Blog

  • Compania farmaceutică GSK anunţă că va pune punct stimulării medicilor

    În 2014, GSK va recompensa angajaţii în funcţie de cunoştinţele lor specializate, de calitatea serviciilor pe care le livrează şi de performanţa pe care o înregistrează. Compania mai intenţionează să stopeze plăţile către profesioniştii din domeniul sănătăţii pentru angajamentele ca vorbitori şi pentru participarea acestora la conferinţe şi congrese medicale. Reprezentanţii GSK susţin că în 2014 mai vor să dezvolte canalele alternative de comunicare pentru livrarea de mesaje adecvate despre produse şi pentru a susţine educaţia medicală.

    La nivel global, compania demarează un nou program de recompensare a forţei de vânzări, înlăturând complet obiectivele individuale de vânzări.

    România a făcut deja un pas în acest sens: pe piaţa locală, GSK a eliminat target-urile individuale de vânzări la începutul anului 2013. În iunie, GSK România a anunţat că este în căutarea unui cumpărător pentru fabrica de medicamente din Braşov, pe care o va închide, în 2015, dacă nu va găsi un investitor.

    CITEŞTE AICI cine sunt medicii din România care primesc milioane de euro de la companiile farmaceutice

  • Cea mai mare ameninţare pentru posesorii de smartphone: mesaje trimise de viruşi către numere cu suprataxă

    Soluţia Orange Antivirus, ce se regăseşte în abonamentele Orange activate începând cu 16 septembrie, protejează telefoanele cu Android împotriva viruşilor şi a aplicaţiilor rău intenţionate, păstrându-le în deplină siguranţă la navigarea pe internet.

    Soft-ul scanează automat aplicaţiile în momentul instalării şi funcţionează în cloud, astfel că este mereu actualizat cu cele mai noi semnături de viruşi, pentru a face faţă tuturor tipurilor de ameninţări informatice.

    Astfel, raportul furnizat de soluţia de securitate în primele două luni de la lansare, arată că 86,2% din ameninţările informatice fac parte din familia Android.Trojan.SMSSend. Acesta este un virus inclus în diverse aplicaţii care, după instalare, încearcă să trimită mesaje la numere cu suprataxă şi interceptează eventualele confirmări prin SMS pe care victima le primeşte.

    „Procentul ridicat reprezentat de acest tip de virus în totalul ameninţărilor Android blocate indică pragmatismul escrocilor. Aceştia urmăresc câştiguri financiare imediate, iar cea mai simplă metodă este injectarea unui astfel de virus în aplicaţii aparent legitime. Viruşii pe terminale mobile precum smartphone sau tabletă vor continua să se înmulţească mai ales din cauza gradului mare de utilizare a acestui tip de dispozitive pentru activităţi din ce în ce mai diverse’’, a declarat Cătălin Coşoi, Chief Security Strategist, Bitdefender.

    Un alt virus, Android.Trojan.GingerMaster.DK cumulează 1,17% din totalul ameninţărilor blocate de Orange Antivirus. Acesta se foloseşte de o vulnerabilitate din Android 2.3.3 Gingerbread pentru a obţine privilegii de root.

    O pondere mai mică, de 0,58%, o are Android.Trojan.NioServ.A. Virusul se răspândeşte prin intermediul unor site-uri compromise care încearcă să descarce o aplicaţie infectată pe telefon atunci când victima vizitează respectivul site

     

  • De ce şi-a deschis Ghiţă Ciobanul o afacere la Bucureşti: Important e să ştii să te foloseşti de imagine

    “Nu vreţi un pahar cu ţuică?” ne-a invitat la masă Gheorghe Dănuleţiu, alias “Ghiţă Ciobanul”, în stilul ospitalier cu care ne-a obişnuit în campaniile publicitare care l-au făcut celebru. De data aceasta, nu a trebuit să mergem până în “vârfu’ muntelui” din Jina pentru a-l întâlni pe Ghiţă. De o săptămână, îşi petrece tot mai mult timp în Capitală, unde se ocupă de magazinul inaugurat săptămâna trecută în cadrul Pieţei Progresul. Ghiţă vinde acolo produse din lapte, rezultatul celor 1.000 de oi pe care le are, dar şi ale altor 1.000 ale lui “cumnatu’”,  şi 700 ale unui “tovarăş”.

