cheltuieli făcute în baza unor venituri a căror obţinere s-a dovedit a fi ilicită.

    În 7 aprilie 2008, un complet de nouă judecători al ICCJ decidea ca procesul privind averea dobândită de Dan Ioan Popescu şi soţia acestuia să fie reluat de Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a instanţei supreme.

    Iniţial, un complet de trei judecători de la ICCJ a decis închiderea dosarului, motivând că procurorul general Ilie Botoş, cel care a cerut verificarea averii fostului demnitar, nu şi-a întemeiat suficient solicitarea de verificare, că nu cuprinde dovezi şi sursele de unde pot fi cerute acestea, limitându-se doar la două articole din presă.

    Totodată, ICCJ a amendat şi maniera soluţionării cererii procurorului Botoş de către Comisia specială de verificare a averii demnitarilor constituită la nivelul instanţei supreme, cea care a fost sesizată iniţial de către fostul şef al Ministerului Public.

    Potrivit motivării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, atât sursa de provenienţă a averii soţilor Popescu, cât şi modul în care aceştia au efectuat cheltuielile sunt licite, motiv pentru care instanţa supremă a decis închiderea dosarului şi ridicarea sechestrului asigurator pus atunci pe mai multe bunuri ale familiei fostului demnitar.

    În final, judecătorii arătau că activitatea de verificare a averilor este preluată de Legea 144/2007 privind Agenţiei Naţionale de Integritate, astfel că instanţele de contencios administrativ şi fiscal sunt competente să judece aceste cazuri, iar în cazul miniştrilor, senatorilor, deputaţilor – instanţa supremă.

    Ulterior, prin decizia din 7 aprilie 2008, irevocabilă, s-a admis recursul Ministerului Public împotriva deciziei din 1 octombrie 2007 şi s-a stabilit casarea acesteia şi trimiterea cazului la Secţia de Contencios Administrativ a ICCJ, pentru rejudecare.

  • Coreea de Nord a ameninţat SUA cu represalii dacă Washingtonul va sancţiona Phenianul în cazul Sony

    Comisia Naţională de Apărare nord-coreeană (NDC) a dezminţit încă o dată că ar avea vreo legătură cu acest atac, ce a determinat Sony Pictures să anuleze lansarea prevăzută pentru ziua de Crăciun a peliculei “The Interview”, o comedie despre un complot fictiv pus la cale de CIA pentru a-l asasina pe liderul nord-coreean Kim Jong-un.

    Preşedintele american Barack Obama a declarat vineri că Phenianul a orchestrat operaţiunea.

    “Vom răspunde pe măsură într-un moment, într-un loc şi un mod pe care le vom alege”, a avertizat el.

    NDC, citată de agenţia de presă oficială nord-coreeană, a replicat că armata şi populaţia Coreei de Nord sunt “pregătite pentru o confruntare cu Statele Unite, în toate spaţiile de conflict, inclusiv în cel al războiului cibernetic, pentru a le distruge citadelele”.

    “Contraatacul nostru cel mai dur va viza Casa Albă, Pentagonul şi continentul american (…), şi va depăşi cu mult contraatacul simetric anunţat de Obama”, a adăugat NDC.

    Coreea de Nord, care a mai lansat ameninţări la adresa Statelor Unite, a acuzat administraţia Obama că a fost “implicată profund” în realizarea acestui film.

    Sony a anulat lansarea filmului “The Interview” în urma ameninţărilor hackerilor, care au postat documente interne ale companiei, inclusiv e-mailuri şi filme încă nelansate.

    Potrivit Biroului Federal de Investigaţii al Statelor Unite, Coreea de Nord este responsabilă de atacul informatic care a vizat studiourile Sony, în noiembrie, administraţia Barack Obama anunţând că analizează modalităţi de ripostă.

  • Piraţii informatici care au atacat Sony Pictures iau în derâdere FBI-ul, într-un nou mesaj online

    Un e-mail care pare să vină din partea Guardians of Peace (GOP), grupul care a revendicat atacul de luna trecută asupra sistemelor informatice ale Sony, a fost trimis sâmbătă mai multor jurnalişti, potrivit hollywoodreporter.com. Mesajul, al cărui subiect este “Informaţiile care te interesează”, conţine adresa web a unei pagini de pe site-ul Pastebin cu un mesaj intitulat “Cadou de Crăciun”, luând în derâdere FBI-ul, care, vineri, a identificat Coreea de Nord ca fiind sursa atacului.

    “Rezultatul anchetei FBI este atât de excelent, că aţi fi putut vedea ce făceam cu ochii voştri”, precizează textul, care apoi redirecţionează cititorul către un videoclip de pe YouTube. “Vă felicităm pentru succes. FBI este cel mai BUN din lume”, mai scrie în mesaj, în limba engleză, cu câteva greşeli.

    Clipul video, care pare să fie adresat FBI-ului, îi numeşte pe investigatori idioţi şi conţine texte scrise într-o altă limbă decât engleza.

    Potrivit hollywoodreporter.com, este imposibil de ştiut dacă, de fapt, e-mailul a fost trimis de GOP, pentru că, spre deosebire de mesajele anterioare, nu conţinea legături web spre documente confidenţiale ale Sony. Totuşi, mesajul are un format similar celorlalte trimise grupul de piraţi.

    GOP a folosit, de asemenea, site-ul Pastebin când a publicat documente ale Sony, printre care se aflau mii de numere de asigurare socială a unor foşti şi actuali angajaţi ai companiei, e-mailuri jenante şi informaţii financiare confidenţiale. Subiectul e-mailului este identic cu cel folosit în alte mesaje transmise de GOP.

    Mesajele de la GOP au apărut la scurt timp după ce a fot descoperit atacul informatic asupra Sony, pe 24 noiembrie, în urma căruia compania a decis anularea lansării filmului “The Interview”, după ce piraţii au ameninţat cu acte de terorism dacă cererile nu le sunt îndeplinite. Sony Pictures a anulat lansarea filmului, după ce, miercuri, lanţurile de cinematografe americane au anunţat că nu vor difuza filmul a cărui premieră era programată pentru 25 decembrie.

  • Întâlnire Iohannis-Ponta, luni, la Palatul Cotroceni. Premierul confirmă întâlnirea

    Întâlnirea are loc la invitaţia preşedintelui Iohannis, au menţionat sursele citate.

    La întâlnire urmează să se discute priorităţile guvernării, actualitatea politico-economică şi perspectivele colaborării instituţionale între Preşedinţie şi Guvern.

    Klaus Iohannis a preluat duminică mandatul de preşedinte. El a depus jurământul de învestitură în şedinţa solemnă a Parlamentului.

    Ponta confirmă că merge la Cotroceni pentru a discuta cu Iohannis

    Premierul Victor Ponta a confirmat informaţia MEDIAFAX că, luni, se va întâlni, la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Klaus Iohannis, spunând că este o primă întâlnire instituţională care poate demonstra, după 10 ani, ce important este ca preşedintele şi premierul să colaboreze pentru binele public.

    “Mâine voi merge la Palatul Cotroceni pentru prima întâlnire instituţională cu preşedintele Iohannis. După 10 ani putem în sfârşit să demonstrăm românilor ce important şi benefic este ca preşedintele şi premierul să colaboreze pt binele public. Toţi cetăţenii care ne-au numit în funcţiile noastre vor avea de câştigat“, afirmă Ponta pe Facebook.

    Şi preşedintele Klaus Iohannis a confirmat întâlnirea de luni, precizând că va discuta cu premierul şi despre actualitatea politico-economică.

    “L-am invitat mâine, 22 decembrie, la Palatul Cotroceni, pe prim-ministrul Victor Ponta, la o întâlnire la care vom discuta priorităţile guvernării, actualitatea politico-economică şi perspectivele colaborării instituţionale între preşedinţie şi guvern. Întâlnirea va avea loc la ora 12:00”, a scris Iohannis tot pe Facebook.

  • Premierul grec propune devansarea scrutinului legislativ în schimbul alegerii şefului statului

    “Putem găsi momentul adecvat pentru alegeri legislative, inclusiv sfârşitul lui 2015”, dacă va fi ales un preşedinte al Republicii şi dacă discuţiile privind împrumuturile consimţite de FMI şi UE iau sfârşit, a asigurat premierul în cadrul unei alocuţiuni televizate, în timp ce alegerile legislative trebuie să aibă loc în mod normal în iunie 2016.

    “Este o datorie naţională, iar bunul simţ ne spune să încheiem negocierile cu creditorii” ţării, a adăugat Samaras.

    La începutul lui decembrie, el a devansat cu două luni alegerea preşedintelui Republicii care îi va succeda lui Carolos Papoulias al cărui mandat se încheie în martie.

    Dar candidatul propus de Guvernul de coaliţie între dreapta şi socialişti, fostul comisar european Stavros Dimas, nu a întrunit miercuri decât 160 de voturi din partea deputaţilor din totalul de 300, în timp ce avea nevoie de 200 pentru a fi ales. Marţi, în al doilea tur, el va avea nevoie tot de 200 de voturi, în timp ce în al treilea tur, din 29 decembrie, va avea nevoie de 180 de voturi. Dar cel mai probabil, Samaras va avea dificultăţi în a strânge cele 20 de voturi care îi lipsesc.

    În cazul unui eşec, va trebui dizolvat Parlamentul şi organizate alegeri legislative anticipate încă din ianuarie, în timp ce favorit este partidul radical de stânga antiausteritate Syriza.

    UE şi FMI, ale căror planuri de ajutorare a Greciei trebuie să se încheie în februarie şi, respectiv, în 2016, se tem că o sosire la putere a partidului Syriza ar putea pune în pericol reformele demarate din 2010 în schimbul a 240 de miliarde de euro acordaţi ca ajutor Greciei şi suportate cu greu de cetăţeni.