BusinessMagazin

Blog

  • Patru tineri cresc o afacere de wellness care va ajunge la zeci de mii de clienti

    Planul de alimentaţie, nutriţia personalizată, programul de antrenament, motivarea, atingerea obiectivului ales de pariticipanţi sunt subiectele de discuţie care apar cel mai adesea pe buzele fondatorilor afacerii Limitless. ”Este un program hibrid între personal training şi fitness în grupuri. Fiecare participant la Limitless are un program personalizat, chiar dacă antrenamentele sunt în grupe de 18 persoane”, explică Andra Munteanu, business manager la Limitless. Valentin Vasile povesteşte că ani de zile s-a perfecţionat în domeniu şi a remarcat absenţa unei nişe. Pe de o parte lucra ca antrenor personal, dar un astfel de program poate ajunge la costuri de 500 de euro pe lună, o sumă prohibitivă pentru marea masă. Pe de altă parte, la antrenamentele de fitness, despre care spune că au o rată de succes de 40%, în sensul în care participanţii îşi ating obiectivele în timpul dorit, nu există niciun fel de personalizare a programului. Aşa a luat naştere Limitless, un program de remodelare corporală care promite rezultate în numai câteva săptămâni. Dezvoltat iniţial în cadrul reţelei World Class, ca program de intraprenoriat, Limitless şi-a început anul trecut activitatea independentă. ”Am deschis studioul în ianuarie şi investiţia iniţială a fost de 40.000 de euro, bani pe care i-am strâns printr-o acţiune de crowdfounding în rândul clienţilor”, spune Andra Munteanu.

    Dezvoltat iniţial în cadrul reţelei World Class, ca program de intraprenoriat, Limitless şi-a început anul trecut activitatea independentă. ”Am deschis studioul în ianuarie şi investiţia iniţială a fost de 40.000 de euro, bani pe care i-am strâns printr-o acţiune de crowdfounding în rândul clienţilor”, spune Andra Munteanu. La 24 de ani ea este managerul afacerii şi se caracterizează ca un om al cifrelor, preocupată fiind de calculul taxelor şi impozitelor, finanţare, extindere, cheltuieli operaţionale. Povesteşte că în 2014 cifra de afaceri previzionată este de 350.000 de euro, urmând ca anul viitor să se dubleze.

    În cadrul programului Limitless, cei care se înscriu trebuie să aducă un set de analize de bază, pentru a face dovada stării de sănătate, pentru că, explică Valentin Vasile, ”programul de remodelare corporală este accelerat iar persoana trebuie să fie sănătoasă din punct de vedere clinic”. Urmează apoi măsurătorile, cu un aparat performant, care determină volumul masei musculare, a celei osoase şi a grăsimilor. Tot în această etapă are loc o discuţie şi este întocmită o fişă personală, cu istoric de diete şi alte programe urmate anterior de participant. Următorul pas este cel în care participantul primeşte pe mail un plan de nutriţie personalizat, alcătuit în funcţie de obiectivul dorit de participant (de exemplu să slăbească 4 kg în patru săptămâni). ”Sunt luate în considerare alergiile sau intoleranţele, dar nu şi preferinţele culinare”, explică Valentin Vasile, care este pasionat de maşini şi spune că adeseori cei care se înscriu la Limitless sunt, la intrarea în program, ca un Matiz, iar la terminarea acestuia seamănă cu maşinile de curse.

    După ce participanţii primesc planurile de nutriţie, încep programele de antrenament, câte două pe săptămână, la studio. ”În funcţie de capacitatea de efort a fiecărei persoane construim programul de exerciţii”, spune Valentin Vasile, care adaugă că o lecţie se axează pe biometrica mişcării, pentru ca exerciţiile să fie executate corect. ”Programul de antrenament are o abordare ştiinţifică şi avem filme cu exerciţii pentru fiecare participant, care pot fi făcute la alte săli sau în concediu”, adaugă Vasile.

    În cadrul acestui program sunt organizate şi un semninar de nutriţie, o sesiune de întrebări şi răspunsuri şi o sesiune de coaching pentru fiecare participant, pentru că ”nevoia de remodelare corporală se află la baza piramidei lui Maslow, cu elemente emoţionale şi iraţionale, de aceea este nevoie ca fiecare participant să fie susţinut”, spune Andra Munteanu.