    Ghiţă vinde produse lactate, dar şi din carne de vită sau porc: un kilogram de caş costă 23 de lei, un kilogram de caş afumat, 27, salamul de vită – 35 de lei, ceafa de porc – 31 de lei, cârnaţii afumaţi -37, iar lista continuă cu alte specialităţi realizate de familia ciobanului.

    “Luaţi de gustaţi”, ne-a spus el  în timp ce ne întindea o bucăţică de telemea marca Jina pe vârful cuţitului. Era îmbrăcat într-o bluză Lacoste, la care a asortat clopul cu care s-a făcut cunoscut în reclame. Cumnatul şi “tovarăşul” erau şi ei în magazin, înfruptându-se din produsele proprii şi dintr-o pâine mare, ca la Jina. Sora lui Ghiţă, “cea cu miţoasele”, era concentrată pe clienţi. Deşi era ora prânzului, într-un interval de zece minute, în magazinul ciobanului au intrat şase oameni. Ghiţă nu a calculat încă numărul zilnic de clienţi, dar a observat că sunt oameni care intră în magazin doar ca să îl vadă, “dau autografe, fac poze cu oamenii, unii se bucură că m-au văzut.” Curioşi sunt însă şi ceilalţi comercianţi de produse lactate, “vin şi ei să vadă câţi clienţi am”. 

    “Păi am oi de când eram mic, a avut tata şi ne-au rămas nouă. E o tradiţie la noi în familie. Am 1.000 de oi numai ale mele, dar mai are şi fratele şi cumnatul meu. Până acum vindeam în zonă la intermediari, dar toată lumea care venea la Jina îmi spunea “Hai la Capitală, hai la Capitală” şi am decis să vin aici să îmi vând marfa. Am făcut un magazin 100% natural”, a explicat Ghiţă motivele sosirii în Bucureşti. Chiar dacă cei patru au închiriat un apartament în apropierea pieţei, nu au apucat încă să vizite oraşul: “Bucureştiul încă nu-l cunosc, dar cred că e frumos. Nu am ce face în oraş, trebuie să stau aici. De multe ori aducem produsele zilnic, în funcţie de cum se vând”.

    Ghiţă îşi desfăşoară activitatea într-un cadru specific zonei din care vine. Din decor nu lipsesc covoarele din piei de oaie, icoana situată cu faţa spre răsărit şi ornamentele din lemn adus de la Jina. 

    El recunoaşte cu sinceritate că a venit la Bucureşti ca să aibă un beneficiu de pe urma imaginii pe care şi-a creat-o din faimoasa campanie publicitară. “Câştigul din reclame nu e atât de important. Important este să ştii să te foloseşti de imaginea pe care ţi-o faci, să ştii să profiţi de lucrul asta. Nu înseamnă doar o grămadă de bani. Şi cât îmi permite contractul vreau să încerc să profit de acest avantaj”, mărturiseşte Ghiţă. Pentru el, experienţa filmărilor pentru campania publicitară devenită virală pe reţelele de socializare a fost una plăcută: “Nu mi-a fost greu, pentru că eu eram obişnuit cu filmatul şi cu lucrurile de acest gen. Cei din familie au fost foarte înţelegători cu mine şi au acceptat să apară şi ei în reclamă”. Păstorul a fost găsit de creativii de la McCann, autorii campaniei “Români cu iniţiativă”, prin intermediul fotografului Dragoş Lumpan, pentru care Ghiţă a pozat în urmă cu câţiva ani.

    Sociabil şi glumeţ, ciobanul se mândreşte cu faptul că oamenii îl recunosc şi îl roagă să se fotografieze cu el sau chiar să le ofere un autograf. “Sunt oameni care vin doar să mă vadă, chiar îmi cer şi autografe. Alţii vin ca să vadă dacă avem clienţi. Fac poze cu oamenii şi mă bucur că vin la noi.”, a mai declarat el.

    Ghiţă şi-a luat afacerea în serios şi ne-a spus că nu vrea să se oprească aici. Are în plan să aducă şi alte sortimente din carne, dar aşteaptă momentul potrivit: “Am tăiat zece porci şi o să continuăm şi cu brânza şi cu mezelurile, o să aducem mai multe feluri de carne. Deocamdată mai investim. Nu ştim cât am vândut până acum, pentru că nu ne-am făcut nici un calcul. Merg înainte nu contează ce o să se întâmple.”

    Ghiţă a mărturisit că ştie că are şi un dezavantaj: poziţionarea magazinului. Acesta este situat la etajul Pieţei Progresul, în timp ce majoritatea comercianţilor de produse lactate şi din carne se află la parter. Ghiţă nu se lasă afectat de acest amănunt, pentru că i-a plăcut locul, iar “clienţii vin la tine oriunde dacă le place produsul tău”.

    Deşi prezenţa lui are un impact major în magazin, Ghiţă nu va fi acolo permanent. Va veni ocazional, pentru că trebuie să se ocupe cineva şi de oile de acasă. După cum ne-a mărturisit, a doua zi va pleca din Bucureşti şi are de parcurs 300 de km până la Jina, apoi încă 300 până la stână.

    Dar magazinul rămâne pe mâini bune: clienţii vor fi întâmpinaţi de sora şi cumnatul lui Ghiţă.

  • Povestea ardelenilor care deţin cel mai frumos magazin din lume. Magazinul de pe Calea Victoriei a câştigat în faţa Tiffany’s, Macy’s sau Apple Store

    Sculptură din sticlă colorată, cu pardoseală din inox şi marmură tip joc de şah, păzită de vitrine din fier forjat creează ambientul magazinului concept al Casei de Bijuterii Sabion, cel mai frumos magazin dintr-un centru comercial. Premiul a fost acordat în cadrul unei competiţii internaţionale din 2011 unde au participat retaileri precum Tiffany’s, Macy’s sau Apple Store.

    Relocat recent pe Calea Victoriei, sub numele Galeriile Sabion, magazinul se adaugă altor 16 magazine răspândite în ţară şi atelierelor din Târgu-Mureş, care, însumate, compun o afacere estimată la nouă milioane de lei (aproximativ două milioane euro). Aproape jumătate din această sumă – circa 800.000 de euro – a fost investită în amenajarea magazinului concept al bijuteriilor Sabion – majoritatea realizate în fabrica proprie din Târgu-Mureş. „Identitatea noastră este una, iar ce se vede în centrele comerciale este cu totul altceva. Acolo există o serie de reguli care nu depind doar de noi. Dacă vrei să fii consilierul personal al clientului, trebuie să fii chiar personal”, explică Claudiu Bologa, fondatorul Sabion, motivele relocării Galeriilor Sabion pe Calea Victoriei.

    Identitatea Sabion a început să se contureze în 1998, odată ce Bologa şi-a pus în aplicare planul de a deschide o afacere de familie cu bijuterii: „Cunosc meseria de bijutier din copilărie, de la rude care erau bijutieri în perioada interbelică şi din poveştile familiei.„ Antreprenorul a început cu un magazin de bijuterii şi un mic atelier în Târgu-Mureş, iar în câţiva ani s-a extins în tot Ardealul, următoarele magazine fiind deschise în Sighişoara, Oradea, Bistriţa şi Cluj-Napoca.

    „Dacă în 2002 aveam trei locaţii, în 2013 am ajuns la 17; am încercat să creştem nu doar pe verticală, ci şi pe orizontală, să avem stabilitate„, descrie Bologa modul cum şi-a condus afacerea în cei 15 ani de activitate. Antreprenorul oferă şi posibilitatea achiziţionării de francize, singura dintre acestea fiind în prezent cea din Baia Mare. Costurile pentru o franciză variază între 100.000 şi 500.000 de euro, în funcţie de oraş şi de suprafaţa magazinului.

    Primul magazin din Capitală a fost inaugurat abia în 2010, în Cocor Department Store, după mai bine de opt luni de lucru. „Nu poţi să vinzi o bijuterie care nu este produsă în serie dacă nu este expusă într-o astfel de locaţie, vorbim despre artă„, argumentează el. „Galeria de artă” creată de designerii proprii în 2010 a fost mutată piesă cu piesă în noul spaţiu de pe Calea Victoriei. Conceptul magazinului a fost creat  de artiştii Atelierelor Sabion şi de proprietarii companiei, care, împreună, totalizează un număr de 40 de angajaţi.

    Dintre ei, nu mai puţin de şase fac parte din familia mureşeanului Bologa, indiferent că vorbim despre soţii, fraţi, fini şi nepoţi. Restul sunt bijutieri cu zeci de ani de experienţă în materie de prelucrare de metale nobile, dar şi tineri designeri, gravori, toreutici, cizelori, majoritatea absolvenţi ai Universităţii de Arte din Târgu-Mureş.

  • Apartamentele în unele zone ale Atenei s-au prăbuşit la 10.000-15.000 de euro

    Colapsul preţurilor a fost cauzat de eforturile disperate ale unui număr tot mai mare de proprietari de a vinde, astfel încât să scape de povara tot mai mare a taxelor. Veniturile la buget din taxa pe proprietăţi imobiliare sunt estimate anul următor la 3,8 miliarde de euro, faţă de 500 de milioane de euro în 2009, potrivit Kathimerini.

    De asemenea, imigranţii preferă să vândă pentru a putea părăsi ţara, în timp ce proprietarii greci găsesc cu dificultate chiriaşi, iar sumele încasate abia acoperă taxele.

    Preţurile au scăzut considerabil în general, dar cel mai puternic afectate sunt apartamentele cu două camere din Kato Patissia, Kypseli, Aghios Panteleimon, Sepolia şi Pangrati, precum şi cele situate la parterul clădirilor în diverse zone ale Atenei.

    Chiar şi la preţuri de 10.000-15.000 euro, cererea este aproape inexistentă, notează Kathimerini.

    Un sondaj recent al Băncii Greciei arată că o locuinţă este vândută după ce s-a aflat pe piaţă în medie 10 luni, în timp ce diferenţa dintre preţul cerut şi cel primit este de circa 20%.

    Federaţia Agenţilor Imobiliari Eleni a avertizat, luni, că piaţa ar putea intra în colaps din cauza unui nou impozit pe proprietate.

    După o scădere a preţurilor cu 30-50% în ultimii ani, din cauza recesiunii şi a taxelor, noul proiect de lege în loc să reducă impozitarea excesivă îngheaţă tranzacţiile, a avertizat preşedintele organizaţiei agenţilor imobiliari, Ioannis Revithis, citat de AFP.

    Potrivit acestuia, preţurile din 2014, an critic pentru piaţa imobiliară, vor continua să scadă, cu până la 20%.

    Statul elen a fost nevoit să introducă o taxă pe locuinţe la cererea creditorilor internaţionali, întrucât măsura a fost considerată o sursă sigură de venit.

    Grecia se află în al şaselea an de recesiune, ca urmare a crizei globale şi măsurilor dure de austeritate impuse de creditorii internţionali – statele zonei euro şi FMI – în schimbul a două pachete de împrumuturi.

    Guvernul a fost nevoit să apeleze la ajutor extern de 240 de miliarde de euro pentru a evita intrarea în colaps, după ce nu a mai putut accesa piaţa financiară internaţională din cauza îndatorării foarte ridicate.

    Comisia Europeană, FMI şi guvernul de la Atena se aşteaptă ca economia să revină pe creştere anul următor, însă Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi agenţia de rating Moody’s au avertizat că recesiunea va continua şi anul viitor, însă cu o contracţie a PIB mai redusă.

  • Cum a convins Lufthansa 42 de persoane să-şi schimbe numele

    Operatorul german Lufthansa a început în luna octombrie în Suedia campania de marketing „schimbă-ţi numele în Klauss-Heidi, spune-ne de ce ai făcut-o şi intră în cursa pentru câştigarea unui nou început în Berlin”.

    Apartamentul pus la bătaie de companie are 70 de metri pătraţi, un dormitor, balcon şi bucătărie mobilată. Premiul cel mare include o bicicletă personalizată cu noul nume înscris pe ea, lecţii de germană şi două zboruri gratis către Frankfurt sau Munich.

    Câştigătorul campaniei a fost anunţat sâmbătă de Lufthansa. Acesta este Michael Klaus-Heidi Andersson, are 24 de ani şi este din localitatea suedeză Fjugesta.

    Aşteptările companiei au fost depăşite de numărul mare de persoane care s-au înscris în competiţie. Lufthansa a oprit campania cu o lună mai devreme. 70% din participanţi sunt bărbaţi şi jumătate din ei locuiesc în Stockholm.

    Ceilalţi 41 de concurenţi primesc calitatea de membru silver în cadrul companiei şi 100.000 de kilometri de zboruri gratuite. Un alt concurs lansat de Lufthansa a oferit reduceri pentru utilizatorii care îşi schimbă numele pe Facebook.

    Campania a fost realizată de agenţia de publicitate DDB. Lufthansa se află într-o luptă acerbă a preţurilor cu alţi 5 operatori aerieni pentru ruta Stockholm-Berlin iar prin această campanie operatorul german vrea să promoveze „visul Berlinului, nu Berlinul cel ieftin”, conform departamentului de marketing al companiei.

    Reacţia publicului faţă de campanie arată deschiderea pentru nou şi pentru descoperirea altor culturi, spune Magnus Engvall, specialist de marketing de la Lufthansa.

    Cotidianul The New York Times nota în 2011 că tot mai mulţi suedezii îşi schimbă numele pentru a scăpa de sufixul tradiţional „son” dar şi datorită unei legi promulgate în 1982 care permite oricărui cetăţean să-şi schimbe numele fără niciun motiv întemeiat. Svenska Dagbladet, un ziar suedez, scria în 2010 că nimeni nu îşi schimbă numele atât de des precum o fac suedezii.
     

     

  • Cum a ajuns un tânăr luat de pe băncile liceului directorul general din România al unei multinaţionale americane

    FAPTUL CĂ A LUCRAT ÎNCĂ DIN TIMPUL LICEULUI DOAR ÎN MULTINAŢIONALE SE VEDE DE LA PRIMELE CUVINTE ROSTITE. DISCURSUL LUI DORIN PENA ESTE ATENT STRUCTURAT ŞI ÎNCĂRCAT CU JARGONUL SPECIFIC. „A ales să exploreze şi alte oportunităţi în afara companiei”, spune noul CEO al Cisco România despre decizia predecesorului său de a pleca din firmă. Cristian Popescu, fostul director, a renunţat să mai conducă filiala locală a companiei americane în luna noiembrie, după mai bine de patru ani de mandat şi zece în Cisco.

    „Se poate spune că sunt tânăr dacă ne gândim din punct de vedere tradiţionalist. Dacă e să privim cât de tinere sunt lucrurile care se întâmplă în industria aceasta şi cât de mulţi manageri tineri sunt în IT, nu mă consider foarte tânăr. Nu tinereţea, ci calităţile m-au recomandat pentru postul de CEO”, spune Pena, ajuns în 2007 în companie.

    POVESTEA LUI ÎNCEPE ÎNSĂ ÎN CLASA A ZECEA, CÂND, AFLAT PE BĂNCILE LICEULUI DIN ORAŞUL NATAL, elevul Dorin Pena se înscria la cursul Cisco Network Academy, destinat tinerilor elevi şi studenţi pasionaţi de informatică. „Acela a fost primul contact cu compania. Eram în lumea informaticii şi la Ploieşti s-a deschis această academie Cisco. Mi s-a părut foarte interesant şi am început să fac cursuri”, îşi aminteşte azi. Spune că i-a plăcut de mic ideea de networking, atât la nivel tehnologic, cât şi la nivel uman, de aceea a avut grijă de-a lungul timpului să nu rămână închis în birou în faţa calculatorului, ci să încerce să intre în legătură şi cu clienţii serviciilor la care lucra. A venit la Bucureşti şi a absolvit facultatea de automatică şi calculatoare la Politehnică, iar în perioada studenţiei a fost instructor la academia Cisco din cadrul universităţii: „Mi-am dorit să lucrez în mediul academic şi să rămân aproape de cursurile de reţelistică pe perioada studiilor”.

    Privind retrospectiv, Pena admite că a avut mai multe ocazii să plece din ţară, încă din studenţie, iar mulţi dintre colegii săi lucrează în prezent în Europa de Vest sau în Statele Unite ale Americii. „Decizia mea de atunci a fost să rămân pentru că sunt legat de ţară. Sunt foarte legat de familie şi cred că în România nu e chiar atât de rău pe cât se spune.„ A ales să nu plece ca urmare a potenţialului oferit de ţară pe termen lung, „progrese există în ultimii 20 de ani”, însă resimte şi acum „paşii mici„ şi minusurile legate de infrastructură, atât de transport, cât şi informatică.

    După facultate, a lucrat timp de un an pentru un partener al Cisco, după care a fost selectat de americani în Sales Academy, un program al companiei care selectează talente din întreaga lume pentru a le pregăti pentru munca de teren. Trei poziţii erau disponibile la acea vreme, iar la selecţia finală de la Varşovia, unde s-au prezentat 20 de candidaţi, a reuşit să obţină postul. A petrecut un an la Amsterdam, apoi s-a întors în România pentru a oferi servicii de consultanţă pentru operatorii din ţară. Între timp a obţinut cea mai înaltă certificare a Cisco, Certified Internetwork Expert, şi a părăsit firma pentru un post la Romtelecom, „mai orientat înspre business„, unde a lucrat timp de un an şi jumătate. „Rămăsesem legat de cultura companiei, aşa că am revenit în Cisco în momentul când s-a ivit un job de vânzări similar cu cel avut în cadrul Romtelecom. În România nu începuse încă perioada restructurărilor pentru că încă trăiam din anii glorioşi de dinainte, de aceea până în 2011 încă se căutau oameni.” La trei ani de la revenire, a fost numit director general.

  • Blaga: Candidatul PDL la prezidenţiale este Cătălin Predoiu. A obţinut 100.000 de voturi în partid

     “Colegiul Director Naţional a validat propunerea Comisiei Naţionale pentru Statut, etică şi litigii pentru a fi de acord cu votul celor 137.000 de colegi care au votat pentru desemnarea candidatului nostru la funcţia de preşedinte al României. Suntem primul partid care a procedat în acest fel în cursă au fost doi colegi Gheorghe Falcă şi Cătălin Predoiu şi a fost desemnat domnul Cătălin Predoiu”, a precizat Vasile Blaga.

    Blaga a mai spus că el crede că reprezentantul PDL va fi candidatul dreptei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toni Greblă, propunerea Senatului pentru Curtea Constituţională. Votul, în plen luni seară. Numirea senatorului PSD, raport favorabil din partea Comisiei Juridice

     Surse parlamentare au declarat, pentru MEDIAFAX, că senatorul social-democrat Toni Greblă a fost propus şi votat în grupul PSD pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională, în locul Iuliei Motoc, în urma respingerii primei opţiuni, cea a juristului Lucian Bolcaş.

    Potrivit surselor citate, Toni Greblă urmează să fie audiat în Comisia juridică, luni după-amiază, iar în plenul de luni se va da şi votul pentru această propunere.

    Toni Greblă este de profesie avocat şi a fost preşedinte al Comisiei juridice din Senat, în legislatura precedentă, iar din 2009, este membru în această comisie

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro