BusinessMagazin

Blog

  • Ciorcilă, Banca Transilvania: Ne axăm pe creditare în lei, IMM-uri şi start-up-uri

    Rezultatele au fost obţinute în condiţiile creşterii organice a business-ului BT, din activitatea de bază: cu 5% la creditare, cu 2% la valoarea activelor, cu 3% la venituri operaţionale, cu 5% la totalul resurselor atrase. Numărul de clienţi activi ai băncii – persoane fizice şi companii – a crescut de la 1,56 milioane de clienţi, la 30 septembrie 2012, la aproape 1,65 milioane.

    “Trimestrul al treilea a fost cel mai bun pentru banca noastră pe partea de creditare, deoarece creşterea portofoliului cu 850 milioane lei în 2013 s-a înregistrat aproape în întregime în perioada iulie – septembrie. Politica BT privind relansarea creditării dă roade şi reafirmă angajamentul Băncii Transilvania, ca bancă locală, de a finanţa economia. Focusul nostru va fi, în perioada imediat următoare, continuarea creşterii creditării preponderent în lei, precum şi susţinerea start-up-urilor, IMM-urilor şi a clienţilor persoane fizice”, a declarat Horia Ciorcilă, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania.

    Veniturile operaţionale ale Băncii Transilvania erau cu 3% mai mari – de 1.147,73 milioane lei – la sfârşitul trimestrului al treilea, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când au fost de 1.117,20 milioane lei. Rezultatul pozitiv a fost generat în special de impulsionarea creditării. Numărul de operaţiuni derulate prin conturi BT a crescut cu 7,34% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În primele nouă luni a crescut totalul resurselor atrase de BT de la clienţi, cu 5% faţă de sfârşitul anului trecut, ajungând la suma de 24.419,90 milioane lei.

    În ceea ce priveşte cheltuielile nete cu provizioanele pentru active şi angajamente de creditare, acestea erau de 280,54 milioane lei, la acelaşi nivel cu cele de anul trecut. Raportul cost / venit a fost de 50,76%. Indicatorul s-a îmbunătăţit cu peste 1% în cursul ultimului trimestru al acestui an. Activele bilanţiere erau, la sfârşitul lunii septembrie, de 30.286,69 milioane lei, cu 2% mai mari faţă de finele lui septembrie 2012.

    Soldul creditelor era de 18.416,62 milioane lei, în creştere cu 5%. Portofoliul de credite al BT este preponderent în lei. Referitor la structura acestuia în funcţie de tipul de clienţi, 51% reprezintă împrumuturi acordate companiilor cu cifră de afaceri de peste 1 milion de euro anual, iar aproape 50% sunt credite acordate IMM şi persoanelor fizice.

    Creditele neperformante, cu restanţe mai mari de 90 de zile, reprezintă 13,22% din totalul portofoliului de credite. Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizion aferent şi garanţii ipotecare se situează la 122%, având un nivel relativ constant pe parcursul ultimilor doi ani. Soldul total al provizioanelor este de 2.354,44 milioane lei, faţă de 2.111 milioane lei la sfârşitul anului 2012. Solvabilitatea băncii este de 12,40% – cu profitul la nouă luni inclus (neauditat).

    În acest an, banca a emis obligaţiuni convertibile în acţiuni în valoare de 30 milioane euro şi a încheiat un nou contract de împrumut subordonat în suma de 25 milioane euro. De asemenea, în luna octombrie a încheiat un parteneriat cu Fondul European de Investiţii pentru o facilitate de garantare a microcreditelor.

    Banca Transilvania, a treia bancă de pe piaţa românească după valoarea activelor, are peste 6.000 de angajaţi şi o reţea formată din 550 de sedii.
     

  • Melodia zilei: Lora – “Puişor”

    Marius Drăghici semnează muzica noului single, orchestraţia a fost realizată de Ciprenko, iar Lora este cea care a scris textul. Videoclipul a fost realizat de echipa Mont Blanc Production, tot dupa o idee a Lorei. “Clipul este foarte real, are multe imagini de pe webcam-uri sau camere de supraveghere. Mi-am dorit un clip amuzant, în care eu nu apar foarte mult, dar completez foarte bine povestea”, a spus Lora.

  • Politica românească: meciuri private pe bani publici

    Crin Antonescu a comentat statutul de “sectă” intangibilă al CSM, remarcând că USL “nu a mai existat după alegeri în privinţa raportării la justiţie” – cu alte cuvinte, PSD nu şi-a respectat angajamentul faţă de PNL că va da iama în instituţiile respective sau pe unele chiar le va desfiinţa (DNA şi ANI). Antonescu a criticat şi CCR pentru faptul că, dând dreptate contestaţiei preşedintelui Traian Băsescu la legea referendumului, a îngropat planul USL de modificare a Constituţiei, aşa după cum şi anul trecut “a falsificat rezultatele referendumului” de demitere a preşedintelui.