    La finalul programului participantul este din nou măsurat, iar Valentin Vasile spune că ”oamenii sunt fixaţi în targeturi referitoare la scăderea în greutate, dar noi avem şi alte obiective, cum ar fi îmbunătăţirea calităţilor motrice, de rezistenţă, coordonare, mobilitate, un nivel energetic bun, accelerarea metabolismului sau postura”. El povesteşte că prin mişcare şi nutriţie echilibrată se recalibrează metabolismul iar una dintre preocupările celor care au creat acest program este, după cum spun chiar ei, ”să formăm un motor care consumă mai multe calorii, care să nu se mai transforme în grăsime”.

  • VREMEA se răceşte uşor. PROGNOZA METEO pentru luni şi marţi, în ţară şi la Bucureşti

    În restul teritoriului cu totul izolat va ploua slab. Vântul va sufla moderat, cu intensificări în special în zona montană, unde va viscoli sau spulbera zăpada, dar şi în sudul teritoriului. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 0 grade în depresiuni şi 10 grade în sud-vestul extrem al ţării, iar cele minime se vor situa între -4 şi 4 grade.

    LA BUCUREŞTI: 

    Luni, cerul va fi temporar noros, iar vântul va sufla moderat, cu intensificări trecătoare. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 6 grade, iar cea minimă va fi de -1…1 grad.

    ÎN ŢARĂ:

    Marţi, vremea va fi în general frumoasă şi va deveni caldă, chiar deosebit de caldă pentru această perioadă, cu precădere în regiunile sudice şi estice. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în nordul, nord-vestul şi centrul ţării, unde, îndeosebi ziua, izolat vor mai fi precipitaţii, predominant sub formă de ploaie. La munte, pe arii restrânse, vor fi precipitaţii mixte. Vor fi condiţii de polei. Vântul va continua să prezinte intensificări în majoritatea regiunilor, iar în zona montană va sufla tare şi temporar va spulbera zăpada. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 4 grade în estul Transilvaniei şi 14…15 grade în Lunca Dunării, iar cele minime se vor situa între -5 şi 6 grade.

     

  • REPORTAJ: Ceremonialul depunerii jurământului de către Iohannis în Parlament, moment solemn şi decent – FOTO

    Preşedintele ales, Klaus Iohannis, a sosit la Parlament puţin înainte de ora 12.00, el fiind aşteptat de către preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, conform protocolului. Iohannis a venit împreună cu soţia sa, Carmen Iohannis.

    Şedinţa Parlamentului a debutat la ora 12.00, aşa cum era programat, şi a durat 41 de minute, dintre care 25 de minute a vorbit preşedintele Klaus Iohannis, după depunerea jurământului.

    Şedinţa a fost deschisă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, care a fost şi preşedinte de şedinţă.

    La intrarea preşedintelui ales, Klaus Iohannis, în sala de plen, cei prezenţi s-au ridicat în picioare şi l-au primit cu aplauze.

    Iohannis a urmărit şedinţa stând într-un scaun, separat, situat imediat în stânga tribunei de unde se ia cuvântul.

    Şedinţa a debutat cu intonarea imnului naţional. Iohannis a ascultat imnul ţinând mana dreaptă la inimă.

    După intonarea imnului, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a prezentat hotărârea privind validarea rezutatului alelegerilor pentru funcţia de preşedinte al României. El i-a înaintat preşedintelui ales textul acestui document, împreună cu jurământul.

    A urmat ceremonialul solemn al depunerii jurământului de către Klaus Iohannis, care a devenit, astfel, preşedintele în exerciţiu al României.

    După ce Iohannis a citit textul jurământului, cei prezenţi l-au aplaudat, iar unii parlamentari şi-au făcut chiar şi cruce când acesta a rostit formula finală „Aşa să-mi ajute Dumnezeu”.

    Ulterior, Iohannis a semnat documentul şi l-a înmânat preşedintelui de şedinţă, Valeriu Zgonea, care l-a felicitat, atât el cât şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, strângându-i mana.

    Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a dat citire, ulterior, de la tribună, declaraţiei Parlamentului cu privire la depunerea jurământului de către preşedinte, declaraţie care, ca şi jurământul, a fost primită cu aplauze de către cei prezenţi.

