BusinessMagazin

Blog

  • Cancelarul Olaf Scholz avertizează Iranul, cerându-i să oprească atacurile împotriva Israelului

    Cancelarul german Olaf Scholz vizitează oraşul Chongqing din sud-vestul ţării, precum şi Shanghai şi Beijing. Vizita sa este menită să consolideze legăturile cu principalul partener comercial al Germaniei, abordând în acelaşi timp divergenţele tot mai mari legate de probleme precum practicile comerciale ale Chinei şi sprijinul acordat Rusiei în războiul cu Ucraina, notează Reuters.

    Atacul Iranului asupra Israelului modifică însă agenda vizitei. Scholz va participa duminică, de la hotelul său, la o reuniune video a liderilor G7 pentru a discuta despre atacul Iranului din noaptea trecută, a declarat o sursă din cadrul delegaţiei germane.

    Scholz urmează să se întâlnească marţi cu preşedintele chinez Xi Jinping şi cu premierul Li Qiang.

    “Vom face totul pentru a opri o nouă escaladare”, a declarat Scholz. “Nu putem decât să avertizăm pe toată lumea, în special Iranul, să nu continue pe această cale”, a mai spus cancelarul.

     

  • Cîrstoiu, ironii la adresa lui Dan: Rolul nostru nu e să spunem că apa caldă va veni a doua zi

    Cărstoiu a spus că azi preţul gicacaloriei în Bucureşti este de aproape 1000 de lei şi că partea de subvenţie este reprezentată de 65%.

    „Vă informez că în Primăria Generală a Capitală ar fi trebuit să plătească, în anul 2023, 1,8 miliarde de lei subvenţii. Bugetul Primăriei Generale pentru anul trecut a prevăzut doar o plată de 1,1 miliarde de lei, adică rezultă un deficit real de 700 de milioane de lei care ar fi trebuit plătit de Primăria municipiului Bucureşti către Termoenergetica. Asta înseamnă un deficit din start de 700 de milioane de lei, ceea ce va împinge cele două companii într-o perioadă foarte dificilă tocmai prin ineficienţa acestei relaţii între Primărie – Termoenergetica şi Elcen. Această situaţie poate duce la intrarea din nou în insolvenţă a celor două companii, cum a fost în trecut, cu atât mai mult cu cât Primăria – deşi i s-a cerut acest lucru – nu a generat un audit pentru a putea face aceste plăţi”, spune Cîrstoiu.

    Acesta a precizat că trebuie avute în vedere soluţiile energetice ale oraşului, aceasta fiind o zonă cu soluţii energetice destul de sărace.

    „Trebuie privit şi din prisma inexistenţei unui PUG al Capitalei. Este inexistent, deşi de 4 ani auzim de el. Nu putem vorbi astăzi de această hartă GIS în PUG care ne-ar da informaţii absolut concrete şi de o importanţă majoră pentru reţelele de termoficare. Discuţiile despre trendul zile în materie de energie: decarbonarea este de bază. Noi vorbim în continuare despre soluţii ale problemelor de bază ale oamenilor, iar rolul nostru nu e să venim să spunem că apa caldă va veni a doua zi cum aţi mai auzit, ci am putea aveam rolul de a spune că prin eficienţa noastră şi prin dialog constructiv vom putea oferi oamenilor o adminsitraţie care aduce căldură în sufletele lor”, a mai spus candidatul PNL – PSD.

    Cătălin Cîrstoiu a mai spus că în privinaţ termoficării, Bucureştiul anului 2024 „este exact în aceea şi situaţie ca acum 10 ani”, cu rchipamente şi reţele vechi în proporţie de 90%.

    „Din punct de vedere financiar vorbim despre o datorie a Termoenergetica faţă de Elcen care este de aproape 1 miliard, sunt sumele restante plus penalităţi. Vorbim despre avarii frecvente, mulţi dintre oameni ajung acasă, constată că nu au apă caldă, nu au apă rece, nu au căldură, au un copil mic şi nu au cu ce să îl spele, vorbim de întreruperi neanunţate, fără predictibilitate în ceea ce priveşte alimentarea cu apă caldă, vorbim de un consum crescut de gaze naturale, despre un preţ de 1000 de lei al gigacaloriei, cu subvenţie de 65%. Vă dau exemplu Oradea, un oraş care a ştiut să îşi găseascăc soluţii: preţul gigacaloriei este 350 de lei, faţă de 1000, cu subvenţii de 15%, faţă de subvenţii de 65% Sunt 4000 de conducte în subteran, 1000 de kilometri în conducte principale şi 3000 în conducte secundare, ritmul de schimbare de 100 de km în 4 ani ne aduce la 40 de ani de acum înainte în a schimba conducte, lucru absolut necesar, dar nu în ritmul acesta”, a mai spus Cîrstoiu.

    Potrivit medicului candidat, consumul în Bucureşti este mai mare decât producţia de energie. Din cele 858.000 de locuinţe existente în Bucureşti, 560.000 sunt branşate la sistemul centralizat de termie. 17% încă folosesc încălziri individuale: gaze, lemne sau alte materiale combustibile, restul fiind bazate pe centrale de locuinţă.

  • Cine a mai plecat de la Alpha Bank, care urmează să fie preluată de UniCredit Bank? Răzvan Prundeanu, care a fost timp de 16 ani CIO şi director IT la Alpha Bank Romania, a plecat la noua Bancă de Investiţii şi Dezvoltare

    ♦ El ocupă poziţia de director executiv operaţiuni şi IT la noua Bancă de Investiţii şi Dezvoltare (BID) ♦ Banca de stat BID a fost înfiinţată în 2023 prin hotărâre de guvern, după aproape un deceniu de discuţii ♦ Banca românească cu capital elen Alpha Bank România va fi preluată de UniCredit Bank România, subsidiara de pe piaţa locală a grupului italian cu acelaşi nume, finalizarea operaţiunii fiind estimată pentru 2024.

    Răzvan Prundeanu (foto), care are o experienţă de circa două decenii în domeniul bancar, în special pe partea de IT, şi a fost timp de 16 ani, până la început de 2024, CIO (chief information officer)/IT director la Alpha Bank România, a plecat la Banca de Invesiţii şi Dezvoltare (BID).

    La noua bancă BID, el ocupă poziţia de director executiv operaţiuni şi IT (chief operating officer). Are abilităţi legate de strategic IT management, IT risk management, business analysis, management, banking, business strategy şi altele.

    Banca de Investiţii şi Dezvoltare a fost înfiinţată în anul 2023 prin hotărâre de guvern, după aproape un deceniu de discuţii şi 6 guverne.  Printre obiectivele strategice ale BID se regăsesc facilitarea accesului la finanţare pentru întreprinderi mici şi mijlocii, asigurarea accesului la finanţare pentru proiecte de infrastructură viabile şi atragerea capitalului privat în investiţii, precum şi sprijinirea procesului de accesare şi utilizare a fondurilor europene şi a efectului de multiplicare asociat.

    Anterior Răzvan Prundeanu a fost CIO/IT director la Alpha Bank din februarie 2008 şi până la începutul acestui an. Între 2005 şi 2008 el a avut aceeaşi funcţie, dar la CEC Bank. Timp de aproximativ un an, Răzvan Prundeanu a lucrat şi la GECAD ePayment, în 2004 şi 2005, după ce anterior, tot un an, a fost manager al diviziei de carduri şi banking electronic la MKB Romexterra Bank, potrivit informaţiilor de pe Linkedin. Răzvan Prundeanu are un MBA în Banking Internaţional la IBR City University Seattle (1999-2000).

    A terminat Politehnica, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii.

    De la Alpha Bank a plecat şi Periklis Voulgaris, care are o experienţă de aproape trei decenii “n sectorul financiar-bancar şi a fost până “n 2024 vicepreşedinte executiv wholesale al Alpha Bank România. El a ajuns la Vista Bank, pe pozi?ia de director general adjunct, cordonând ariile corporate, agrobusiness, reţea retail, business support şi marketing.

    În toamna anului trecut UniCredit Bank România, subsidiara de pe piaţa locală a grupului italian cu acelaşi nume, anunţa într-o tranzacţie surpriză, cu negocieri ţinute secrete până la anunţul operaţiunii, că fuzionează cu banca românească cu capital elen Alpha Bank România, care dispare de pe piaţa autohtonă după aproape 30 de ani de existenţă, finalizarea tranzacţiei fiind estimată pentru 2024.

    Practic, în luna octombrie 2023, grupul elen Alpha Services and Holdings, care deţine Alpha Bank, şi grupul italian UniCredit au agreat principalele condiţii financiare pentru fuziunea dintre UniCredit Bank Romania şi Alpha Bank Romania, ca parte a unui parteneriat strategic la nivel internaţional. Astfel, Alpha Bank va deţine 9,9% din capitalul social al entităţii rezultate în urma fuziunii şi va primi o contravaloare în numerar de 300 mil. euro, componenta de numerar rămânând supusă ajustărilor post due diligence legate de calitatea activelor, dacă este cazul.

  • Iulian Anghel, ZF: Oamenii mănâncă brânză cu roşii, nu mănâncă PIB. Atâta vreme cât magazinul de haine la mâna a doua de lângă mine e plin de clienţi, eu nu cred în PIB-ul ăsta

    Creşterea PIB trebuia să se vadă la Spitalul Pantelimon. Nu s-a văzut. 17 oameni au murit în secţia ATI în doar trei zile. Am fost într-o secţie ATI, cândva. Puţini scapă de acolo. Dar atâţia oameni morţi, într-un timp atât de scurt, e înfricoşător.

    Economia creşte, nimeni nu pune la îndoială că statisticile nu ar fi corecte. Dar o judecată, dincolo de statisticile INS, ar trebui să arate altfel: unde se duc banii din creşterea PIB şi, evident, a veniturilor bugetului?

    PIB-ul creşte, dar unde este el? Salariile cresc, spune INS, dar unde sunt ele?

    De la metroul din Piaţa Obor, unde cobor, sunt până acasă cam 400-500 de metri. Pe distanţa asta mică sunt trei magazine care vând haine la mâna a doua. Câtă vreme am fost elev şi student, m-am îmbrăcat de la astfel de magazine. Nu aveam bani. Anii au trecut, nu am bani pentru îmbrăcăminte de la Prada, dar pot să-mi schimb hainele de primăvară de la un magazin cu preţuri decente.

    Trec aproape zilnic pe bulevardul Mihail Bravu şi mă uit prin vitrine că aşa se uită omul. Magazine „second-hand”, pline. Am văzut astfel de magazine şi la Bruxelles şi la Paris. Nu sunt ceva nelalocul lor. Cineva vinde, altcineva cumpără. Dar una este să-ţi ei o maşină la mâna a doua cu 10.000 de euro şi alta e să-ţi cumperi un tricou la mâna a doua cu cinci lei.

    Şi atunci, unde este PIB-ul?

    INS spune că salariile au crescut cu 14% faţă de anul trecut şi că în termeni reali (salarii minus inflaţia) sunt mai mari cu aproape şapte la sută faţă de anul trecut. Păi, dacă salariul mediu net pe economie este aproape de 1.000 de euro, cum zice INS, de ce magazinele second-hand sunt pline? Am văzut la Bruxelles haine scoase la vânzare cu un euro, în plină stradă. Cine nu are bani dă un euro şi-şi ia o bluză sau un tricou. Dar sunt puţini, este un business marginal. Pe strada mea, magazinele care vând haine la mâna a doua sunt pline. Şi atunci, unde-i PIB-ul şi salariul mediu de aproape 1.000 de euro?

    Unde a fost „PIB- ul“ la Spitalul Pantelimon unde au murit 17 oameni în doar trei zile? Unde a fost PIB-ul când 90% din elevii din Bucureşti şi Timiş (mândriile ţării) au luat sub nota şapte la simularea examenului de evaluare naţională?

    Unde se duce PIB-ul, la urma urmei? Pai, dacă nu se duce în sănătate, dacă nu se duce în educaţie, dacă nu se duce în cultură, atunci unde se duce? În apărare? Vedem că nu. În cercetare – 0,3% din PIB? Nici vorbă.

    România nu va fi niciodată o ţară bogată atâta vreme cât magazinele care vând haine la mâna a doua, pe bulevardul Mihai Bravu, vor fi pline când în vitrine vor fi afişate anunţuri „am adus marfa noua din Germania”.

    Nu vă întristaţi dacă conduceţi o Dacia. Dacă vedeţi un BMW lângă dvs, ei bine, trebuie să ştiţi că 90% din aceste maşini au costat mai puţin decât maşina dvs, pentru că nemţii au prostul obicei să-şi schimbe maşinile cam o dată la cinci ani. Iar pe la noi sunt destui fuduli care să le cumpere.

    iulian.anghel@zf.ro

  • Spital sub anchetă. Unde este Sănătatea? 17 oameni au murit într-un spital de top din Bucureşti, Sf. Pantelimon, la secţia ATI, în doar patru zile

    ♦ Spitalul Sf. Pantelimon, un spital de top din Bucureşti,  a intrat sub ancheta autorităţilor după ce o asistentă din spital a acuzat că medicii ar fi dat intenţionat o doză mai mică de medicamente pacienţilor din secţia de terapie intensivă. La secţiile ATI (Anestezie şi Terapie  Intensivă) vin cazurile grave şi, sigur, şi mortalitatea este mai mare ♦ Dar să ai 17 morţi în patru zile într-o secţie cu doar 25 de paturi este enorm.

    Sistemul sanitar este din nou în mijlocul unui scandal de malpraxis după ce 17 pacienţi din secţia de terapie intensivă a Spitalului Sf. Pantelimon din Capitală au decedat într-o perioadă de patru zile. Chiar din interiorul spitalului au pornit acuzaţiile asupra medicilor de pe secţia de ATI, de la directoarea de îngrijiri, iar autorităţile au început ancheta.

    Spitalul Sf. Pantelimon este în subordinea Ministerului Sănătăţii, astfel că instituţia a trimis corpul de control pentru a verifica activitatea spitalului.

    „Nu putem să tragem concluzii medicale sau să împărţim vinovăţii, neştiind exact despre ce a fost vorba acolo. Acum, sigur, 17 decese în câteva zile, chiar şi pentru o secţie de terapie intensivă, par a fi multe. Aceste substanţe şi dozele se administrează prin nişte aparate speciale, ori injectomate, ori infuzomate. Sunt nişte aparate care sunt setate de mână umană. Poate să fie o eroare de sistem”, a spus medicul Adrian Wiener.

    El a precizat că în sisteme de sănătate mai avansate, săptămână de săptămână există verificări ale activităţii medicale, pentru a vedea eventualele lipsuri din îngrijirea pacienţilor.

    „E o rutină săptămânală, de exemplu în spitale din Marea Britanie şi tocmai asta e raţiunea, de a vedea pe parcurs dacă procesul medical este optim, dacă există vulnerabilităţi. Să nu fie întotdeauna doar o singură persoană care decide permanent şi să nu existe feedback. Nu ştiu dacă se întâmplă acolo, la Spitalul Pantelimon sau pe secţia aceea”, a mai adăugat medicul.

    După o analiză iniţială timp de câteva ore realizată vineri, săptămâna trecută, primele declaraţii ale ministrului sănătăţi şi ale şefului unităţii medicale sunt că acuzaţiile nu se susţin. „Din analiza preliminară nu s-au constatat date care să ateste o viciere a tratamentelor. Nu au fost sesizări anterioare cu privire la posibile nereguli în Secţia ATI”, a spus managerul spitalului, Bogdan Socea.

    Spitalul Sf. Pantelimon este o unitate aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii, iar bugetul prevăzut pentru anul 2024 este de 220 mil. lei, potrivit site-ului unităţii.

    Din acelaşi document reiese că spitalul va cheltui doar pentru salarii 166 mil. lei în 2024, ceea ce înseamnă 75% din bugetul total al spitalului. De altfel, practica de a cheltui cu salariile mai mult de jumătate din bugetul unui spital este una comună în rândul unităţilor de stat.Pentru medicamente şi materiale sanitare, spitalul a bugetat 17 mil. lei în 2024.

    Potrivit listei de salarii aferentă anului 2020, ultima publicată pe site-ul spitalului, medicii primari din secţia de ATI au primit un salariu de bază brut cuprins între 12.000 şi 17.000 de lei lunar, la care se mai adăugau sporuri pentru condiţiile de muncă. Acestea dublau în multe cazuri salariul de bază, din documentul analizat de ZF.

  • Forţele de apărare israeliene sunt „pregătite pentru o nouă agresiune”

    Forţele de apărare israeliene sunt „pregătite pentru o nouă agresiune”, spune, duminică, la Sky News, purtătorul de cuvânt al IDF, Peter lerner.

    El numeşte apărarea Israelului o „unitate a jucătorilor rezonabili împotriva planului diabolic al Iranului”.

    Aceasta a trimis un mesaj clar Iranului că „acest lucru pur şi simplu nu va merge” şi a „salvat vieţi israeliene”.

    „Acesta este un act foarte, foarte grav împotriva Israelului”.

    Întrebat dacă Israelul va reacţiona, el spune: „Este o întrebare foarte bună. Ne uităm spre guvern astăzi, Guvernul se va reuni mai târziu astăzi şi va lua decizii şi va da instrucţiuni militare în consecinţă”.

    Forţele de apărare israeliene se vor „pregăti pentru orice eventualitate”.

    „Ne confruntăm acum cu o altă evoluţie în efortul de război, în care Iranul a urcat în mod clar o treaptă împotriva Israelului”.

    O fetiţă de şapte ani a fost grav rănită şi „se luptă pentru viaţa ei”.

     

  • Incendiu de proporţii în Bucureşti. Un apartament a luat foc

    Un incendiu puternic a izbucnit, duminică dimineaţa, într-un apartament situat la etajul 3 pe Bulevardul Gara Obor din Sectorul 2 al Capitalei. Din cauza fumului dens, locatarii au fost evacuaţi cu autoscara pompierilor, prin exteriorul clădirii.

    Pompierii din cadrul ISU Bucureşti – Ilfov intervin, duminică, pentru stingerea unui incendiu produs la un apartament la etajul 3, pe Bulevardul Gara Obor, sectorul 2, din Bucureşti.

    Este vorba de un bloc P+8, cu 36 de apartamente.

    La sosirea fortelor, incendiul s-a manifestat cu flacără deschisă şi cu degajări de fum, în interiorul apartamentului, cu extindere la faţada clădirii.

    Fumul s-a degajat pe casa scării şi a pătruns în apartamentele locatarilor de la etajele superioare. Astfel, s-a procedat la evacuarea unor locatari prin exteriorul clădirii, folosind autoscara.

    Casa scării a fost afectată de fum şi de temperatura ridicată.

    Sunt asistate medical de ambulanţele SMURD trei persoane.

  • Bitcoin a scăzut cu 7,9% până la 61.842 de dolari

    Bitcoin a scăzut sâmbătă la ora 21:00 GMT cu 7,9%, până la 61.842 de dolari, pierzând 5.308 dolari faţă de închiderea precedentă, potrivit Reuters.

    Bitcoin, cea mai mare şi cea mai cunoscută criptomonedă din lume, a scăzut cu 16,2% de la maximul anului, de 73.794 de dolari, atins pe 14 martie.

    Ether, moneda legată de reţeaua blockchain ethereum, a scăzut sâmbătă cu 9,18%, la 2.930 de dolari, pierzând 296,1 dolari faţă de închiderea anterioară.

  • Rialul iranian s-a prăbuşit după atacul asupra Israelului şi a îngrijorărilor legate de un potenţial război

    Rialul iranian şi-a continuat sâmbătă spirala descendentă, pe fondul escaladării tensiunilor cu Israelul şi a îngrijorărilor legate de un potenţial război. 

    Dolarul american a depăşit pentru prima dată pragul de 660.000 de riali pe piaţa liberă.

    Cu o rată anuală a inflaţiei care a ajuns la aproximativ 50%, iranienii s-au străduit să îşi convertească economiile în valută forte sau în aur.

    Scăderea Rialului s-a intensificat în urma recentului atac israelian asupra consulatului Iranului din Siria şi a tensiunilor ulterioare dintre cele două naţiuni.

    Guvernul iranian nu a oferit încă o explicaţie publică pentru declinul brusc al Rialului.

    Combinaţia dintre slăbirea monedei, creşterea tensiunilor şi un potenţial dezechilibru comercial ameninţă să creeze dificultăţi economice semnificative pentru poporul iranian.

    Având în vedere că rata anuală a inflaţiei a ajuns la aproximativ 50 %, iranienii s-au străduit să-şi convertească economiile în valută forte sau în aur.

     

  • Iranul a lansat cel mai mare atac cu drone din istorie asupra Israelului: Peste 330 de drone şi rachete au fost trimise, dintre care 99% au fost doborâte. Biden a convocat duminică liderii G7 “pentru a coordona un răspuns diplomatic unitar la atacul Iranului”

    Purtătorul de cuvânt al IDF, generalul de brigadă. Daniel Hagari a declarat că 99% dintre ameninţările aeriene au fost doborâte, ceea ce, potrivit acestuia, reprezintă o realizare strategică.

    Zero din cele aproape 200 de drone şi zero din cele 30 de rachete de croazieră au ajuns pe teritoriul israelian.

    25 din cele 30 de rachete de croazieră au fost doborâte de Israel.

    Dintre cele 130 de rachete balistice, doar un număr mic a reuşit să treacă.

    Hagari a precizat că Yemenul a fost implicat în acest atac, rapoartele americane precizând că America a doborât aproximativ 70 de atacuri aeriene folosind forţele navale şi aeriane.

    O lovitură a dus la rănirea unei tinere din Negev, iar altele au provocat “daune minore infrastructurii” la o bază militară din sudul Israelului, precizează Hagari. Potrivit medicilor, fata a fost rănită de şrapnel în urma unei interceptări.

    Iranul afirmă că nu va ezita să ia noi “măsuri defensive” pentru a-şi proteja interesele împotriva oricărei agresiuni militare, afirmă Ministerul iranian de Externe într-un comunicat.

    “Dacă va fi necesar, Iranul nu va ezita să ia măsuri defensive suplimentare pentru a-şi proteja interesele legitime împotriva oricăror agresiuni militare şi a utilizării ilegale a forţei”, se arată în comunicat, potrivit televiziunii de stat, “reafirmându-şi în acelaşi timp angajamentul faţă de principiile Cartei Naţiunilor Unite şi ale dreptului internaţional”.

    Garda Revoluţionară iraniană afirmă că orice ameninţare din partea Statelor Unite şi a Israelului va fi întâmpinată cu un răspuns reciproc al Teheranului, relatează televiziunea de stat.

    “Orice ameninţare din partea Statelor Unite şi a regimului sionist care provine din orice ţară va avea ca rezultat un răspuns proporţional şi reciproc din partea Iranului faţă de originea ameninţării”, afirmă Gărzile într-o declaraţie.


    Preşedintele american Joe Biden, care a discutat cu premierul israelian Benjamin Netanyahu sâmbătă seara, ora Washingtonului, a condamnat atacul “fără precedent” al Iranului şi al reprezentanţilor săi care operează din Yemen, Siria şi Irak.

    Avioanele americane şi două distrugătoare americane, dintre care unul a fost deplasat de Washington în regiune în cursul săptămânii trecute, “au ajutat Israelul să doboare aproape toate dronele şi rachetele primite”, a declarat el. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat că forţele americane au interceptat “zeci” de proiectile, în timp ce a făcut apel la Iran să “detensioneze tensiunile”.

    Biden a declarat că va convoca duminică liderii G7 “pentru a coordona un răspuns diplomatic unitar la atacul neruşinat al Iranului”. În urma unei solicitări din partea Israelului, Consiliul de Securitate al ONU a programat, de asemenea, o reuniune de urgenţă pentru duminică pentru a discuta despre atac.