    Premierul Victor Ponta nu s-a lăsat mai prejos, lansându-se într-un atac fără precedent la adresa CCR, pe care a acuzat-o că, respingând ca neconstituţional Codul insolvenţei, încurajează firmele “şmechere” să facă evaziune fiscală în continuare. CCR a respins caracterul retroactiv al legii şi faptul că noul Cod înăspreşte selectiv sancţiunile în cazul companiilor din audiovizual, însă Victor Ponta a acuzat Curtea că nu vrea să lase Guvernul să combată evaziunea, sugerând astfel că instituţiile “băsiste” sabotează din raţiuni politice guvernarea USL.

    Atacul lui Ponta nu era greu de prevăzut, având în vedere cât de sensibilă e chestiunea evaziunii fiscale în tot scandalul legat de scăderea încasărilor bugetare – o temă lansată pe piaţă de preşedintele Băsescu şi apoi folosită în multiple moduri în conflictele interne din USL (vicepremierul Liviu Dragnea, care a cerut bani în plus de la buget pentru primării, a cerut socoteală Finanţelor, conduse de liberalul Daniel Chiţoiu, pentru slaba colectare a veniturilor la nivelul ANAF; Chiţoiu a respins ideea că majorarea cotei unice la 22% ar putea fi o soluţie de majorare a veniturilor şi a precizat că PNL n-ar mai putea rămâne la guvernare dacă PSD ar decide ca în 2014 să fie majorată cota unică).

  • Ce poţi face cu un serial TV de succes

    Serialul ales pentru un asemenea tratament este “Breaking Bad” (difuzat la noi sub titlul de “Pe căi greşite”). Sung Jin Hong, directorul artistic al unei mici companii de operă din New York, One World Symphony, a anunţat că plănuieşte să compună o operă intitulată “Breaking Bad – Ozymandias”, scrie BBC.

    Pe lista operelor concepute pentru spectatorii moderni se numără şi opera “Jerry Springer”, o alta inspirată din viaţa Annei Nicole Smith şi o adaptare a unei cărţi de Stephen King, “Dolores Claiborne”.

  • Bursa prognozelor: cum stăm cu creşterea economică şi deficitul bugetar

    Pe primele nouă luni, deficitul bugetar a urcat la 1,8% din PIB, respectiv 8,1 mil. lei, din cauza creşterii mai rapide a cheltuielilor în raport cu veniturile, în special a celor din impozitul pe profit şi din TVA, în timp ce cheltuielile de capital nu şi-au revenit, relevând o scădere de 9,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar proiectele cu finanţare europeană s-au redus valoric cu peste 15%.

    Proiectul de buget pentru 2014 este discutat în această perioadă cu delegaţia FMI, în condiţiile în care Guvernul a afirmat că vrea să trimită Parlamentului spre dezbatere proiectul până la 15 noiembrie.

  • NIS vrea 20-25 de benzinării în Bucureşti până în 2015

    “Vom avea cam 20-25 de benzinării şi în Bucureşti, şi lângă Bucureşti, din totalul vizat de 120 de benzinării până în 2015”, a declarat Vadim Smirnov, director general al NIS Petrol România.

    NIS Petrol este filiala din România a companiei sârbe NIS, controlată de Gazprom. Compania a deschis prima benzinărie în România la sfârşitul anului trecut şi în prezent are 13 unităţi, alte 10 staţii fiind în diverse stadii de construcţie. Dintre cele 13 unităţi funcţionale, 12 au fost investiţii greenfield, iar una a fost cumpărată de la un benzinar particular, a spus Smirnov.

    Planul companiei este ca până la sfârşitul anului 2015 să opereze o reţea de 120 de benzinării în România, investiţie totală de 150 milioane de euro. NIS Petrol are deocamdată 1% din piaţa distribuţiei de carburanţi din România, procentaj care ar putea trece de 10% atunci când vor fi deschise toate cele 120 de staţii. “Până la sfârşitul anului în curs, sperăm să avem deschise peste 23 de benzinării, dar depinde de mai mulţi factori. Este greu de imaginat că se pot face 120 de benzinării greenfield”, a adăugat Smirnov, precizând că NIS Petrol discută cu mai multe companii pentru cumpărarea unor staţii de alimentare cu carburanţi.

    Potrivit lui Smirnov, în prezent, cea mai mare parte a carburanţilor comercializaţi în benzinăriile proprii este cumpărată din România, dar până la sfârşitul anului carburanţii vor fi aduşi integral din Serbia. “Cred că până la sfârşitul anului vom vinde marfa proprie. Deocamdată, 99% din ce vindem este de la rafinării din România”, a mai spus Smirnov.

    NIS Petrol concurează pe piaţa distribuţiei de carburanţi din România cu OMV Petrom (din grupul austriac OMV), Rompetrol (Kazahstan), Lukoil (Rusia), MOL (Ungaria) şi ENI (Italia).

     

  • Vin sărbătorile: Poliţia începe să confişte artificii

    Poliţia Română, prin Direcţia Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul IGPR a organizat la nivel naţional, în perioada 5 septembrie – 28 octombrie, o acţiune de verificare a legalităţii desfăşurării activităţilor cu articole pirotehnice, de către societăţile care desfăşoară operaţiuni de import şi comercializare, precum şi de către persoanele juridice care execută jocuri de artificii.

    Poliţiştii din cadrul formaţiunilor arme, explozivi şi substanţe periculoase au efectuat 561 de controale la persoanele juridice autorizate să desfăşoare operaţiuni de import şi comercializare de articole pirotehnice, precum şi la cele care efectuează jocuri de artificii. De asemenea, au fost verificate toate cele 67 de depozite autorizate de articole pirotehnice.

    Poliţiştii au constatat 87 de infracţiuni privind nerespectarea regimului articolelor pirotehnice şi al materiilor explozive. 76 de persoane sunt cercetate penal pentru comiterea acestor infracţiuni.

    De asemenea, au fost aplicate 23 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 17.200 de lei şi au indisponibilizat, în vederea confiscării, aproximativ 7.600 de kg. de obiecte pirotehnice, de diferite clase şi categorii, toate provenind din săvârşirea de infracţiuni sau contravenţii la regimul materiilor explozive. Totodată, au fost retrase 13 autorizaţii de funcţionare.

  • Volksbank a prelungit promoţia la Creditul cu Economii

    Până la 31 decembrie 2013, Volksbank oferă Creditul cu Economii cu o dobândă de 9,75% pe an, fixă pe toată durata contractului. În plus, banca răsplăteşte clienţii bun-platnici, oferind un bonus de 5% din dobânzile plătite la credit, într-un Cont de Economii.

    ”Am luat decizia de a prelungi promoţia datorită rezultatelor foarte bune din punctul de vedere al vânzărilor, dar şi în contextul reducerii dobânzilor interbancare la lei, care ne permite să practicăm în continuare costuri mici la creditele noi”, declară Marius Istrati, şeful departamentului management produse din cadrul Volksbank.

    De la lansarea promoţiei, Volksbank a înregistrat un număr de cereri de credite de consum de 5 ori mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, valoarea medie a unui împrumut fiind puţin peste 28.000 de lei, comparativ cu 17.700 lei în 2012.

    Ponderea refinanţărilor în totalul creditelor acordate pe perioada campaniei reprezintă peste 60%.

    În prezent, Volksbank practică cea mai redusă dobândă la creditele de consum în oferta standard, fără a condiţiona clienţii să-şi încaseze salariul la bancă. În cazul Creditului cu Economii, banca nu percepe comision de analiză/acordare şi nici comision de administrare a creditului, singurul comision perceput fiind cel lunar, pentru administrarea contului curent.

    În cazul unui Credit cu Economii de 30.000 de lei contractat 5 ani, rata lunară se ridică la 636,73 lei, iar DAE la 10,42%. Dacă clientul îşi achită ratele la timp, valoarea bonusurilor la dobândă restituite de Volksbank pe parcursul perioadei de rambursare se ridică la 401 lei.

    Volksbank România, care a încheiat anul 2012 pe locul al optulea în sistemul bancar după valoarea activelor, are la ora actuală active de 4,2 mld. euro, o reţea de 130 de sucursale şi deserveşte peste 150.000 de clienţi.
     

  • METEO. Prognoza vremii în toată ţara până la 10 noiembrie

    BANAT
    Temperaturile vor scădea uşor, dar se vor situa în continuare mult peste mediile climatologice ale perioadei, astfel încât cele maxime vor fi de 15 la 18 grade, iar valorile din timpul nopţilor se vor încadra în ecartul mediu de 5 la 8 grade. Ploi slabe vor fi posibile în intervalul 5 – 7 noiembrie.

    CRIŞANA
    Temperaturile vor scădea uşor, dar se vor situa în continuare peste mediile climatologice specifice datei, astfel încât, aproape pe tot parcursul intervalului de prognoză, cele maxime vor fi în medie de 14-17 grade, iar valorile din timpul nopţilor se vor încadra în ecartul mediu de 5 la 8 grade. Probabilitate de ploi, slabe cantitativ, va fi mai mare în zielele de 5, 6 şi 7 noiembrie.

    TRANSILVANIA
    Temperaturile vor scădea, dar se vor menţine, până la 10 noiembrie, în general peste mediile climatologice specifice primei decade de noiembrie; temperaturile maxime vor fi în medie de 11-15 grade, iar minimele nocturne se vor încadra într-un ecart mediu de 2-5 grade. Ploi slabe vor fi posibile în zilele de 6 şi 7 noiembrie.

    MARAMUREŞ
    Temperaturile vor scădea uşor, dar se vor situa în continuare peste mediile climatologice ale perioadei, astfel încât cele maxime vor fi în medie de 15 la 18 grade, iar valorile din timpul nopţilor se vor încadra în ecartul mediu de 5 la 8 grade, cel mai probabil până la sfârşitul intervalului de prognoză. Probabilitatea de ploaie va fi mai mare între 5 şi 8 noiembrie.

    MOLDOVA
    Temperaturile vor scădea uşor, dar vor fi – aproape pe tot parcursul intervalului – mai ridicate decât mediile climatologice specifice primei decade a lunii noiembrie, cu maxime în medie de 12-15 grade şi valori medii în timpul nopţilor de 4 la 7 grade. Va creşte probabilitatea pentru precipitaţii în cantităţi nesemnificative, mai ales ploi sau burniţă.

    DOBROGEA
    Temperaturile vor scădea, devenind apropiate de mediile climatologice, iar tendinţa până la sfârşitul intervalului de prognoză va fi ca valorile să oscileze în jurul mediilor climatologice specifice primei decade a lunii noiembrie, cu maxime în medie de 11-14 grade şi valori medii în timpul nopţilor de 6 la 9 grade. Va creşte probabilitatea pentru ploi în cantităţi nesemnificative sau burniţă.

    MUNTENIA
    Temperaturile vor scădea, devenind apropiate de cele climatologic normale, iar tendinţa până la sfârşitul intervalului de prognoză va fi ca valorile să oscileze în jurul mediilor specifice primei decade a lunii noiembrie, cu maxime în medie de 12-16 grade şi valori medii în timpul nopţilor de 4 la 8 grade. Va creşte probabilitatea pentru ploi în cantităţi nesemnificative sau burniţă.

    OLTENIA
    Temperaturile vor scădea, devenind în general apropiate de cele climatologic normale, iar tendinţa până la sfârşitul intervalului de prognoză va fi ca valorile să se meţină în jurul mediilor multianuale specifice primei decade a lunii noiembrie, cu maxime în medie de 11-15 grade şi valori medii în timpul nopţilor de 4 la 8 grade. Va creşte probabilitatea pentru ploi în cantităţi nesemnificative sau burniţă.

    LA MUNTE
    Regimul temperaturii aerului se menţine în cea mai mare parte a intervalului peste cel normal în această perioadă a anului, deşi scăderea de temperatură va determina medii diurne de 6-10 grade şi nocturne de 1 la 4 grade. Va creşte probabilitatea pentru precipitaţii, însă aceastea vor fi în general slabe.

  • Guvernul bulgar nu va renunţa la cota unică

    Guvernul vrea să crească pensiile cu 3% de la 1 iulie, iar salariul minim va creşte de la 310 la 340 de leva (174 de euro). De asemenea, impozitul pe dobânzile la depozite va fi redus de la 10% la 8%, aceasta fiind deocamdată singura măsură de relaxare fiscală care se anunţă pentru 2014.

    Kornelia Ninova, deputat socialist, a explicat că formaţiunea nu-şi poate îndeplini promisiunea electorală de a renunţa la cota unică de impozitare de 10% în favoarea unui impozit progresiv, fiindcă nu există suficientă susţinere parlamentară.

    Cota unică de impozitare de 10%, cea mai mică din Europa, a fost introdusă în Bulgaria în 2008, înlocuind vechiul sistem progresiv cu trepte între 20% şi 24%.

    În campania electorală din acest an, socialiştii au promis înlocuirea cotei unice printr-un impozit progresiv cu trei trepte – zero pentru săraci, 10% impozit pentru bulgarii cu venituri medii şi unul mai mare pentru cei bogaţi, “deşi nu 70% ca în Franţa”, după cum spunea în februarie purtătorul de cuvânt al Partidului Socialist, citat de Novinite.

    Una dintre raţiunile revenirii la impozitul progresiv a fost împărţirea mai echitabilă a poverii crizei, cealaltă a fost legată de faptul că introducerea cotei unice nu a reuşit să diminueze economia subterană.