    După citirea acestei declaraţii a Parlamentului, Zgonea a adresat „creştineasca rugăminte” PF Daniel, patriarhul BOR, să binecuvânteze învestitura preşedintelui ales a României.

    Patriarhul a venit la tribună şi a dat citire rugăciunii de binecuvântare a învestiturii.

    PF Daniel s-a rugat pentru poporul român şi pentru conducătorii României: “Preamilostive Doamne, dăruieşte conducătorilor noştri duhul înţelepciunii şi al dreptăţii, care întăreşte popoarele şi le înalţă, insuflă în inimile aleşilor iubire de patrie şi de neam ca să fie ei conducători binecuvântaţi, prin care să se arate voia ta cea sfântă şi ocrotirea pe care întotdeauna ai dăruit-o cu bunătate bisericii tale şi poporului român. Nu pentru dreptăţile noastre îndrăznim a cere mila şi ajutorul tău, ci pentru a ta nemăsurată iubire de oameni, pentru credinţa şi dragostrea cea nestrămutată a strămoşilor noştri, pe care noi îi avem mijlocitori înaintea ta pentru ţara noastră, România, pentru poporul român drept credincios de pretutindeni”.

    La finalul rugăciunii, cei prezenţi, inclusiv premierul Victor Ponta, s-au închinat, spre deosebire de aceştia Iohannis nefăcându-şi semnul crucii.

    După rugăciune, Iohannis a mers la PF Daniel, cu care a dat mâna, reprezentantul BOR felicitându-l pe noul preşedinte.

    Momentului binecuvântării i-a succedat cel dedicat primului discurs ţinut de Iohannis în Parlament în calitate de preşedinte, preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, invitându-l pe acesta să ţină „cuvântul de inaugurare a mandatului de preşedinte al României”.

    Iohannis a vorbit în faţa Parlamentului 25 de minute.

    „Stau aici, în faţa dumneavoastră, conştient de miza acestui moment pentru viitorul României. Sunt recunoscător şi onorat de încrederea pe care cetăţenii mi-au acordat-o, aceea de a fi preşedintele lor. Îi asigur că voi fi preşedintele tuturor românilor”, a spus Iohannis în debutul discursului său.

    El le-a spus celor prezenţi că aşteptările mari pot duce la reazultate mari şi că momentul la care clasa politică va începe să se ridice la înălţimea aşteptărilor nu poate dura mult.

    Iohannis a vorbit despre statul de drept, justiţie, lupta anticorupţie şi a arătat că nu există altă cale pentru România decât aceea a unei ţări eliberate de corupţie.

    El a spus că politicienii trebuie să se aşeze la masa dialogului şi să constuiască un consens.

    „Voi chema la consultări partidele pentru a decide trei chestiuni fundamentale: obiectivele de ţară, o modalitate de lucru şi dialog permanent şi calendarul cu etape şi acţiuni, pentru a trece de la vorbe la fapte”, a spus Iohannis.

    El a mai spus că, în ceea ce priveşte politica externă, cuvintele cheie sunt continuitate şi predictibilitate.

    „Îmi propun ca în primele şase luni ale mandat să prezint strategia naţională de apărare a României”, a promis Iohannis, care a vorbit, de asemenea, şi despre Republica Moldova.

    El a arătat că îşi doreşte o Românie scosă din sfera senzaţionalului devenit cotidian.

    „Nu e timp de spectacol, pentru că fiecare lucrează. Una din practicile pe care ar trebui să le lăsăm în trecut sunt declaraţile de complezenţă”, a spus Iohannis.

    Discursul său a fost primit cu aplauze de către cei prezenţi, care s-au ridicat în picioare.

    După discurs, preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, a declarat şedinţa închisă. El a transmis asigurări că Parlamentul va colabora transparent cu preşedintele Klaus Iohannis.

    Premierul Victor Ponta a fost primul care s-a dus la Iohannis pentru a-l felicita. După ce a dat mâna cu Iohannis, Ponta a părăsit în grabă sala de şedinţă. Ulterior, Iohannis a fost felicitat de ceilalţi participanţi la ceremonie.

    Carmen Iohannis a urmărit ceremonialul depunerii jurământului de la loja sălii de plen, ea fiind însoţită de preşedintele PNL, Alina Gorghiu.

