“Noua instalaţie permite reducerea emisiilor poluante ale rafinăriei, în linie cu nivelele europene (…) În plus, noua instalaţie va avea un impact pozitiv asupra eficienţei energetice a rafinăriei”, se arată într-un comunicat al OMV Petrom.
Pentru modernizarea şi eficientizarea Petrobrazi, OMV Petrom a alocat un buget de investiţii de circa 600 milioane euro, din care circa 500 milioane euro au fost deja cheltuiţi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
IDC a modificat în sens negativ estimarea privind creşterea pieţei produselor şi serviciilor IT în acest an, de la 4,9%, notează MarketWatch.
Dacă sunt incluse şi serviciile de telecomunicaţii, cheltuielile alocate IT vor creşte în acest an cu 3,8%, la 3.600 miliarde de dolari, estimează IDC.
“Având în vedere perspectiva economică incertă pentru cea de-a doua jumătate a acestui an, ne concentrăm în continuare pe riscurile negative asociate Chinei şi Europei de Vest”, a declarat vicepreşedintele IDC Stephen Minton.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
FMI cere în mod special guvernului francez să reformeze sistemul de pensii, dar fără creşterea contribuţiilor, aprofundarea reformei pe piaţa muncii şi deschiderea pentru concurenţă a pieţei bunurilor şi serviciilor.
“De acum şi până la sfârşitul anului 2013, guvernul va realiza două treimi din efortul întreprins în 2011 pentru stabilizarea deficitului. Având în vedere acest fapt şi caracterul ezitant al redresării, guvernul trebuie să încetinească ritmul ajustării”, se arată în raportul anual al FMI referitor la economia Franţei.
FMI estimează că Franţa va încheia acest an cu un deficit bugetar de 3,9% din PIB, faţă de 4,8% în 2012.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Spre deosebire de alti profesori, el este platit pentru cererea pentru abilitatile sale, iar aceasta este mare, scrie cotidianul financiar Wall Street Journal (WSJ).
Kim Ki-Hoon, care acum preda intr-o academie after-school privata, castiga majoritatea banilor din cursurile pe care le tine online. „Cu cat muncesc mai mult, cu atat castig mai mult. Imi place asta”, spune el.
Kim munceste in jur de 60 de ore pe saptamana, invatandu-i pe altii engleza, desi petrece doar trei din acest ore predand efectiv.
Cursurile sale sunt inregistrari video, pe care internetul le-a transformat intr-o marfa pe care o vinde cu 4 dolari/ora. Isi petrece majoritatea timpului raspunzand studentilor care ii cer ajutorul online, dezvoltand metode de predare si scriind texte – in jur de 200 pana in prezent.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Luni s-a consumat momentul de glorie pentru o echipa de cercetatori de la Universitate din Maastricht. Ei au lucrat cinci ani pentru a crea acest burger, plecand de la cateva celule minuscule prelevate dintr-un muschi de vaca.
Au adaugat sare, pudra de ou, suc de sfecla si shofran pentru culoare. La demonstratia din aceasta dupa-amiaza au participat, pe langa profesorul Mark Post, un bucatar si doi voluntaridegustatori.
Aparent, pregatirea burgerului a decurs ca pentru unul conventional. Toti cei prezenti au asteptat primele impresii cu sufletul la gura.
“Are un gust intens,seamana cu cel al carnii. Nu e la fel de suculent insa. Si am simtit lipsa sarii si a piperului”.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Sursa: Twisted Sifter
LA ÎNCEPUTUL SĂPTĂMÂNII TRECUTE, AZERII DE LA SOCAR AU DESCHIS A ŞAISPREZECEA BENZINĂRIE DIN REŢEAUA PE CARE AU ÎNCEPUT SĂ O CONSTRUIASCĂ ÎN URMĂ CU DOI ANI. Pentru azeri, iulie a fost luna judeţului Neamţ: au deschis o staţie la Roman şi una la Piatra Neamţ. Deschiderile din iulie au dus reţeaua SOCAR la 16 staţii după investiţii de aproximativ 25 milioane de euro. Strategia azerilor a vizat pentru început acoperirea zonei Moldovei, tot în această regiune urmând a avea loc şi următoarele deschideri: Focşani şi Adjud.
„Cu deschiderea de la Roman am atins un prag consolidat al unei reţele tot mai diversificate în puncte de alimentare şi servicii în premieră în această parte a ţării„, spune Hamza Karimov, CEO SOCAR România. Karimov precizează că planul de extindere a grupului nu vizează doar nord-estul ţării, ci şi Ardealul şi Banatul, dar şi alte centre cheie din România, cum ar fi Capitala: „Cel mai probabil vom finaliza anul cu zeci de milioane de euro investiţi în reţeaua de vânzare SOCAR şi cu staţii de alimentare dincolo de zona de nord-est a ţării„. SOCAR a intrat pe piaţa din România în urmă cu doi ani, prin achiziţia unui pachet de 90% din acţiunile firmei botoşănene Romtranspetrol, deţinută anterior de soţii Iulian şi Doina Berescu.
Un an mai târziu, în celălalt capăt al ţării, avea loc o achiziţie a grupului NIS, care reprezintă în regiune Gazpromul. Strategia expusă de Kirill Kravchenko, directorul general executiv al NIS, într-un interviu pentru publicaţia sârbă B92 anul trecut, arăta nu doar planul ruşilor de a cumpăra staţii în România, ci şi de a construi depozite şi o reţea de vânzare puternică în toată regiunea Balcanilor: „Am început construcţia de depozite de produse petroliere în Serbia, am achiziţionat depozite în Bulgaria şi ne pregătim pentru construcţia unor depozite în România„.
Pentru a atinge acest plan de dezvoltare, ruşii au declarat că au un buget de 500 de milioane de euro pe an pentru perioada 2012-2015, 40% din acest buget fiind alocat pentru extinderea reţelei de benzinării (250 de staţii în Serbia, 80 în Bulgaria şi 120 în România).
STRATEGIA CELOR DOI NOU-VENIŢI A VIZAT EXTINDEREA ÎN ZONELE UNDE CEI PATRU MARI RETAILERI AU O PREZENŢĂ MAI MICĂ: Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil şi-au concentrat reţelele în Bucureşti – unde este cel mai mare consum – şi pe principalele rute de transport din ţară, incluzând reşedinţele de judeţ. Strategia lor are la bază atât indici de consum, cât şi faptul că în sud-estul ţării sunt concentrate cele mai importante rafinării, Brazi şi Petromidia, dar şi principala sursă de aprovizionare externă de carburanţi, Marea Neagră.
Din punctul de vedere al accesului la carburanţi, Gazprom este avantajat de faptul că Banatul, zona unde şi-a concentrat reţeaua, este aproape de rafinăriile sale din Serbia, Pancevo şi Novi Sad. SOCAR cumpără carburanţii intern, deocamdată, dar ia în calcul dezvoltarea unei reţele proprii de aprovizionare, după cum au declarat oficialii companiei.
Atât SOCAR, cât şi Gazprom sunt acum în plină febră a deschiderilor şi a negocierilor pentru extinderea reţelei, în condiţiile în care retailerii maturi de carburanţi din piaţă – Rompetrol, Petrom, Mol şi Lukoil- au abordat în ultimii doi ani o atitudine conservatoare cu privire la deschiderea de noi staţii, pe fondul scăderii consumului de carburanţi (cu 3% anul trecut, urmând un trend de scădere care a început din 2008). Estimările făcute de companii la începutul lui 2013 arătau că cel mai optimist scenariu privind consumul de carburanţi pentru acest an este stagnarea. Cu toate acestea, cele două companii venite din est caută să îşi întărească poziţiile în România, „interesul pentru piaţa locală manifestat de SOCAR şi Gazprom reflectând probabil percepţia acestora asupra potenţialului viitor al pieţei din România„, după cum declara pentru Ziarul Financiar Andrei Creţu, manager pe servicii de consultanţă pentru management din cadrul PwC România. Datele Eurostat arată că în perioada
2007-2011 România s-a confruntat cu o scădere de 10% a cererii de produse petroliere, anul trecut tendinţa fiind tot de scădere. Variantele de creştere pentru cele două reţele nou intrate sunt fie noi achiziţii ale unor reţele mici sau medii, fie atragerea clienţilor prin preţurile practicate. Ultima variantă nu este deocamdată pusă în practică, dat fiind că ambele companii vând carburanţi la preţul pieţei. Achiziţiile ar putea viza staţiile independente, care sunt însă din ce în ce mai puţine şi reprezintă aproximativ 10-15% din piaţă, dar şi preluarea unor staţii la care renunţă marile reţele.
De exemplu, strategia grupului OMV pentru România vizează reducerea numărului de benzinării sau relocarea unora dintre acestea, în următorii trei ani, după cum declara anul trecut Manfred Leitner, directorul pentru rafinare şi marketing al companiei. Eficientizarea marilor reţele, dificultăţile micilor benzinari de a se adapta politicilor de mediu sau acoperirea unor nişe neexploatate ar putea fi variantele pentru întărirea poziţiilor SOCAR şi Gazprom.
Payzone România oferă servicii de plată şi reîncărcare electronică, operând cea mai mare reţea de plăţi electronice cu numerar din România prin intermediul a peste 11.000 de terminale din întreaga ţară. Acordul între Payzone România şi MoneyGram oferă o soluţie eficientă din punct de vedere al costurilor pentru consumatorii care nu au sau nu utilizează un cont bancar sau un card de credit pentru transferul de fonduri. Fondurile pot fi primite în locaţiile Payzone în timpul programului de lucru, inclusiv seara şi în weekend.
Comentând noua alianţă, Cristina Constantin, director general, Payzone România, spune că “această colaborare aduce valoare atât companiei noastre, cât şi companiei MoneyGram”.
“Ne-am angajat să ne extindem reţeaua de parteneri pe piaţa locală, iar planurile noastre de a creşte numărul locaţiilor până la finele anului demonstrează acest angajament,” a declarat Radu Pojoga, MoneyGram Country Manager, România şi Bulgaria.
Serviciile de transfer de bani sunt acum disponibile clienţilor la mai multe sute de locaţii Payzone, iar acordul include o extindere continuă, preconizându-se că serviciile MoneyGram vor fi furnizate în mai multe locaţii până la finele anului.
MoneyGram oferă soluţii financiare pentru clienţii care nu au găsit răspuns la nevoile lor în cadrul instituţiilor financiare tradiţionale. MoneyGram oferă servicii de plată a facturilor în Statele Unite şi Canada şi servicii de transfer de bani la nivel global, printr-o reţea globală ce cuprinde peste 321.000 de locaţii ale partenerilor, inclusiv retaileri, oficii poştale internaţionale şi instituţii financiare – în 199 de ţări şi teritorii din întreaga lume.
Payzone SA a intrat pe piaţa din România în 2004. Începând cu 2007, Payzone România face parte din grupul omonim care oferă o gamă variată de servicii de plată şi încărcare electronică în ţări precum Irlanda, Marea Britanie, Germania, Suedia, România şi Grecia.
Payzone deţine în prezent cea mai mare reţea de plăţi electronice cu numerar din România, operând în total peste 11.000 de terminale în întreaga ţară.
Payzone România oferă pe piaţa din România un portofoliu de servicii de plată ce include: vânzarea de produse preplătite pentru reţelele mobile, colectarea de plăţi ale facturilor pentru furnizorii de servicii şi utilităţi, credit şi asigurări, vânzări de produse preplătite pentru plata prin Internet.
“Niciun cont şi niciun bun nu a fost pus sub sechestru”, a spus proprietarul Grupului Feroviar Român (GFR), după ce în presă au apărut informaţii că averea lui a fost pusă sub sechestru de la sfârşitul lunii iunie.
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimianlitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Iaşi face cercetări pentru evaziune fiscală întră-un dosar privind privatizarea frauduloasă a firmei Transbordare Vagoane Marfă (TVM) Iaşi şi implicare în activităţi de crimă organizată, procurorii având indicii că Gruia Stoica ar fi preluat TVM cu banii firmei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro