O sa ne listam la Actul de nastere al Flamingo, grupul care isi vinde 20% din actiuni prin oferta publica initiala, s-a semnat in 1994. Istoria companiei a inceput cu trei tineri antreprenori nascuti in acelasi an (1968) si deveniti, ulterior, colegi de facultate. Cei trei n-au inventat roata – au intuit doar, la inceputul anilor 90, ca PC-urile vor ajunge sa se vanda in volume mari, asa cum se intampla, in acea perioada, cu televizoarele color. Numele celor trei? Dragos Cinca, Marius Ghenea si Varol Islam. Absolventi ai Facultatii de Electronica si Telecomunicatii, Marius, Dragos si Varol stiau bine inca de atunci cum se asambleaza un calculator. Spre deosebire de mine, Dragos si Varol erau mai tehnici, povesteste Marius Ghenea (37), primul director executiv al companiei – in prezent seful Flanco, al doilea mare lant de retail de electrocasnice din Daca Marius Ghenea a devenit CEO si presedintele companiei, Cinca, fiind actionarul principal, a ocupat functia de chairman, iar Varol Islam era coordonatorul de-partamentului tehnic (asamblare de computere si service). In 1994, piata de distributie IT nu era nici pe departe un teritoriu virgin. In peisajul autohton, mai erau producatori si distribuitori de calculatoare, precum Scop, Forte sau Omnilogic. Dintre toti insa, Flamingo a ales o cale aparte: si-a mutat centrul de greutate spre zona de vanzare, de contact cu clientul final, devenind in timp principalul lant de distributie IT (PC-uri si tehnica de calcul). Dupa ce firma a functionat intr-un apartament de bloc in cartierul bucurestean Militari, primul magazin Flamingo a fost deschis in Soseaua Panduri, in iulie 1995. Desi, pe acea vreme, un calculator personal era mult inferior din punct de vedere tehnic celor cu care ne-am obisnuit acum, pretul era foarte mare. Un PC ajungea sa coste aproximativ 1.000 de dolari – pret cu care se poate cumpara in prezent un laptop. Pretul ridicat al computerelor le permitea atunci vanzatorilor sa obtina marje de profit ridicate, insa volumul business-ului era scazut. La inceput, vindeam direct din apartamentul de bloc catre persoane fizice si companii, isi aminteste Ghenea, insa succesul cel mare a inceput din momentul in care s-a deschis primul magazin. In 1994, majoritatea producatorilor de PC-uri si accesorii nu aveau reprezentante in E si o vorba: cand esti mic, nimeni nu te baga in seama. Ghenea, in calitate de director executiv, a convins marii furnizori ca Flamingo are o strategie pe termen mediu. Consecinta? A semnat cu Genius, Sony sau Microsoft. Ca un element anecdotic, printre primele parteneriate de distributie puse la punct de Ghenea s-a numarat cel cu Flanco – firma pe care avea sa o conduca in momentul despartirii de Flamingo. Micul distribuitor Flamingo reusea, astfel, sa devina importator direct, aprovizionandu-si magazinele din Ungaria si Turcia. Piata retail-ului IT s-a populat destul de mult si dupa infiintarea Flamingo. Au mai aparut Ager si Ultra Pro. Coincidenta a facut ca si actionarii principali ai acestor companii sa fie colegi de generatie cu fondatorii Flamingo. Este vorba de Bogdan Savin, actionar principal la Ager si Cristian Fughina – proprietar, alaturi de sotia sa, al lantului Ultra Pro. Flamingo a aparut primul si primul a ramas. A fost ca o cursa in care primul plecat ramane sef de pluton. O data cu dezvoltarea lantului de retail (magazine pentru clienti finali persoane fizice), Ghenea, Cinca si Islam au pus la punct si divizia de distributie, adica partea din Flamingo care vindea atat direct catre clienti companii, cat si catre alti retaileri. Cu timpul, ne-am axat catre al doilea tip de distributie, explica Ghenea. Totodata am avut grija sa nu ne concuram clientii diviziei de distributie. Nu ne-am deschis magazine in Avand distributie nationala si relatii cu furnizorii din strainatate, deschiderea Flamingo International a fost o decizie naturala. Asta s-a intamplat in 1999. Primul pas facut de Flamingo International a fost in Republica Intrarea Flamingo pe piata moldoveana nu a fost lipsita de impedimente. Ajunsesem sa avem 25% din aceasta piata. Companiile locale au facut lobby la autoritati, s-a schimbat peste noapte legislatia, fapt care ne-a diminuat business-ul, spune Ghenea. Deschiderea unui centru de distributie in Olanda te trimite cu gandul la facilitati fiscale. N-a fost vorba de asa ceva, pentru ca eram companie rezidenta. Prezenta la Toate bune si frumoase, pana la inceputul anilor 2000. Dupa ce pornise de la un magazin de 40 mp in Soseaua Panduri, lantul Flamingo avea zeci de puncte de prezenta in toata tara, extindere reflectata si in dinamica vanzarilor. De la trei milioane de dolari in 1995, Flamingo vindea de 30 de milioane de dolari in 2000 si de 48 de milioane de dolari in 2001. Acest an a fost unul de cotitura pentru grupul de firme Flamingo. De la infiintare, se tot dezvoltase din resurse proprii (propriul profit) si din credite bancare. Marius Ghenea si Dragos Simion au venit cu ideea atragerii unui fond de investitii. Cresterea pe care ar fi generat-o banii adusi de fond ar fi dus la imbunatatirea rezultatelor financiare (marirea profitului). In plus, era de asteptat ca avansul in fata competitorilor sa creasca. Pana la urma, discutiile cu fondurile nu s-au concretizat intr-o investitie, pentru ca industria IT era asociata, la data respectiva, cu declinul dotcom-urilor. In aceeasi perioada, au aparut disensiuni intre Marius Ghenea si Dragos Cinca, actionarul majoritar de atunci si de acum, privind dezvoltarea strategica a companiei. Primul vroia consolidarea pozitiei Flamingo la nivel national, in vreme ce Dragos Cinca era adeptul extinderii internationale. Consecinta divergentelor de viziune dintre Cinca si Ghenea? Directorul general Ghenea a plecat din companie, vanzandu-si pachetul de actiuni catre actionarul majoritar. In momentul plecarii mele, structura actionariatului era, grosso modo, urmatoarea: Dragos Cinca – doua treimi, iar eu – o treime, explica Ghenea. Dupa tranzactie, Cinca, impreuna cu sotia, a ajuns sa detina peste 95% din companie, dupa ce anterior mai cumparase actiuni si de la Varol Islam – cel de-al treilea fondator. Dupa plecarea lui Ghenea, care s-a instalat imediat pe postul de sef al Flanco, imaginea Flamingo nu s-a mai identificat o buna perioada de timp cu nici unul dintre manageri. Dragos Cinca a fost mereu o prezenta foarte discreta, singurul lider care mai vorbea in numele Flamingo fiind Dan Topala – presedintele diviziei internationale. Flamingo a ramas intr-o faza de tranzitie pana la sfarsitul lui 2003. Atunci a intrat in lumina reflectoarelor Dragos Simion, numit in decembrie presedintele Flamingo Computers (divizia de retail). Simion a fost o surpriza doar pe jumatate, pentru ca era consilier financiar al Flamingo de prin 1996, dupa ce a absolvit un MBA in Norvegia. Dragos Simion (37), coleg de liceu cu Marius Ghenea, este cunoscut pentru experienta sa in domeniul fondurilor de investitii si al pietei de capital. Daca Ghenea a plecat intr-un moment in care actionarii renuntasera la ideea atragerii unui fond de investitii, Simion a fost adus cu misiunea de a lista Flamingo la De ce atat de repede? Cu banii pe care ii vom obtine acum vom putea face investitii in extindere, astfel incat momentul integrarii in Uniunea Europeana sa ne gaseasca suficient de tari pentru competitia cu eventuali concurenti straini, detaliaza Simion, in prezent director general si presedinte la Flamingo Computers si membru in Consiliul de Administratie al holdingului Flamingo International. Holdingul inglobeaza Flamingo Computers (retail) si Prin unificarea celor trei companii din grup, investitorul care va cumpara o actiune Flamingo va putea sa deveni actionar in toate trei, simultan. Din punct de vedere financiar, Flamingo a fost auditata de consultantul PricewaterhouseCoopers. In al doilea trimestru din 2004, am propus listarea companiei la mijlocul lui 2005 si ideea a fost acceptata, povesteste Dragos Simion. Structura ofertei Flamingo are multe elemente de originalitate, fiind o premiera pentru piata de capital romaneasca. Analistii au comparat oferta publica initiala a companiei romanesti cu cea initiata anul trecut de motorul de cautare Google. Iata cum investment banking-ul (intermediere de oferte publice, potrivit terminologiei engleze), considerat segmentul cel mai inovativ al pietelor financiare, incepe sa capete substanta si in Ce s-a intamplat recent? Noul holding Flamingo, al carui Consiliu de Administratie este prezidat de Dragos Cinca (actionar majoritar), a aprobat o majorare de capital cu 17 milioane de noi actiuni, care vor fi adaugate celor 67 de milioane deja existente. Prin majorarea de capital, 20% din actiunile noii companii vor fi vandute prin oferta publica initiala, actionarii actuali urmand sa isi dilueze ponderea. Cele 20% din actiuni care urmeaza sa fie vandute daca oferta va fi integral subscrisa ar trebui sa aduca in companie 10 milioane de euro, conform asteptarilor managementului. Succesul subscrierii ar putea atrage dupa sine listarea a inca 15% din companie, ceea ce ar face ca pachetul de actiuni flotante sa ajunga la 35%. Banii vor fi folositi pentru extindere, inclusiv in deschiderea de noi magazine in strainatate. Deja Flamingo are magazine proprii in Cum vor decurge lucrurile: dupa publicarea anuntului de listare, facut saptamana trecuta, perioada de subscriere va avea loc intre 15 si 22 iunie 2005. In acest interval, investitorii interesati va trebui sa faca oferte de cumparare pentru preturi cuprinse intre 24.000 si 18.000 lei pe actiune. Astfel, in momentul listarii, valoarea de piata a Flamingo va varia intre 42,3 si 56,6 milioane de euro. Ca intr-o licitatie, vor avea prioritate cei care fac ofertele cele mai bune, adica apropiate de pretul superior (24.000 de lei). Undeva intre 24.000 lei pe actiune si 18.000 lei pe actiune, vom trage linie, nu neaparat la pretul maxim care subscrie oferta, ci ceva mai jos, pentru a lasa actiunilor loc de crestere pe piata secundara. Toate actiunile se vor vinde la un singur pret. Celor care au licitat sub pretul final nu li se va aloca nimic, ci li se vor restitui banii. Alocarea actiunilor in caz de suprasubscriere se va face prorata cu volumele licitate, explica Dragos Simion. Astfel, cei care nu isi vor vedea ordinele subscrise integral in piata primara isi vor putea completa portofoliile pe piata secundara, ceea ce va conduce la cresterea cererii pe piata secundara. Noutatea acestei oferte consta in faptul ca 20% din pachetul scos la vanzare va fi vandut ca bonus celor care vor cumpara primii (10%) si celor care au facut oferta cea mai buna (10%). Aceste bonusuri poarta patentul Dragos Simion. Bonusul de 20% ii va determina pe investitori sa se grabeasca sa cumpere si, in acelasi timp, sa faca oferte bune, explica artizanul ofertei publice initiale pe care o va face Flamingo. Oferta va fi intermediata de ING Securities si Raiffeisen Capital & Investment. Este momentul actual potrivit pentru o oferta publica initiala? Pesimistii spun ca Bur-sa este jos pe fondul scaderii actiunilor Petromidia, cauzate de anchetarea omului de afaceri Dinu Patriciu (actionarul majoritar al Rompetrol, grup din care Petromidia face parte) si de votul negativ dat Constitutiei europene de Franta si Olanda. Cu alte cuvinte, investitorii straini sunt putin reticenti in privinta plasamentelor pe Bursa de la Bucuresti. Ne bazam pe faptul ca genul de investitori interesati de un IPO nu vor fi influentati de factorii perturbatori, spera Dragos Simion care, desi si-a atins obiectivul, isi continua mandatul cel putin pana la expirarea celor trei ani – termenul fixat initial. Si in afaceri ca si in viata, exista o ciclicitate a intamplarilor. Marius Ghenea, fondatorul care a plecat din companie in 2001, va cumpara actiuni in cadrul ofertei publice initiale, redevenind actionar. Chiar daca nu as fi avut nici o legatura cu Flamingo, brokerii cu care lucrez ar fi cumparat un pachet din noile actiuni pentru diversificarea portofoliului, spune Ghenea, un pasionat investitor pe piata de capital. Se impune o precizare: Ghenea a vandut in urma cu aproape patru ani 30% din Flamingo pentru o suma pe care surse din piata au estimat-o la acea vreme la 4-5 milioane de dolari (circa cinci milioane de euro). Acum, daca oferta va avea succes si 20% din companie se vor vinde cu 10 milioane de euro, cele cinci milioane ale lui Ghenea vor putea cumpara doar 10% din actiuni. Momente diferite, oportunitati diferite.
Blog
-
Flamingo pe Bursa, in stil american
-
Flamingo, inainte de IPO
CIFRA DE AFACERI IN 2004: 60 de milioane de euro, consolidata la nivelul intregului holding listat
PROFIT NET IN 2004: 3,6 mil. euro
NUMAR ANGAJATI: circa 700, la sfarsitul lui 2004
ACTIONARIAT INAINTEA OFERTEI PUBLICE: Dragos Cinca – 79%, managerii (80 de persoane) -21%
-
Aglomeratie in Baneasa
In urma cu 15 ani, Baneasa era pentru bucuresteni doar numele unei paduri, loc de picnic si al unui aeroport. Acum Baneasa este cunoscuta si drept zona in care traiesc cei mai avuti dintre romani. Unde isi fac acestia cumparaturile?
Locuitorii zonei de nord a Bucurestiului nu au in prezent prea multe optiuni cand vine vorba de cumparaturi. In afara de doua magazine cash & carry, un centru comercial acum falimentar (Prismatown) si recent deschisul mini-mall Jolie Ville, zona a fost ocolita de investitori. Dar pentru anul viitor sunt anuntate doua investitii de mare amploare, care ar putea schimba in intregime fata cartierului Baneasa.
Daca primul proiect prevede constructia unui mall de 50 de milioane de euro, al doilea este parte dintr-un complex amplu, care prevede si constructii rezidentiale, imobile de birouri etc., investitia fiind evaluata la peste un miliard de euro.
Cele doua centre comerciale sunt amplasate chiar unul langa altul, fiind astfel in concurenta directa pentru atragerea chiriasilor. Astfel, proiectul Baneasa Mall prevede constructia unui centru comercial pe doua niveluri, care va cuprinde un hipermarket, magazine de mobila si bricolaj, spatii comerciale de dimensiuni mai mici si spatii de petrecere a timpului liber, potrivit unui comunicat al Euro Mediterranee Consulting (EMCT), dezvoltatorul centrului.
Pe de alta parte, compania Baneasa Investments – membra a grupului de firme TriNation, controlat de omul de afaceri Gabriel Popoviciu – a inceput deja lucrarile la prima etapa a proiectului, spune Mihail Mateescu, directorul general al companiei.
Complexul comercial va cuprinde un hipermarket, un magazin de mobila si unul de bricolaj, precum si parcarile aferente. Terenurile au fost inchiriate de catre viitorii ocupanti, respectiv Carrefour, Bricostore si Mobexpert. Constructia hipermarketului Carrefour, care va avea si galerie comerciala, a fost deja inceputa de compania franceza Vinci, iar deschiderea celor trei magazine este prevazuta pentru primavara anului viitor.
In a doua faza este prevazuta constructia unui mall, a unui cinematograf multiplex, un magazin cu articole sportive, dar si a unui alt magazin de mobila. Ulterior, va fi deschis si un magazin cash & carry de catre grupul german Metro, a precizat Mateescu.
In ceea ce priveste vecinatatea cu proiectul Baneasa Mall, directorul companiei dezvoltatoare afirma ca nu va afecta afacerile Baneasa Investments. Nu ne temem de concurenta, ba chiar ar putea fi benefica pentru ca se creeaza un flux suplimentar de clienti, spune Mateescu.
Nici Dan Viorel Sucu, presedintele Mobexpert, nu se teme de concurenta cu magazinul de mobila ce va fi deschis in cadrul aceluiasi proiect. Nu cred ca deschiderea unui alt magazin de mobila ne va afecta puternic vanzarile, deoarece vom castiga din prezenta unui numar mai mare de clienti.
Proiectul Baneasa Investments prevede constructia unui numar de aproximativ 3.000 de locuinte, dar si a altor facilitati care vor transforma complexul intr-un mic oras. Vom utiliza un concept de dezvoltare suburbana, cu cladiri joase, rasfirate, care vor integra peste 50 de hectare de spatii verzi in arhitectura locului.
Vor exista si toate functiunile unui oras modern, cu scoli, gradinite, o universitate, clinica, biserica, un hotel, zona de agrement, explica Mateescu. Iar daca acum 15 ani Baneasa era locul de picnic preferat al romanilor, nu este exclus ca peste 5-10 ani, Baneasa sa se transforme in locul preferat de shopping.
-
CINE ESTE POPOVICIU?
Gabriel Popoviciu este un om de afaceri discret, considerat extrem de influent, care prefera sa se tina departe de reflectoarele presei.
AFACERI: Popoviciu controleaza Hotelul Howard Johnson, restaurantul Casa Doina din Capitala precum si spatii comerciale.
PARTENERI: Imediat dupa revolutie, trei vechi prieteni – Gabriel Popoviciu, Radu Dimofte si Nicolae Badea (presedintele Clubului de Fotbal Dinamo Bucuresti) – s-au asociat si au facut impreuna afaceri, printre care se numara Altrom, Pizza Hut, KFC si franciza adidas. In prezent, cei trei nu mai fac afaceri impreuna.
-
PROIECTE LA PATRAT
Baneasa investments
Proiectul va fi realizat in mai multe etape, urmand ca stadiul final sa fie atins pana in anul 2015, estimeaza reprezentantii firmei.
PROIECT: In mai multe etape, vor fi dezvoltate circa 3.000 de locuinte, spatii comerciale pe o suprafata de aproximativ 40 de hectare, imobile de birouri cu o suprafata totala de 120.000 mp, alte facilitati.
TEREN: Complexul va ocupa o suprafata de 224 de hectare, dintre care 50 ha de spatii verzi. Terenul a fost adus ca aport in natura la capitalul societatii de Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti. Aceasta asociere a atras atentia mass-media, care au relatat despre disputele din jurul terenului.
ACTIONARI: Universitatea detine 49,88% din actiuni, restul titlurilor fiind in posesia mai multor firme – IBTC din Marea Britanie, Comaliment, Herastrau SA si ASD Miorita SA, toate din Bucuresti.
INVESTITII: Peste un miliard de euro vor fi investiti in 10 ani, din surse proprii, credite bancare si avansuri de la clienti.
BANEASA MALL
Baneasa Mall necesita fonduri de 50 mil. euro si va fi realizat, in parteneriat, de societatea Euro Mediterranee Consulting – EMCT si o asociatie formata din Aeroportul International Bucuresti Baneasa si firma Grivco, controlata de familia Voiculescu, proprietara a postului TV Antena 1.
PROIECT: Centrul comercial va avea o suprafata totala de peste 10 hectare. Con-
structia va fi desfasurata pe doua niveluri si va cuprinde un hipermarket cu o suprafata de pana la 12.500 mp, mai multe magazine de mari dimensiuni desfasurate pe 13.500 de metri patrati, magazin de mobila si unul de bricolaj, spatii de petrecere a timpului liber, peste 150 de spatii comerciale.
PARTENERIAT: Proiectul Baneasa Mall este un parteneriat intre compania EMCT si AIBB Grivco.
INVESTITII: Potrivit reprezentantilor EMCT, complexul necesita fonduri de 50 mil. euro, finantarea fiind asigurata atat din surse proprii, cat si din fonduri imprumutate.
-
Cine castiga mancarea fara
Golurile din piata alimentelor dietetice o fac sa semene cu o felie de svaiter. Iar frenezia galopanta cu care se dezvolta o face sa nu mai semene cu nimic.
Daca fiecare dintre cei peste 600.000 de diabetici depistati in
Povestea s-ar putea opri aici daca am limita discutia la alimentatia specifica diabeticilor. Dar piata alimentelor pentru diverse diete inseamna mult mai mult: zecile de mii de alergici, miile de bolnavi cu afectiuni renale, milioanele de persoane cu afectiuni cardiovasculare sau hepatice si supraponderalii sunt numai cateva dintre categoriile de oameni cu nevoi alimentare speciale. Numai in ce priveste rata deceselor cauzate de boli cardiovasculare, Organizatia Mondiala a Sanatatii ne-a acordat un nefericit loc intai.
Astfel, piata alimentelor dietetice ar putea ajunge cu usurinta la zeci de milioane de euro. Dar, in loc sa fie aruncati pe piata, acesti bani zornaie nelinistiti in buzunarele potentialilor consumatori, care numai apeland la site-urile straine isi pot respecta dieta prescrisa de medic. Daca intri intr-un supermarket sau intr-o farmacie dintr-o tara dezvoltata precum Franta, Belgia sau SUA, nu ai cum sa nu observi trei tipuri de rafturi care lipsesc de pe harta unui magazin romanesc: alimente pentru diabetici, alimente pentru slabit si alimente pentru sportivi.
Ca atare, vesticii se hranesc la fel cum utilizeaza calculatorul: cu meniuri de-a gata. Romanii au mari batai de cap cand medicul le prescrie un regim special: se lupta cu rafturile intesate de produse interzise, iar cand dau in sfarsit peste eticheta dietetic, pot avea surpriza de a fi gasit un aliment aproape dietetic. Un gem dietetic, de exemplu, poate contine cantitatea de zahar redusa la jumatate. Fatala insa diabeticilor.
Chiar daca golurile din piata alimentelor dietetice o fac sa semene cu o felie svaiter, putinele companii prezente in acest segment s-au bucurat de cresteri procentuale de trei cifre. Hipermarketurile confirma: Comparand 2005 cu 2004, avem o crestere de peste 200%, spune Andreea Mihai, directorul de marketing al Carrefour, despre raionul de produse dietetice. Acesta este prezent pe harta magazinului din 2001, de la intrarea retailerului francez pe piata romaneasca. Cresterea este spectaculoasa si estimam ca trendul se va mentine pana la sfarsitul anului.
Care sunt marii castigatori ai tendintei de crestere a consumului de dietetice? Batoanele pentru slabit, batoanele dietetice de portocale si soia, spune Andreea Mihai. Campionul categoriei este probabil Redis, companie care produce in
In fiecare an am avut cresteri, dar cel mai spectaculos salt a fost in 2004, cand am avut o crestere de 300%, spune Cristian Dulgheru, managerul general al acestei companii prezente pe piata din 1997. Batoanele Fibrobar-R sunt cel mai bine vandut produs, adaga managerul. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a ajuns la aproape un milion de euro.
In acelasi trend s-a inscris si laptele degresat (cu un continut de grasime de 0-1%). Vanzarile de lapte proaspat degresat din retail aproape s-au dublat pe parcursul ultimului an (februarie 2004 – ianuarie 2005), ajungand sa reprezinte 5,7% din volumul total al pietei laptelui fata de perioada anterioara (februarie 2003 – ianuarie 2004), cand avea 2,9% din piata, arata informatiile ACNielsen.
Daca in viata reala amestecul laptelui cu sucul provoaca dureri de burta, in piata produselor dietetice cele doua produse merg umar la umar in privinta cresterii. Cum asa? Producatorii de bauturi racoritoare si-au diversificat portofoliile pentru a fi in pas cu piata.
In piata bauturilor racoritoare carbogazoase, segmentul de light (sucuri fara zahar) au evoluat in volum de la 3,6% in 2000, la 5,4% in 2004, conform informatiilor Canadean, citate de Catalin Lascu, Franchise & Marketing Manager al PepsiCo International pentru Romania,
Potrivit datelor Canadean, citate de companie, PepsiCo a fost lider pe piata bauturilor racoritoare fara zahar pe primul trimestru al acestui an, cu o cota de piata de 60%. De asemenea, in segmentul produselor cola fara zahar, PepsiCo a devenit lider de piata in aceeasi perioada, volumul total de vanzari fiind cu 33% mai mare decat cel inregistrat in acelasi segment de urmatorul competitor.
Nici principalul concurent al Pepsi, Coca-Cola, nu a facut exceptie de la crestere. De exemplu, vanzarile de Cappy Tempo light, lansat in februarie 2005, au depasit cu 30% estimarile companiei, spune Valentina Baicuianu, directorul de comunicare al Coca-Cola HBC Romania. Iar Coca-Cola light a crescut cu peste 10% in fiecare din ultimii trei ani. Comparativ, Prigat Light, lansat in 1998, a crescut in ultimii cinci ani cu o rata medie anuala de 20%, spune Calin Clej, Consumer Marketing Manager al QAB.
Ponderea bauturilor fara zahar in vanzarile producatorului este de 16% in primele patru luni din 2005 fata de 14% in 2004. Potentialul pietei este insa mult mai mare. Chiar daca deocamdata multi romani cred ca produsele fara zahar sunt consumate doar de cei cu probleme de sanatate, numarul celor care percep corect beneficiile alimentatiei dietetice va creste in timp, considera Calin Clej.
Oare se va intampla la fel si cu alte segmente unde piata e foarte slab sau deloc acoperita? De exemplu, produsele fara sare au o prezenta neinsemnata comparativ cu alte piete din strainatate, unde poti gasi la raft de la mezeluri fara pic de sare, pana la lactate desodate printr-o tehnologie speciala. Categoria acestor produse, destinate cu precadere bolnavilor cu afectiuni renale, cardiovasculare si hepatice, e reprezentata in
Lucru neobisnuit pentru o
Vel Pitar este unul dintre putinii producatori de alimente fara sare pe piata autohtona. Painea alba fara sare pe care o produce din 1985 inseamna 1,3% din volumul vanzarilor zilnice. Oferta Vel Pitar este completata si de alte produse dietetice precum painea Silueta si specialitatea neagra cu tarate, ambele lansate in 2003 si care reprezinta inca 0,7%, respectiv 1,4% din totalul vanzarilor.
Mona Tufeanu, coordonator PR la Vel Pitar estimeaza ca cererea de produse dedicate regimurilor alimentare va creste cu 10% in 2005, fata de 2004. Aceasta cifra ar fi mai mare daca n-ar tine-o in frau comunicarea slaba din industria panificatiei, spune reprezentantul Vel Pitar. Situatia este cu totul alta in tarile cu traditie in alimentatia dietetica. De exemplu, in Franta –
Introducerea acestui tip de discutii in programa scolara constituie de fapt un contraatac la adresa dezvoltarii agresive a retelelor de fast-food, unul dintre principalii vinovati ai procentului covarsitor (peste 40%) de obezi din SUA, tara-mama a fast-food-ului. Un alt exemplu: in tarile vestice se consuma preponderent sucuri juice (100% naturale, considerate de unii dietetice pentru ca nu contin adaos de zahar) si sucuri universal acceptate ca dietetice pentru ca nu contin zahar sub nici o forma, spune Mirela Calcan, reprezentant al companiei care importa si distribuie sucurile Pfanner in Romania.
Mai e mult pana departe. Dar cresterea nivelului de trai va favoriza dezvoltarea pietei si in
Dar noi produse pentru noi categorii de public vor bombarda rafturile. Si alergicii, la randul lor, abia le-asteapta. In strainatate, persoanele care nu tolereaza anumite substante din alimente au alternative pe rafturile magazinelor. Sau pe Internet. Oricat de dorite si asteptate ar fi aceste produse, ele nu au fost totusi ocolite de controverse.
Unii percep alimentele dietetice intr-un fel, altii in alt fel, iar reglementarile difera de foarte multe ori de aceste perceptii, spune Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Spre exemplu, unii asociaza alimentele dietetice cu cele biologice. Dar perceptia nu este tocmai corecta, pentru ca si zaharul alb poate fi biologic, fara a fi insa dietetic.
Reglementarile pentru alimente dietetice sunt secventiale si se refera la componente ale acestora, cum ar fi indulcitorii. Unii indulcitori, interzisi in SUA, sunt folositi in
-
UNDA VERDE
Termenul dietetic este destul de controversat in Romania, pentru ca unii inteleg acest termen intr-un fel, altii in alt fel, iar reglementarile difera, cel mai adesea, de aceste perceptii, explica Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Igiena Alimentara. Pentru ca reglementarile se refera la componentele produselor. Spre exemplu, la indulcitori. Daca ne referim la termenul dietetic ca la aliment care se adreseaza unor diete speciale, se pot distinge cel putin sapte tipuri de alimente dietetice.
FARA ZAHAR: Sunt produsele consacrate pentru diabetici si au cea mai mare cautare. Dar sunt folosite si de cei care tin cure de slabire. In
FARA SARE: Sunt produsele destinate celor cu afectiuni cardiace, renale si hepatice. Cu exceptia pai-nii fara sare, in
LOW FAT: Sunt produsele cu continut scazut de grasime recomandate celor cu colesterol mare (nivel mare de grasimi in sange) si celor care doresc o dieta cu nivel redus de grasimi. Sunt cele mai raspandite pretutindeni in lume, mai ales datorita interesului tot mai mare pentru alimentatie sanatoasa. In strainatate sunt usor de recunoscut pentru ca au pe eticheta o bulina mare verde.
PENTRU SPORTIVI: Sunt alimentele cu continut ridicat de proteine si zahar, al caror principal efect este cresterea masei musculare. Pot fi clasificate ca alimente dietetice pentru ca sunt mai degraba suplimente nutritive si nu pot fi incadrate in categoria alimentelor obisnuite. Se folosesc sau ar trebui folosite doar de sportivii care fac efort fizic sustinut, sub indrumarea unui antrenor.
PROTEICE: Recomandate in curele de slabire, sunt o categorie noua pe piata din
BIO: Numite si alimentele naturale, biologice, care pot fi considerate dietetice doar din perspectiva folosirii de catre persoane interesate de o alimentatie fara substante poluante sau produse modificate genetic.
DE NISA: sunt alimente care nu se adreseaza masei largi a populatiei, ci se adreseaza unor afectiuni destul de rare. Din aceasta categorie fac parte alimentele fara gluten (o substanta din pastele fainoase). Produsele de acest gen sunt foarte rare pe piata din
-
Luati de valul de relaxare
Piata romaneasca de piscine si produse de relaxare incepe sa fie vizitata din ce in ce mai mult de companii straine. Producatorii romani afirma insa ca nu se tem de competitia externa si ca este suficient loc pe piata. Ceea ce nu inseamna insa ca nu se pregatesc pentru o intensificare a concurentei.
Pe un podium de lemn, amplasat pe platforma din fata pavilioanelor 16 si 17 ale Romexpo, Bogdan Precup a remarcat, cu ocazia Construct Expo, prezenta unor vizitatori atipici la standurile companiilor care comercializeaza piscine, saune si spa-uri.
In acest an, au venit reprezentantii unor firme de profil din tari ca Ungaria, care analizeaza posibilitatea intrarii pe piata romaneasca, spune Precup, inginer de vanzari la Hobbit Integral Ro, companie care activeaza in acest domeniu.
Aceeasi parere o are si Cristina Grigorescu, CEO al Kasta Metal – un alt comerciant important de produse de relaxare -, insa vi-zitatorii observati de ea sunt mai din vest. Au fost reprezentanti ai diverselor firme din Italia,
De unde acest interes al strainilor pentru piata autohtona? Vanzarile de piscine, saune sau produse cu instalatii de hidromasaj sunt de ani de zile pe un trend crescator. Chiar daca valoarea pietei nu este foarte mare, mai este loc pentru noi jucatori.
De altfel, chiar valoarea pietei este dificil de estimat, iar parerile companiilor care activeaza in acest domeniu sunt foarte diferite din cauza gamei foarte diverse de produse.Cert este insa ca romanii sunt mult mai interesati de piscine decat de saune sau instalatii de hidromasaj. Ca urmare, circa trei sferturi din veniturile companiilor sunt aduse de vanzarea de bazine si instalatii aferente. In conditiile in care, uneori, pretul produselor este comparabil.
Ce-i drept, cand vine vorba de piscine destinate spatiilor publice, pretul sare destul de mult. Piscinele familiale costa intre 4.000 si 10.000 de euro, pret similar unei cazi cu hidromasaj pentru 4-6 persoane. Insa la o piscina publica numai instalatiile pot ajunge la cateva zeci de mii de euro, explica Lorant Grossmann, director tehnic al companiei ANI-CO din Targu-Mures.
Cele mai importante companii livreaza anual circa 100 de piscine. Iar estimarile merg spre un total de 500 de bazine pe an pentru intreaga piata. Cele mai multe sunt destinate rezidentelor si au un pret mediu cuprins in intervalul 10.000-15.000 de euro.
Dar cresterea ar putea veni in urmatoarea perioada mai ales pe sectorul de bazine cu destinatie publica. Pe litoralul Spaniei, Turciei si chiar al Bulgariei aproape ca nu exista hoteluri care sa nu aiba o piscina, daca nu chiar doua sau trei. In cazul statiunilor de pe litoralul romanesc e invers, putine hoteluri avand macar o piscina. Situatia este pe cale sa se schimbe.
In ultimul timp se observa o crestere a interesului pentru piscine, dar si pentru saune si spa-uri din partea hotelurilor si a centrelor turistice de recreere, subliniaza Cristina Grigorescu de la Kasta. Ba mai mult, interesul vine si din zona autoritatilor locale. Au aparut tot mai multe comenzi de piscine de dimensiuni mari, pentru reabilitarea unor stranduri, spune Grossmann. De baza ramane tot piata rezidentiala. Incepand de anul trecut, cei care isi construiesc o casa vin inca din faza de proiect la furnizorul de piscine.
Inainte cei mai multi clienti aveau locuinta deja construita, afirma reprezentantul ANI-CO. Toate aceste semnale duc catre previziuni optimiste ale companiilor din domeniu. Cresterea din acest an va fi de 30-35% fata de anul precedent, considera Eugen Costin, director de produs in cadrul diviziei de piscine a companiei Delta Design. Directoarea Kasta Metal estimeaza, la randul ei, o crestere cu 15-20% fata de 2004.
In privinta echipamentelor de hidromasaj, estimarile sunt mult mai greu de facut, din cauza numarului foarte mare de producatori si distribuitori. Totusi, tendinta de crestere este evidenta. Produsele de hidroterapie (cazi si cabine cu hidromasaj, minipiscine) au inregistrat o crestere de aproximativ 12% in anul 2004 fata de 2003. Cresterea estimata pentru 2005 este de circa 17%, afirma Sergiu Popescu, director comercial al Wellnex Hidrotech, firma specializata din grupul Delta.
Chiar daca apar discrepante intre valori, toata lumea este de acord in privinta tendintei de crestere a pietei produselor de relaxare. Ca urmare, extinderea firmelor straine in
Trebuie sa devenim din ce in ce mai eficienti pentru a rezista competitiei, spune Cristina Grigorescu de la Kasta Metal. Dragos Bonea, presedintele Delta, spune ca firma a inceput, la randul ei, pregatirea pentru 2007, prin lansarea unei campanii de rebranding si prin specializare, aparand astfel divizii precum cea de piscine sau Wellnex Hidrotech, companie specializata in produse de relaxare.
Ce-i drept, companiile romanesti sunt obisnuite sa lucreze cu parteneri straini, avand in vedere ca o mare parte a produselor comercializate sunt importate. Astfel ca vestile privind intensificarea competitiei pe piata produselor de relaxare sunt intampinate – cum altfel – decat cu relaxare.
-
Casele de la avizierul judecatoriei
Vreti sa cumparati o casa la un pret bun? Lasati deoparte anunturile din ziare, uitati de agentia imobiliara de la coltul strazii. Incercati-va norocul, mai bine, la sediul judecatoriei sau cititi cu atentie avizierul de la cea mai apropiata banca. S-ar putea sa dati peste un chilipir nesperat.
Peste 30% din pretul real – cam atat pierde un proprietar, prin vanzarea la licitatie a unei case pe care a cumparat-o imprumutand bani de la banca daca, dupa o vreme, nu isi mai poate plati datoria. Se poate insa si mai rau de atat, sa nu mai recupereze nici partea pe care a apucat sa o plateasca deja bancii. Practic, sa piarda si casa, si avansul platit, si creditul rambursat.
Pentru ca, atunci cand se ajunge la executare silita, banca are in primul rand interesul sa isi recupereze ea partea restanta de credit, plus dobanda si comisioanele acumulate. Si daca se ajunge la executare silita, la aceste datorii se mai adauga si cheltuielile cu organizarea licitatiei de vanzare. Banca nu are, insa, nici un fel de obligatie fata de imprumutat sa ii asigure vreun castig.
Se poate evita o pierdere totala a banilor platiti pentru casa si rambursati deja bancii? La unison, si reprezentantii bancilor si cei ai institutiilor de credit si ai avocatilor recomanda o intelegere amiabila intre banca si imprumutat. Este recomandabil ca imprumutatul care nu mai poate face fata ratelor la un credit ipotecar sa incerce sa obtina acordul bancii pentru a vinde el insusi imobilul, explica Andreea Ionescu, avocat asociat la cabinetul Tuca & Asociatii.
In aceasta situatie, din pretul obtinut clientul trebuie sa achite integral bancii restul sumei datorate, la care se adauga dobanda si comisioanele adunate. Datornicul poate stabili singur cu cat vrea sa vanda imobilul respectiv, astfel incat sa nu piarda prea mult sau chiar sa castige. O alta varianta pe care avocata o recomanda este cea in care beneficiarul cesioneaza contractul de credit ipotecar unei alte persoane, care devine imprumutat si continua sa plateasca ratele.
In caz de incapacitate de plata mai ales, exista posibilitatea evitarii executarii silite, spune Ana Cernat, director executiv credite la Domenia Credit, institutie non-bancara ce acorda credite ipotecare. Ea adauga ca isi incurajeaza clientii ajunsi in imposibilitate de plata sa solicite singuri aprobarea de a vinde. Vanzarea imobilului nu se poate face insa fara acordul bancii.
Orice credit ipotecar se garanteaza prin ipoteci sau privilegii, care se inscriu in cartea funciara a imobilului si sunt valabile pana la rambursarea integrala a creditului pentru garantarea caruia au fost infiintate. Pana la momentul rambursarii integrale a creditului, beneficiarul acestuia nu va putea instraina imobilul ipotecat decat cu acordul prealabil al creditorului ipotecar, explica Andreea Ionescu.
Pe de alta parte insa si cel care are de recuperat banii are tot interesul sa rezolve amiabil, si cat mai repede, situatia. In cazul unei licitatii, pretul de vanzare este de multe ori cu 20-30% sub pretul pietei, iar din aceasta valoare debitorul trebuie sa achite si cheltuielile suplimentare legate de procedura de executare. In plus, procedura este greoaie si de lunga durata.
La Domenia Credit, spune Ana Cernat, s-au confruntat cu doua situatii de neplata si ambele au fost rezolvate prin vanzarea de catre client a imobilului. Exista insa si situatii in care lucrurile nu se pot rezolva pe cale amiabila, fie pentru ca debitorul nu mai este de gasit, fie pentru ca – pur si simplu – nu reuseste sa vanda in timp util imobilul in cauza. Iar banca nu e dispusa sa astepte foarte mult pentru ca, asa cum explica reprezentanta BRD, Doina Harzoiu, creditele neincasate o perioada lunga de timp scad simtitor indicatorii bancii.
Reglementarile bancii centrale impun bancilor sa constituie provizioane specifice de risc pentru dobanzile neincasate la scadenta, precum si pentru unele categorii de credite acordate. Astfel, bancile calculeaza si constituie lunar provizioane pentru dobanzile aferente creditelor acordate clientilor nebancari, daca sumele respective nu au fost incasate in termen de 90 de zile de la implinirea scadentei.
Motiv pentru care, explica ea, dupa cinci zile de la prima rata restanta, debitorul este contactat telefonic. Daca nu isi achita nici asa rata restanta sau nu s-a putut lua legatura cu el, dupa 10 zile se trimite o notificare scrisa, explica Harzoiu. Daca trece si a doua rata fara sa fie platita – practic dupa 30 de zile de restanta – se trimite inca o notificare. Dupa 45 de zile de la prima rata restanta se considera insa ca este un credit neperformant si orice incercare de rezolvare amiabila inceteaza in acest punct. Ce se intampla mai departe?
Daca nu se ajunge la o intelegere amiabila, banca se duce la un executor judecatoresc care, dupa ce primeste contractul respectiv, declanseaza procedura de executare silita, explica Mihai Mares, avocat la cabinetul Stefanica, Dutu si Asociatii. Atunci cand se incheie contractul de credit, se incheie in paralel si un contract de ipoteca. Aceasta ipoteca echivaleaza cu un titlu executoriu, adica ea trece automat in posesia bancii in cazul in care debitorul nu isi achita da-toria, fara a se mai ajunge la tribunal.
Executorul este cel care stabileste valoarea de piata a imobilului, dar se poate apela si la un expert evaluator. In cazul in care clientul considera ca pretul este prea mic, il poate contesta la judecatoria unde este deschis dosarul de executare silita. Dupa prima evaluare a imobilului, executorul trimite si el o somatie debitorului, explica Mares. Daca nici dupa 15 zile de la data la care a primit somatia debitorul nu isi plateste datoria, se declanseaza procedura de vanzare.
Cum decurge? Executorul afiseaza la judecatorie sau la sediul sau anuntul prin care imobilul este declarat de vanzare. Reprezentantii bancilor spun ca astfel de anunturi de licitatie pot fi gasite adeseori si in sediile bancilor. Persoanele interesate depun la CEC o garantie de 10% din valoarea evaluata, si inainteaza executorului o oferta pentru imobilul scos la licitatie.
Pentru ca licitatia sa aiba loc nu este obligatoriu sa existe un numar minim de ofertanti, iar pretul minim de la care se porneste este cel stabilit in raport. Daca exista mai multe oferte, licitatia porneste de la pretul cel mai bun si se continua prin licitatie cu strigare. Daca insa nu exista nici un ofertant, se stabileste un nou termen. De aceasta data, valoarea de la care se porneste in licitatie este 75% din valoarea evaluata. Daca nici de aceasta data nu exista nici un doritor, la al treilea termen se va vinde la cel mai mare pret oferit.
Cat dureaza intreaga procedura? Ar trebui sa dureze cel mult 6 luni de la data declansarii ei, explica Mihaela Socol, director, Directia Juridica Raiffeisen Bank. Dar procedura de executare poate ajunge la cativa ani. Pe toata aceasta perioada, insa, se aduna si mai multe penalitati pentru debitor, pe care banca si le va recupera din suma de vanzare, iar partea pe care si-o mai poate recupera debitorul scade vazand cu ochii.
Pretul caselor vandute in astfel de licitatii este considerabil mai mic dect valoarea reala de pe piata, pentru ca altfel nu ar interesa pe nimeni, explica Mihai Mares. Cat despre debitor, se poate intampla – explica Mares – sa nu mai recupereze nimic din ce a platit pana atunci bancii. Mares explica faptul ca, in prima parte a contractului, riscul este mai mare pentru banca, pentru ca suma restanta este suficient de mare cat sa nu se acopere prea usor printr-o vanzare la licitatie.
Pe masura ce trece timpul, debitorul este cel care risca mai mult, pentru ca plateste deja bancii o mare parte din datorie, pe care risca sa nu o mai recupereze niciodata. In cazul unei astfel de executari silite, incheie Mares, debitorul iese in 99% din cazuri in pierdere.
-
LA NECAZ…
LEGISLATIE: Cadrul legal este asigurat de legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare.
IPOTECA: Creditul ipotecar se garanteaza prin ipoteci sau privilegii asa cum sunt ele definite in Codul Civil la art.1737.
EXECUTARE SILITA: Dupa 10 zile de la neachitarea primei rate se trimite o notificare scrisa. Daca trece si a doua rata fara sa fie platita – practic dupa 30 de zile de restanta -, se trimite inca una. Dupa 45 de zile de la prima rata restanta se considera insa ca este un credit neperformant si se declanseaza procedura de executare silita.
EVALUARE: Executorul este cel care stabileste valoarea de piata a imobilului care va fi scos la licitatie, dar daca apreciaza ca este cazul, el poate apela si la un expert evaluator.