    La şedinţă au mai participat foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. Preşedintele Traian Băsescu nu a luat parte la ceremonial, el aşteptându-l pe Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni.

    Printre cei prezenţi la ceremonia de la Palatul Parlamentului s-au mai aflat membrii Guvernului, membrii Curţii Constituţionale, principele Radu, arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu, preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, directorul SRI, George Maior, directorul STS, Marcel Opriş, înalţi demnitari şi oficiali străini şi reprezentanţi ai ambasadelor acreditate la Bucureşti.

    După închiderea şedinţei, Iohannis, împreună cu soţia, au părăsit Palatul Parlamentului, ei fiind conduşi de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, conform protocolului.

    Klaus Iohannis şi soţia sa au plecat ulterior către Palatul Cotroceni, pentru ceremonia de predare-primire a funcţiei supreme în stat.

  • Iohannis: Propun un consens naţional privind susţinerea integrării europene a Republicii Moldova

    ”Salutăm rezultatele alegerilor din Republica Moldova care arată o opţiune clară a maturităţii pentru un parcurs european. Pe noi acest rezultat ne obligă ca, pentru următorii ani, să fim sprijinul cel mai important al fraţilor noştri de peste Prut pentru ca obiectivele lor de integrare europeană să se tranforme din deziderat în realitate. Vă propun dumneavoastră, partidele parlamentare, dar şi tuturor actorilor sociali, mediului academic să organizăm un consens naţional în jurul acestui obiectiv”, a afirmat Iohannis.

    El a adăugat că nu este vorba ”doar de declaraţii”, ci mai ales ”de formule de acţiune concrete” pentru sprijinirea integrării europene a Republicii Moldova.

    ”Aici nu e vorba doar de declaraţii, ci mai ales de formule de acţiune concrete prin care sprijinul nostru faţă de integrarea europeană a Republica Moldova să fie efectiv şi eficient”, a mai spus Iohannis.

  • Geoană, înlocuit cu Corlăţean în funcţia de şef al comisiei parlamentare pentru aderarea la Schengen

    Parlamentul a adoptat această hotărâre cu 413 de voturi „pentru” şi niciun vot împotrivă.

    Potrivit acestei hotărâri, senatorul Titus Corlăţean îl va înlocui pe senatorul Mircea Geoană din funcţia de membru şi de preşedinte al acestei comisii speciale.

    Senatorul Mircea Geoană a fost exclus din PSD într-o şedinţă a Comitetului Executiv Naţional al partidului de la sfârşitul lunii noiembrie.

  • Filip-Lucian Iorga: Comunismul ne-a distrus elitele în închisori, ne-a învăţat să furăm şi să minţim

    Istoricul Filip-Lucian Iorga spune că îşi aminteşte “destul de bine” evenimentele care au avut loc în decembrie 1989, având în acea perioadă vârsta de 7 ani.

    “Bineînţeles că se combină în capul meu amintrile – reconstrucţia asta imaginară care există întotdeauna în mintea copilului şi, pe urmă, ce am aflat şi ce am citit. E cert că, în epoca respectivă, în familia mea era o atmosferă de ostilitate faţă de Ceauşescu, ca probabil în fiecare familie din România. Am fost un telespectator al Revoluţiei române în direct, aveam emoţii pentru membrii familiei care mai ieşeau din casă, pe care îi aşteptam să se întoarcă. Ţin minte că am fost pradă acelor intoxicări – poveştile cu apa otrăvită – era o isterie întreagă şi ţin minte că îmi imaginam că sunt la rândul meu un fel comandant de oşti şi că am o oaste a binelui care va veni să lupte împotriva lui Ceauşescu. Pe urmă, ţin minte cât de fericiţi am fost, verişoara mea, care e cu trei ani mai mare decât mine, şi cu mine când s-a anunţat la Televiziunea Română liberă că s-a transformat numele Miliţiei în Poliţie”, povesteşte istoricul Filip-Lucian Iorga, pentru MEDIAFAX, precizând că, deşi aceste mici bucurii ar putea părea o glumă, “aşa a fost cu toţi românii la momentul respectiv”, care “au avut senzaţia asta că se schimbă ceva, dar puţin lucurile le-au scăpat de sub control, s-au lăsat purtaţi de străluciriea schimbării acestui nume şi n-au mai fost atenţi la fondul schimbării, ce se întâmplă cu conţinutul”.

    Filip-Lucian Iorga mai afirmă că “a ieşit” din Revoluţia din 1989 cu un gust “amar”, fiind “şocat” de procesul lui Nicolae Ceauşescu.

    “Ne-am bucurat, am ţopăit, când a fugit Ceauşescu. Ştiu că m-a şocat procesul lui Ceauşescu şi felul cum au fost ucişi (Nicolae şi Elena Ceauşescu, n.r.) şi asta mi-a făcut o impresie foarte proastă ca copil şi am ieşit din Revoluţia aceasta cu un gust mai degrabă amar, şi apoi a început tot caruselul ăla cumva al revenirii comuniştilor în prim-plan. Pe urmă, mineriadele, care au consolidat cumva impresia asta proastă a copilului care vedea ce se întâmplă în jurul lui”, spune istoricul.

    Cât despre persoanele care regretă perioada comunistă, Filip-Lucian Iorga spune că aceştia fac parte din “generaţia mijlocie”.

    “În general, nostalgicii (după perioada comunistă, n.r.) sunt cei din generaţia mijlocie. Generaţia bunicilor mei aş spune că e mai degrabă nostalgică după ce a fost înainte de comunism, generaţia părinţilor sunt cei care au crescut sub comunism, care n-au cunoscut altă lume decât lumea comunistă şi cărora – multora dintre ei – regimul ăsta strâmb şi care a dus la regresul României le-a creat senzaţia asta de stabilitate. Adică, pentru mulţi a existat – dacă ne uităm dincolo de vechile elite care au avut numai de pierdut în timpul comuniştilor, dacă privim cu realism lucrurile vedem că pentru o bună parte a populaţiei a existat măcar senzaţia de promovare socială, adică de la ţară la oraş, de la toaleta în curte la baia din blocurile comuniste”, afirmă istoricul.

    Acesta spune că a fost importantă şi stabilitatea locului de muncă pe care cei care au trăit perioada comunistă o aveau şi pe care, imediat după 1989, mulţi dintre ei au pierdut-o.

    “Nu mai vorbim de stabilitatea locului de muncă, o stabilitate în mizerie, o stabilitate în mediocritate, dar atunci când n-ai termen de comparaţie tinzi să idealizezi acea stabilitate, mai ales că după ’90 lucrurile n-au mers bine. A început lupta pentru supravieţuire, a fost o lume a animalelor de pradă, venite tot din comunism, dar care au ştiut să speculeze oportunităţile, care au avut banii, care au avut informaţiile, iar oamenii simpli, care înainte de ’90 au avut un loc de muncă stabil, s-au văzut şomeri, s-au văzut puşi în imposibilitatea de a-şi întreţine familiile. O oarecare nostalgie este firească. Pe lângă faptul că, în general, oamenii, indiferent de epoca în care au trăit, sunt nostalgici după vârsta tinereţii”, afirmă Filip-Lucian Iorga, menţionând că acestor persoane nostalgice le-ar spune că este bine să “încerce să compare”.

    “Există (în prezent, n.r.), dincolo de libertatea de exprimare, libertatea de a călători, libertatea de cunoaştere (…)”, afirmă istoricul, precizând totuşi că “nu e o lume ideală”.

    Totodată, istoricul spune că a fost deranjat că, în campania electorală, s-a folosit tema anticomunistă în scopuri “ilicite”, vorbindu-se de comunism ca de o “sperietoare”.

    “Pot spune, ca om care totuşi m-am ocupat de represiunea comunistă, care am avut în familie oameni care au suferit din cauza comunismului, că m-a deranjat – chiar şi în campania electorală – folosirea acestei teme anticomuniste pentru scopuri aş zice eu ilicite. Eu nu cred că în România avem vreun partid care apără doctrina comunistă. Se vorbeşte de comunism aşa ca de o sperietoare. Problema e cu oamenii care aparţin nu atât doctrinei comuniste, cât grupului care a condus România în timpul regimului comunist şi care a reuşit cumva să se perpetueze după Revoluţia din ’89, pentru că avea bani, informaţie”, afirmă Filip-Lucian Iorga.

    “Ce ne-a adus comunismul?”, se întreabă istoricul. “Ne-a distrus elitele în închisori, ne-a învăţat să furăm, fiindcă comuniştii au furat pământul ţăranilor prin colectivizare, şi ţăranii, ca să trăiască, au început să-şi fure propriile produse agricole pe care le muceau, şi acum ne-am obişnuit cu asta, cu furtul. Pe urmă, ne-a învăţat cu minciuna, cu dublul limbaj. Aşa am crescut şi eu: mi se spunea «ai grijă ce spui la grădiniţă, nu spui ce vorbim în casă, nu spui că ascultăm Europa liberă», deci era o dedublare care a lăsat nişte urme, n-are cum să nu lase. Cred că nu putem fi nostalgici şi chiar şi acele lucuri bune de care vorbesc nostalgicii – de metrou, de blocuri – puteau fi făcute mai bine într-o societate liberă, într-o societate normală. România, dacă şi-ar fi continuat drumul ei, dacă ar fi mers pe drumul început în anii ’30 ar fi fost cu siguranţă departe. S-a construit, dar s-a construit prost, s-a construit urât. Poate că nu s-a stat pe loc, era bine dacă rămâneam ca-n anii ’40 şi, în ’89, reluam de unde rămăsesem în ’40. Nu s-a stat pe loc, dar s-a mers într-o direcţie greşită şi acum noi trebuie cumva să găsim o potecă, se ne construim o potecă – asta înseamna tranziţia de fapt – dinspre acest drum greşit pe care ne-a dus comunismul, din această fundătură, către un drum onorabil, european”, mai afirmă istoricul, precizând, totodată, că orientarea proeuropeană a românilor “este evidentă”, iar cei care vin mai rar în România observă schimbările.

    “Cred că e o preferinţă a noastră pentru lumea occidentală, asta se vede şi-n sondaje şi trebuie să percepem schimbările astea care au loc lângă noi”, afirmă Filip-Lucian Iorga.

    Cu toate acestea, istoricul recunoaşte că nu este “o lume perfectă” şi există în continuare probleme, însă există dorinţă de schimbare.

    “E adevărat nu e o lume perfectă, sunt în continuare mari probleme, avem în continuare această suprastructură care îşi are rădăcinile în regimul comunist şi nu ştiu în ce măsură vom reuşi în perioada următoare să scăpăm de ea sau s-o educăm în spirit occidental (…). E important stilul de a conduce şi profilul celor care sunt expuşi presei şi care apar foarte des la televizor. Dincolo de aceşti oameni, care nu pot fi providenţiali, mai ales într-o democraţie, schimbarea trebuie să vină din insulele din societate. Sunt în societatea românească lucuri care funcţionează bine, oameni care muncesc bine. Sunt insule în societatea românească bine organizate care funcţionează bine şi firme, şi instituţii culturale, şi fundaţii private şi instuţii de stat. Aceste insule în momentul în care vor reuşi să creeze continente mai stabile se va simţi, se va produce o schimbare de atmosferă generală în societate”, mai afirmă Filip-Lucian Iorga.

  • Traian Băsescu a plecat de la Cotroceni, după ceremonia militară cu prilejul încheierii mandatului

    În timpul ceremoniei, care a început cu intonarea imnului naţional, Traian Băsescu a primit onorurile militare. După ce a salutat Garda de onoare, Băsescu s-a apropiat de steagul ţinut de militari, pe care l-a sărutat.

    Traian Băsescu şi soţia sa, Maria Băsescu, au urcat apoi în maşină şi au plecat de la Palatul Cotroceni, la ieşire fiind întâmpinaţi de un grup de simpatizanţi, pe care i-a salutat.

    La ieşirea coloanei cu maşinile oficiale, simpatizanţii care îl aşteptau la poarta Palatului Cotroceni au scandat: “Super-Băse”.

    La poarta Palatului Cotroceni erau aproximativ 300 de simpatizanţi ai lui Traian Băsescu şi peste 100 de opozanţi ai fostului preşedinte.

  • S&P a redus ratingul Ucrainei cu o treaptă, la nivelul CCC-, cu perspectivă negativă

    FMI a anunţat că au avut loc discuţii productive cu Ucraina, în această săptămână, dar cele două părţi nu au reuşit să ajungă la un acord pentru furnizarea următoarei tranşe de sprijin, luna viitoare, relatează Reuters.

    S&P a avertizat vineri că Ucraina ar putea să nu mai reuşească să îşi plătească datoriile dacă situaţia nu se va modifica în următoarele câteva luni.

    Ucraina a încheiat în luna aprilie un acord cu FMI pentru un program de susţinere în valoare de 16 miliarde de dolari, din care a primit două tranşe, în sumă de 4,6 miliarde de dolari.

    FMI a estimat că Ucraina are nevoie de finanţare suplimentară de 15 miliarde de dolari pentru a rezista crizei economice, iar Uniunea Europeană are o capacitate limitată de ajutor, fiind necesar să contribuie şi statele membre, a declarat miercuri preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    “Ucraina va avea nevoie de mai mult ajutor. Evaluarea deficitului financiar al Ucrainei a fost finalizată de FMI. Ucraina va avea nevoie de 15 miliarde de dolari pe lângă ce a fost planificat deja”, a afirmat Juncker miercuri, în Parlamentul de la Strasbourg.

    Juncker a spus că se aşteaptă ca Ucraina să solicite alte două miliarde de euro (2,5 miliarde dolari) din partea Uniunii Europene, dar a explicat că guvernele statelor membre trebuie să se implice întrucât Comisia Europeană nu dispune de fonduri suficiente în buget pentru a face acest lucru.

    Şeful CE a arătat că UE a acordat Ucrainei în ultimele două luni împrumuturi pe termen lung de 760 de milioane de euro, pe lângă alte 600 de milioane de euro acordate în vară.

    În cadrul programelor de ajutor financiar existente, UE mai poate acorda 250 de milioane de euro, la începutul anului 2015, dacă vor fi îndeplinite condiţiile.

    Premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a solicitat UE, în timpul unei vizite la Bruxelles din această săptămână, ajutor financiar de urgenţă. El a spus că Ucraina riscă să intre în incapacitate de plată dacă partenerii internaţionali nu vor veni cu noi fonduri.

  • Avertizări în limba română la adresa hoţilor de buzunare, amplasate de poliţie în centrul Londrei – FOTO

    “Ofiţeri de poliţie în civil operează în această zonă”, se poate citi pe avertizarea amplasată de Poliţia Metropolitană în faţa staţiei de metrou Covent Garden din centrul Londrei, relatează Daily Mail, în ediţia electronică.

    Scopul acestei avertizări este descurajarea bandelor de hoţi care ar viza numeroasele persoane care îşi fac cumpărăturile înaintea sărbătorilor în această zonă.

    Potrivit Daily Mail, românii sunt responsabili de cerşit agresiv, furt de buzunare şi fraude în Marea Britanie, dar problemele sunt mai grave în capitală. Jumătate din hoţii de buzunare prinşi în acest an la metrou erau din România, potrivit cotidianului britanic.

    “Este important să clarificăm că această activitate nu este binevenită pe teritoriul nostru. Sunt români cae nu vorbesc engleza şi nici nu ar trebui să fie în această ţară dacă nu îşi caută serios de muncă”, a declarat parlamentarul conservator Mark Field.

    “Oamenii de aici s-au săturat de furturile de buzunare – zona s-a transformat în bucătăria lui Fagin”, afirmă Jack Gordon, preşedintele unei organizaţii locale. “Infracţiunile au un efect negativ uriaş asupra turismului, comerţului şi rezidenţilor. Problema este foarte dificil de tratat şi presupun că poliţia încearcă să prevină producerea infracţiunilor mai degrabă decât să aibă de-a face cu ele după ce acestea se produc”, a adăugat el.

    Poliţia Metropolitană nu a precizat câte avertizări de acest tip a amplasat sau în ce limbi au fost scrise acestea.

    Un purtător de cuvânt al Poliţiei Metropolitane a declarat însă că ofiţerii din Westminster folosesc o serie de tactici “inclusiv folosirea unor anunţuri – în diverse limbi – pentru a avertiza oamenii în legătură cu riscul furturilor de buzunare în zonă şi pentru a oferi asigurări privind prezenţa ofiţerilor în zonă”.

  • Iohannis a depus jurământul în Parlament: Voi fi preşedintele tuturor românilor. Nu există altă cale pentru România decât aceea a unei ţări eliberate de corupţie. Iohannis a primit Colanul de aur al Ordinului

    UPDATE 13:20 Preşedintele Klaus Iohannis a primit Colanul de aur al Ordinului

    Klaus Iohannis a primit, duminică, de la Traian Băsescu, în cadrul ceremoniei de la Palatul Cotroceni, Colanul de aur al Ordinului Steaua României, după care cei doi, împreună cu soţiile, au ciocnit un pahar de şampanie cu foştii şi viitorii consilieri prezidenţiali.

    După ce a fost întâmpinat de garda de onoare, Klaus şi Carmen Iohannis au fost întâmpinaţi în Palatul Cotroceni de Traian şi Maria Băsescu.

    Cei patru au intrat Sala Unirii, unde s-a intonat imnul naţionmal al României.

    După intonarea imnului, Traian Băsescu i-a înmânat preşedintelui Iohannis Colanul de aur al Ordinului.

    Apoi, cei doi, împreună cu soţiile, au ciocnit un pahar de şampanie cu foştii şi viitorii consilieri prezidenţiali.

    UPDATE 13:05 Iohannis a ajuns la Palatul Cotroceni

    Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns, duminică, la Palatul Cotroceni, unde a fost întâmpinat garda de onoare.

    UPDATE 12:15  Iohannis susţine primul discurs în calitate de preşedinte al României

    – Stau aici, în faţa dumneavoastră, conştient de miza acestui moment pentru viitorul României. Sunt recunoscător şi onorat de încrederea pe care cetăţenii României mi-au acordat-o cea de a fi preşedintele lor şi îi asigur că voi fi preşedintele tuturor românilor

    – Sunt profund mişcat de dragostea de ţară care a stat în spatele participării la vot, de aspiraţia spre libertate şi proprietate a românilor

    – Vă mulţumesc vouă, tuturor concetăţenilor mei, pentru că aţi arătat lumii întregi adevărata faţă a României. La 25 de ani după căderea comunismului aţi făcut încă o dată să triumfe democraţia şi participarea

    – România lucrului bine făcut este angajamentul luat şi cu care pornesc pe acest drum.

    – Este nevoie de înţelegerea clară la nivelul întregii clase politice: nu există altă cale pentru România decât aceea a unei ţări eliberate de corupţie

    – Vreau ca la final de mandat oamenii să vadă că am făcut legi durabile, instituţii solide. Trebuie să ne apucăm de treabă. Lucrurile nu se vor întâmpla peste noapte. La fiecare etapă vom avea de înfruntat capcane.

    – Mă bucur să constat că există deschiderea pentru a începe discuţiile pentru revizurea Constituţiei.

    –  Cu toţii ne dorim o transformare profundă a României în ansamblul său. Schimbările de legislaţie sunt doar un pas. Trebuie schimbate şi mentalităţi. Vreau o Românie în care nu e timp de spectacol.  Îmi doresc o naţiune puternică.

    UPDATE 12.13. Patriarhul Daniel susţine un discurs în faţa Parlamentului

    UPDATE 12:10 Iohannis a depus jurământul de învestitură în funcţia de preşedinte al României

    Înainte de depunerea jurământului, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a prezentat Hotărârea privind validarea alegerii preşedintelui României, în conformitate cu prevederile Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    UPDATE 12.00 – Sedinţa comună solemnă a Senatului şi Camerei Deputaţilor a început cu intonarea imnului

    Sedinţa comună solemnă a Senatului şi Camerei Deputaţilor dedicată ceremoniei de învestire a lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României a început, cu intonarea imnului naţional, preşedintele ales urmând să depună jurământul.

    Iohannis a venit la sala de plen însoţit de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

    Klaus Iohannis a fost întâmpinat cu aplauze la intrararea în sală.

    Şedinţa a fost deschisă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

    În timpul intonării imnuului naţional, Klaus Iohannis a ţinut mâna în dreptul inimii.

    La ceremonie asistă numeroşi invitaţi, între care foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, patriarhul Daniel, arhiepiscopul romano-catolic de Bucureşti Ioan Robu, principele Radu.