BusinessMagazin

Blog

  • Scurt ghid de atragere a banilor într-un start-up: Am o idee de afacere. E valoroasă?

    Mai mult de jumătate dintre studenţii români vor să înceapă propria afacere. Între tehnologie şi succes stau banii: 90% dintre antreprenorii români consideră accesul la finanţare dificil sau foarte dificil. Ce-i rămân tânărului întreprinzător de făcut? Să îşi găsească un “business angel”, un investitor sau un fond de investiţii.

    Cum găseşti investitorul, ce îi spui, când şi cum, cum îţi concepi prezentarea pentru un eveniment menit să faciliteze accesul la finanţare, care ar trebui să fie punctele forte pe care trebuie să insişti, iată câteva întrebări la care încercăm să raspundem în continuare.
    Prima întrebare pe care trebuie să ţi-o pui este: “Am o idee de afacere. E valoroasă?” Răspunsul este greu de acceptat, dar trebuie să ştiţi că o idee nu valorează prea mult.

    Din punctul de vedere al unui investitor, valoarea unei idei este este aproape zero, spune Dan Vişoiu, partner la BAC Investment Banking. “Îmi spune foarte multe lucruri despre o persoană faptul că nu a putut să avanseze, să evolueze din faza unei idei ca să lanseze afacerea”, adugă el.
    Dragoş Rouă, antreprenor în serie şi blogger, crede că ideile sunt commodities: “Şansele ca cineva să aibă ideea ta sau să o fi avut deja de 1.000 de ori înainte sunt extrem de mari. Din perspectiva mea, ideea are o importanţă minoră; contează mult mai mult implementarea”.

    Implementarea unei idei, adaugă Rouă, poate să nu fie spectaculoasă dar poate să se dovedească mult mai atrăgătoare decât o idee fabuloasă dar care nu e implementată bine. “Contează mult mai mult ce faci, felul în care îţi creezi procesele, clienţii şi furnizorii şi îţi gestionezi cheltuielile şi îţi faci brandingul decât ideea.

    Focusul pe idee nu mi se pare că ar trebui să fie extraordinar”. Un corolar: ideea în sine trebuie să fie cât mai simplă. “Hai să distribuim imagini de la unii la alţii, este Instagram. O idee foarte simplă, dar implementarea a fost foarte bună.

    Un alt exemplu este Whatsapp – hai să facem oamenii să vorbească între ei. Punct. Atât. Idee extrem de simplă, făcută de zeci de ori, înainte existând în piaţă, încă de pe vremea ICQ-ului în cazul Whatsapp – sau şi Flicker exista înainte să existe Instagram – dar implementate într-un mod mult mai adaptat pe nevoile pieţei şi la ceea ce clienţii vor”.

  • Mituri privind obiceiurile alimentare care afectează sănătatea

    Degresat sau fără zahăr înseamnă fără calorii. Adevărul este că în cele mai multe cazuri etichetele care afişează mesajul “degresat” sau “fără zahăr” sunt doar capcane, deoarece din dorinţa de a crea un produs care să fie în primul rând gustos, producătorii compensează lipsa grăsimii cu mai mult zahăr sau potenţiatori de arome şi sare, iar zahărul este înlocuit la rândul lui cu exces de sodiu, făină sau chiar grăsime. Toate aceste ingrediente care creează imaginea unui produs gustos şi bun pentru siluetă doar adaugă calorii prin diferite arome artificiale. Cel mai sigur este testul etichetei, care poate determina dacă produsul este într-adevar sănătos prin verificarea ingredientelor.

    O alimentaţie scăzută în sodiu este indicată tuturor. Sodiul este un mineral important pentru organism, ce ajută la buna funcţionare a sistemului muscular şi a sistemului nervos, astfel că este recomandat ca acesta să fie menţinut la un nivel echilibrat.

    Mult timp s-a discutat despre efectul negativ al sodiului asupra presiunii arteriale şi despre riscul crescut de apariţie a bolilor de inimă. Deşi este adevărat că sodiul creşte într-o măsură mică tensiunea arterială, diminuarea cantităţii zilnice de sodiu nu aduce beneficii ci poate creşte nivelul trigliceridelor şi al colesterolului. Tocmai de aceea, pentru persoanele care nu suferă de tensiune ridicată, nu este indicat să evite consumul de sare.

    Ouăle sunt bogate în colesterol şi pot provoca boli de inimă. Deşi au căpătat o reputaţie proastă din cauza colesterolului care se găseşte în gălbenuş (aproximativ 211 miligrame/ ou), asta nu înseamnă că ouăle trebuie evitate pentru a proteja sănătatea inimii. Este important să ştim că nivelul ridicat de colesterol este în primul rând consecinţa unei diete bogate în acizi graşi saturaţi şi nu a consumului unui singur aliment. Mai mult, consumul zilnic de ouă nu creşte semnificativ nivelul de colesterol, iar beneficiile acestora depăşesc cu mult aşa-zisele pericole. Mai mult, diferite studii au demonstrat că mâncatul ouălelor creşte nivelul de colesterol bun HDL.

    Consumul de carbohidraţi afectează sănătatea. Carbohidraţii sunt o sursă importantă de energie şi se împart în două categorii importante: cei complecşi care aduc beneficii multiple sănătăţii (cerealele integrale de secară sau ovăz, nuci, seminţe, linte, alune, mazăre) şi cei simpli, care au fost procesaţi industrial şi şi-au pierdut astfel o mare parte din fibre şi nutrienţi (dulciurile cu zahăr şi făină albă, junk food). Carbohidraţii simpli nu fac altceva decât să polueze organismul cu toxine, zahăr şi alte chimicale ce apar în urma procesării acestora. Aşadar, consumul de carbohidraţi este benefic pentru sănătate atât timp cât este vorba despre cei complecşi.

    Un pahar de vin roşu pe zi este sănătos. Nu doar vinul roşu este cel care aduce beneficii organismului şi în special inimii: berea şi alte băuturi alcoolice au acelaşi efect, atât timp cât sunt consumate echilibrat. În general, alcoolul stimulează nivelul colesterolului bun HDL, deoarece moleculele acestuia acţionează asupra trigliceridelor, diminuând astfel riscul de a dezvolta mai târziu cheaguri de sânge ce pot provoca atacuri cerebrale. Cu toate acestea, trebuie precizat că nu este indicat consumul zilnic de alcool şi nici depăşirea cantităţii de 100 ml la o servire. În caz contrar, efectele negative vor depăşi beneficiile acestora.

  • Afaceri începute pe şerveţele: cum ceea ce trebuia să fie iniţial un lanţ de restaurante a devenit o companie de computere

    În 1982 trei inşi au renunţat să mai lucreze pentru Texas Instruments şi s-au întâlnit într-o plăcintărie din Huston. Acolo, Rod Camon, Jim Harris şi Bill Murto au decis să pună câte 1.000 de dolari şi şi-au adunat ideile pe un şerveţel.

    Iniţial se gândeau să facă un lanţ de restaurante cu specific mexican, dar mai apoi au decis să rămână în zona tehnologică şi să mizeze pe mobilitatea echipamentelor de calcul, aşa că au creat Copmaq.

    După numai un an compania aduna 67 de milioane de dolari pe piaţa NASDAQ, livra 53.000 de computere portabile şi înregistra venituri de 111 milioane dolari. În continuare Compaq a fost o poveste de succes până la criza dot-com, şi în cele din urmă a fost cumpărată de HP în 2002 pentru 25 de miliarde de dolari.
     

  • Scurt ghid de atragere a banilor într-un start-up. Cum mă prezint, eu şi afacerea mea?

    În jurul anului 2000 doi jurnalişti americani au introdus conceptul “elevator pitch” – o prezentare de 30 de secunde până la câteva minute, în care cineva îşi expune oferta, astfel încât să capteze atenţia unui potenţial partener, investitor sau client. Un investitor poate fi contactat şi în mod direct, printr-un mail, sau poate în cadrul unui eveniment public.

    Mulţi business angel români răspund la mail-uri, dacă sunt bine scrise şi nu foarte lungi, aşa că este posibilă chiar şi varianta unui e-mail direct, deşi este mult mai eficient dacă cineva te prezintă. Antreprenorul ar trebui să îşi creeze legături cu potenţialii investitori cu cel puţin un an înainte de a avea nevoie de banii respectivi şi să-i ţină pe aceştia la curent cu progresul şi cu obiectivele atinse.

    Oricum, oriunde, antreprenorul va trebui să se prezinte pe sine şi afacerea sa. “În  primul rând trebuie să atragă atenţia, cu o prezentare puternică, cu curaj. Trebuie să faci o demonstraţie de forţă, de cunoaştere a businessului pe care îl prezinţă. Sa fii sigur pe  informaţiile pe care le prezinţi”, spune Marius Dosinescu, de la FlorideLux.

    În privinţa proiectului, trebuie să explice în cât mai puţine cuvinte ce problemă rezolvă şi de ce o face mai bune. “Dacă este o nevoie, probabil că este deja adresată, şi atunci o întrebare importantă este cum o adresăm noi mai bine. Aici sunt câtva greşeli care se repetă: sunt tineri antreprenori care cred că ideea lor nu a mai fost pusă în practică de nimeni, deci nu au concurenţă, ceea ce este, întotdeauna, o greşeală”, spune Marius Ghenea.

    O altă greşeală este prezentare propriului produs ca având doar calităţi şi desconsiderarea produselor concurente. “Nu este credibil. Dacă demonstrezi un mic avantaj competitiv, eşti deja pe drumul cel bun. Nu trebuie să mergi  atât de departe încât să spui că ai un produs extraordinar, iar celelalte sunt proaste”.
    La fel de periculoasă este şi extrema cealaltă, când, la întrebarea “care este avantajul cometitiv?”, antreprenorul răspunde “este la fel cu celelalte, dar asta e, toate fac acelaşi lucru”. Trebuie să ai încredere în rodusul tău, iar încrederea nu trebuie să fie oarbă şi bazată doar pe nişte prejudecăţi, adaugă Ghenea.

    “Trebuie să  arăţi faptul că ştii despre ce problemă vorbeşti. Şi problema pe care vrei să o rezolvi. Există foarte multe businessuri care rezolvă problema unui singur om, a unui antreprenor, care zice “Vai, am avut nişte epifanii, mi-am dat seama că dacă am furculiţă cu trei dinţi mănânc mai bine decât dacă am o furculiţă cu doi dinţi”, însă asta îmi rezolvă doar mie problema, nu rezolvă problema mai multor oameni care pot să-mi devină clienţi” spune Dragoş Rouă, antreprenor.


    “Este drept  că şi o piaţă dinamică te ajută foarte mult. Dacă vii să prezinţi o idee de business pe o piaţă saturată sau dacă nu vii cu o idee nouă atunci clar nu vei atrage atenţia investitorilor”, adaugă Marius Dosinescu, antreprenor, Flori de Lux.
    La fel de importante sunt, şi trebuiesc a fi prezentate, opiniile celor ce deja au folosit produsul.
    Şi nu poate fi evitată, desigur, partea de cifre a prezentării. “Cine nu este bun la cifre trebuie să aducă în echipă o presoană care se pricepe; poate fi un colaborator, nu un partener sau anagajat, dar care să poată să facă nişte estimări rezonabile în privinţa costurilor, a veniturilor, cu privire la piaţă sau altele.

    Mi s-a întâmplat de multe ori ca numerele prezentate de antreprenori să fie diferite de cele la care ajungeam în cele din urmă, împreună cu ei, fără să-i forţez. Fie că erau mai mari, fie că erau mai mici, de multe ori erau net diferite de cele estimate de ei. Dacă le arăţi toate implicaţiile, atunci lucrile devin mai clare şi poţi ajunge la nişte cifre rezonabile”, spune Marius Ghenea.

    Trebuie să spunem că foarte importantă este suma în sine solicitată. Nu trebuie să cereţi mai mult decât puteţi digera. De multe ori se solicită sume semnificative, fără o idee foarte clară; nu din lăcomie sau din rea credinţă, ci pentru că antreprenorul crede că mai mulţi bani înseamnă mai bine. “Nu este  o concluzie corectă, pentru că de cele mai multe ori se respectă principiul “esay come, easy go”, zâmbeşte Marius Ghenea. “Dacă primeşti cu uşurinţă sume mari, probabil că nu vei fi  foarte atent la modul cum cheltui sau cum investeşti”.

    Mai mult, în momentul în care antreprenorul a obţinut banii respectivi şi ajunge la partea de implementare, abia atunci încep problemele reale. “După ce ai cheltuit 6-9 luni din viaţă căutând finanţare şi zici “ok, în momentul ăsta am găsit finanţare, abia atunci încep problemele, pentru că abia atunci începi să fii răspunzător pentru ce faci, abia atunci începi să-ţi dai seama dacă ţi se validează intuiţiile, abia atunci începi să-ţi dai seama dacă într-adevăr ai un business care să genereze profituri conform aşteptărilor investitorilor”, explică Dragoş Rouă.

  • Franţa încheie oficial, la 31 decembrie, misiunea în Afganistan

    Retragerea militarilor va marca încheierea celor 13 ani de prezenţă franceză în Afganistan în cadrul Forţei Internaţionale de Asistenţă şi Securitate (ISAF), aflată sub comanda NATO.

    Franţa, care a participat cu aproape 4.000 de militari la misiunea ISAF, şi-a retras în 2012 trupele combatante din Afganistan.

    În total, aproximativ 70.000 de militari francezi s-au aflat în Afganistan din 2001. De asemenea, 89 de militari francezi au murit, iar 700 au fost răniţi în operaţiunile din Afganistan.

    Misiunea NATO în Afganistan se încheie la sfârşitul acestei luni. În 2015, aproximativ 12.500 de militari străini vor rămâne pe teritoriul afgan în cadrul unei misiuni de pregătire şi asistenţă pentru forţele de securitate afgane.

  • Motivarea de arestare a lui Pendiuc: Primarul Piteştiului a încălcat cu rea-credinţă obligaţiile controlului judiciar, într-o manieră insidioasă

    Pendiuc a fost arestat preventiv în 12 decembrie, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea procurorilor, care l-au acuzat pe edil că, în timp ce era în arest la domiciliu, a luat legătura cu o altă persoană cercetată în dosarul de corupţie.

    “Maniera insidioasă în care inculpatul, având cunoştinţă de faptul ca are obligaţia de a nu lua legătura cu suspecţii, participanţii si martorii din prezenta cauza, procedează la purtarea de discuţii cu suspecta, este apreciat de judecător ca argument în sprijinul reţinerii relei – credinţe a acestuia în ceea ce priveşte încălcarea obligaţiilor stabilite prin încheierea din data de 19.11.2014”, arată Tribunalul Bucureşti, în motivarea deciziei de arestare a lui Pendiuc.

    Instanţa mai subliniază, în documentul citat, că bunul mers al activităţii de urmărire penală “ar fi periclitat” pe viitor dacă Pendiuc ar continua să fie cercetat sub control judicar, “măsura arestării preventive fiind proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse inculpatului”.

    Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă şi a fost contestată de edil la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care nu a stabilit, deocamdată, data la care va analiza acest dosar.

    Judecătorii de la Tribunalul Capitalei au admis propunerea de arestare preventivă a lui Pendiuc, după ce procurorii au descoperit că primarul edilul suna cunoscuţi, în perioada arestului la domiciliu, şi le cerea să-i fie daţi la telefon suspecţi din dosarul său, iar când vorbea cu aceştia li se adresa ca şi cum ar fi discutat tot cu cei apelaţi iniţial.

    În acelaşi dosar, DNA a cerut înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu arestarea preventivă şi pentru omul de afaceri Constantin Scarlat, reprezentant al SC CNCD SA, pentru că “a încălcat obligaţia stabilită de instanţă de a nu părăsi imobilul fără permisiunea organului judiciar”, însă solicitarea anchetatorilor a fost respinsă de judecătorii Tribunalului Bucureşti.

    În 7 noiembrie, Tribunal Bucureşti a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a primarului Tudor Pendiuc şi a lui Constantin Scarlat. În urma contestaţiei, Curtea de Apel Bucureşti a dispus, în 19 noiembrie, ca Pendiuc şi Scarlat să stea în arest la domiciliu. În timpul arestului la domiciliu, aceştia trebuiau să nu părăsească locuinţele fără permisiunea anchetatorilor, să nu comunice cu ceilalţi inculpaţi din dosar şi cu martori, precum şi să se prezinte în faţa procurorilor sau la instanţă ori de câte ori sunt chemaţi.

    Pendiuc este cercetat de procurorii DNA pentru luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată.

    Potrivit procurorilor DNA, societatea de transport public local din Piteşti, SC Publitrans 2000 SA, deţinută în totalitate de Consiliul Local Piteşti, trebuia să înlocuiască parcul auto cu 80 de autobuze noi, ce urmau să fie achiziţionate de Consiliul Local.

    Primarul Tudor Pendiuc, folosindu-se de pretextul inexistenţei fondurilor publice necesare achiziţionării celor 80 de autobuze, a făcut demersuri pentru a fi încheiat, executat şi prelungit un contract de asociere în participaţiune între SC Publitrans 2000 SA şi societăţile CNCD SA şi Girexim Universal SA, prin care bugetul local ar fi fost prejudiciat cu peste 5 milioane de euro (23.013.099,65 de lei).

    Cele două firme erau obligate să deţină în proprietate autobuzele, însă acestea au fost achiziţionate în leasing, cu puţin timp înainte de încheierea contractului. Mai mult, achitarea ratelor de leasing pentru aceste autobuze s-a făcut din încasările provenite ca urmare a contractului de asociere cu societatea de transport public local.

    De asemenea, Pendiuc este acuzat că a modificat documentaţia de achiziţie (fişa de date a asocierii, caietul de sarcini, contractul cadru) pentru desemnarea operatorului privat, pentru a fi atribuit contractul de asociere în participaţiune societăţilor CNCD şi Girexim Universal şi că nu a desfiinţat contractul, în condiţiile în care asocierea de firme nu deţinea autobuzele în proprietate.

    Social-democratul Tudor Pendiuc este unul dintre cei mai longevivi primari din România. El a fost ales primar al municipiului Piteşti pentru prima dată în anul 1992 şi de atunci ocupă fără întrerupere această funcţie, fiind reales de piteşteni la fiecare patru ani.

    Tudor Pendiuc conduce PSD Argeş, după ce fostul preşedinte al organizaţiei judeţene, Constantin Nicolescu, a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese.

  • Motivarea de arestare a lui Pendiuc: Primarul Piteştiului a încălcat cu rea-credinţă obligaţiile controlului judiciar, într-o manieră insidioasă

    Pendiuc a fost arestat preventiv în 12 decembrie, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea procurorilor, care l-au acuzat pe edil că, în timp ce era în arest la domiciliu, a luat legătura cu o altă persoană cercetată în dosarul de corupţie.

    “Maniera insidioasă în care inculpatul, având cunoştinţă de faptul ca are obligaţia de a nu lua legătura cu suspecţii, participanţii si martorii din prezenta cauza, procedează la purtarea de discuţii cu suspecta, este apreciat de judecător ca argument în sprijinul reţinerii relei – credinţe a acestuia în ceea ce priveşte încălcarea obligaţiilor stabilite prin încheierea din data de 19.11.2014”, arată Tribunalul Bucureşti, în motivarea deciziei de arestare a lui Pendiuc.

    Instanţa mai subliniază, în documentul citat, că bunul mers al activităţii de urmărire penală “ar fi periclitat” pe viitor dacă Pendiuc ar continua să fie cercetat sub control judicar, “măsura arestării preventive fiind proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse inculpatului”.

    Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă şi a fost contestată de edil la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care nu a stabilit, deocamdată, data la care va analiza acest dosar.

    Judecătorii de la Tribunalul Capitalei au admis propunerea de arestare preventivă a lui Pendiuc, după ce procurorii au descoperit că primarul edilul suna cunoscuţi, în perioada arestului la domiciliu, şi le cerea să-i fie daţi la telefon suspecţi din dosarul său, iar când vorbea cu aceştia li se adresa ca şi cum ar fi discutat tot cu cei apelaţi iniţial.

    În acelaşi dosar, DNA a cerut înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu arestarea preventivă şi pentru omul de afaceri Constantin Scarlat, reprezentant al SC CNCD SA, pentru că “a încălcat obligaţia stabilită de instanţă de a nu părăsi imobilul fără permisiunea organului judiciar”, însă solicitarea anchetatorilor a fost respinsă de judecătorii Tribunalului Bucureşti.

    În 7 noiembrie, Tribunal Bucureşti a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a primarului Tudor Pendiuc şi a lui Constantin Scarlat. În urma contestaţiei, Curtea de Apel Bucureşti a dispus, în 19 noiembrie, ca Pendiuc şi Scarlat să stea în arest la domiciliu. În timpul arestului la domiciliu, aceştia trebuiau să nu părăsească locuinţele fără permisiunea anchetatorilor, să nu comunice cu ceilalţi inculpaţi din dosar şi cu martori, precum şi să se prezinte în faţa procurorilor sau la instanţă ori de câte ori sunt chemaţi.

    Pendiuc este cercetat de procurorii DNA pentru luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată.

    Potrivit procurorilor DNA, societatea de transport public local din Piteşti, SC Publitrans 2000 SA, deţinută în totalitate de Consiliul Local Piteşti, trebuia să înlocuiască parcul auto cu 80 de autobuze noi, ce urmau să fie achiziţionate de Consiliul Local.

    Primarul Tudor Pendiuc, folosindu-se de pretextul inexistenţei fondurilor publice necesare achiziţionării celor 80 de autobuze, a făcut demersuri pentru a fi încheiat, executat şi prelungit un contract de asociere în participaţiune între SC Publitrans 2000 SA şi societăţile CNCD SA şi Girexim Universal SA, prin care bugetul local ar fi fost prejudiciat cu peste 5 milioane de euro (23.013.099,65 de lei).

    Cele două firme erau obligate să deţină în proprietate autobuzele, însă acestea au fost achiziţionate în leasing, cu puţin timp înainte de încheierea contractului. Mai mult, achitarea ratelor de leasing pentru aceste autobuze s-a făcut din încasările provenite ca urmare a contractului de asociere cu societatea de transport public local.

    De asemenea, Pendiuc este acuzat că a modificat documentaţia de achiziţie (fişa de date a asocierii, caietul de sarcini, contractul cadru) pentru desemnarea operatorului privat, pentru a fi atribuit contractul de asociere în participaţiune societăţilor CNCD şi Girexim Universal şi că nu a desfiinţat contractul, în condiţiile în care asocierea de firme nu deţinea autobuzele în proprietate.

    Social-democratul Tudor Pendiuc este unul dintre cei mai longevivi primari din România. El a fost ales primar al municipiului Piteşti pentru prima dată în anul 1992 şi de atunci ocupă fără întrerupere această funcţie, fiind reales de piteşteni la fiecare patru ani.

    Tudor Pendiuc conduce PSD Argeş, după ce fostul preşedinte al organizaţiei judeţene, Constantin Nicolescu, a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese.

  • Drona care a filmat imediat după prăbuşirea elicopterului, găsită şi predată procurorilor militari

    Proprietarul dronei, Bogdan Dumitru, a declarat, vineri, că o persoană l-a anunţat că drona sa pe care o pierduse luni, la scurt timp după prăbuşirea elicopterului SMURD, a ajuns la Poliţia Mamaia, astfel că s-a dus acolo, însă a fost trimis la IPJ Constanţa, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Dumitru a declarat că poliţiştii de la IPJ Constanţa l-au îndrumat la Parchetul Militar, că a mers şi acolo, dar i s-a spus că drona nu ajunsese la procurori.

    După câteva ore, a fost anunţat că drona se afla la Parchetul Militar, astfel că a mers acolo.

    Bogdan Dumitru a povestit că pe drona respectivă sunt două filmări şi două fotografii. Prima filmare are aproximativ 20 de secunde şi se vede cum coada elicopterului se mişcă puternic ca şi cum cineva ar trage de ea, iar cea de-a doua filmare nu este deocamdată disponibilă. Bărbatul a mai spus că în zilele următoare se va duce la Parchet cu o altă dronă în care va introduce cardul din drona care a filmat pentru ca acele imagini să poată fi disponibile şi analizate de către anchetatori.

    El a precizat că din imaginele înregistrate de dronă se pot vedea o maşină de pompieri şi o barcă ce se apropie de locul unde s-a prăbuşit elicopterul.

    Bogdan Dumitru a mai declarat că a aflat de pe Facebook că un elicopter s-a prăbuşit în lacul Siutghiol şi a plecat înspre staţiunea Mamaia, luând drona cu el.
    El a precizat că imediat ce a ajuns la locul accidentului a înălţat drona, îndreptând-o înspre o zonă a lacului unde observase o pată de ulei.

    “Am ridicat drona să văd cine e pe mal şi am trimis-o pe un punct din lac unde părea să fie ulei, dar era kerosen. Am ridicat drona la 64 de metri altitudine şi era o chestie care se agita acolo prinsă de ceva. Când am încercat să o duc mai jos am pierdut controlul dronei. Filmarea a durat trei-patru minute, aşa îmi aduc aminte”, a spus Bogdan Dumitru.

    El a spus că nu îşi explică de ce a pierdut controlul dronei.

    “Când o dronă îşi pierde controlul trebuie să se ducă în punctul de unde a plecat. Dacă i se termină bateria, atunci când ajunge la 20 la sută aterizează. Ea se afla atunci la 174 de metri de ţărm şi avea o viteză de cinci-şase metri pe secundă”, a povestit Bogdan Dumitru.

    Bărbatul a mai spus că a căutat drona începând de luni seară, însă fără succes, iar vineri dimineaţă a primit un telefon de la o persoană care i-a spus că drona a fost găsită şi predată Poliţiei Mamaia de către un angajat al unui hotel.

    Oficiali ai Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie declaraseră pentru MEDIAFAX că procurorii care se ocupă de acest dosar nu primiseră informaţia că drona a fost recuperată şi că aparatul nu era în posesia anchetatorilor.

    Sursele citate au menţionat că dacă o persoană sau o autoritate recuperează aparatul, trebuie să-l predea anchetatorilor în baza unui proces-verbal.

    Medicul Laura Vizireanu (39 de ani), asistenta Gabriela Harton (38 de ani), care era însărcinată, pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani) şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani), şi-au pierdut viaţa în urma accidentului aviatic din Constanţa. Elicopterul SMURD care s-a prăbuşit luni după-amiază în lacul Siutghiol transportase un pacient cu embolie pulmonară de la Tulcea la Spitalul Judeţean din Constanţa şi se întorcea de la Aeroportul ”Mihail Kogălniceanu”, unde alimentase cu combustibil.

    Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore. Accidentul a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial marţi, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă.

    Procurorii Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti au dispus începerea urmăririi penale în acest caz pentru infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. De asemenea, în continuarea cercetărilor, procurorii militari au extins urmărirea penală pentru ucidere din culpă. Ulterior, ancheta a fost preluată de Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Procurorul general Tiberiu Niţu declara miercuri că, deocamdată, nu a fost identificată cauza prăbuşirii elicopterului SMURD, precizând că dacă se va stabili că decesul celor patru persoane “nu s-a datorat unei fapte umane”, ci unei “împrejurări fortuite”, nu va fi nimeni tras la răspundere.

    Potrivit lui Niţu, în cazul oricărui accident urmat de decesul unor persoane este investigată o posibilă faptă de ucidere din culpă, dar sunt situaţii când se stabileşte că decesul nu s-a datorat unei fapte umane, ci unei “împrejurări fortuite”.

  • Drona care a filmat imediat după prăbuşirea elicopterului, găsită şi predată procurorilor militari

    Proprietarul dronei, Bogdan Dumitru, a declarat, vineri, că o persoană l-a anunţat că drona sa pe care o pierduse luni, la scurt timp după prăbuşirea elicopterului SMURD, a ajuns la Poliţia Mamaia, astfel că s-a dus acolo, însă a fost trimis la IPJ Constanţa, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Dumitru a declarat că poliţiştii de la IPJ Constanţa l-au îndrumat la Parchetul Militar, că a mers şi acolo, dar i s-a spus că drona nu ajunsese la procurori.

    După câteva ore, a fost anunţat că drona se afla la Parchetul Militar, astfel că a mers acolo.

    Bogdan Dumitru a povestit că pe drona respectivă sunt două filmări şi două fotografii. Prima filmare are aproximativ 20 de secunde şi se vede cum coada elicopterului se mişcă puternic ca şi cum cineva ar trage de ea, iar cea de-a doua filmare nu este deocamdată disponibilă. Bărbatul a mai spus că în zilele următoare se va duce la Parchet cu o altă dronă în care va introduce cardul din drona care a filmat pentru ca acele imagini să poată fi disponibile şi analizate de către anchetatori.

    El a precizat că din imaginele înregistrate de dronă se pot vedea o maşină de pompieri şi o barcă ce se apropie de locul unde s-a prăbuşit elicopterul.

    Bogdan Dumitru a mai declarat că a aflat de pe Facebook că un elicopter s-a prăbuşit în lacul Siutghiol şi a plecat înspre staţiunea Mamaia, luând drona cu el.
    El a precizat că imediat ce a ajuns la locul accidentului a înălţat drona, îndreptând-o înspre o zonă a lacului unde observase o pată de ulei.

    “Am ridicat drona să văd cine e pe mal şi am trimis-o pe un punct din lac unde părea să fie ulei, dar era kerosen. Am ridicat drona la 64 de metri altitudine şi era o chestie care se agita acolo prinsă de ceva. Când am încercat să o duc mai jos am pierdut controlul dronei. Filmarea a durat trei-patru minute, aşa îmi aduc aminte”, a spus Bogdan Dumitru.

    El a spus că nu îşi explică de ce a pierdut controlul dronei.

    “Când o dronă îşi pierde controlul trebuie să se ducă în punctul de unde a plecat. Dacă i se termină bateria, atunci când ajunge la 20 la sută aterizează. Ea se afla atunci la 174 de metri de ţărm şi avea o viteză de cinci-şase metri pe secundă”, a povestit Bogdan Dumitru.

    Bărbatul a mai spus că a căutat drona începând de luni seară, însă fără succes, iar vineri dimineaţă a primit un telefon de la o persoană care i-a spus că drona a fost găsită şi predată Poliţiei Mamaia de către un angajat al unui hotel.

    Oficiali ai Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie declaraseră pentru MEDIAFAX că procurorii care se ocupă de acest dosar nu primiseră informaţia că drona a fost recuperată şi că aparatul nu era în posesia anchetatorilor.

    Sursele citate au menţionat că dacă o persoană sau o autoritate recuperează aparatul, trebuie să-l predea anchetatorilor în baza unui proces-verbal.

    Medicul Laura Vizireanu (39 de ani), asistenta Gabriela Harton (38 de ani), care era însărcinată, pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani) şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani), şi-au pierdut viaţa în urma accidentului aviatic din Constanţa. Elicopterul SMURD care s-a prăbuşit luni după-amiază în lacul Siutghiol transportase un pacient cu embolie pulmonară de la Tulcea la Spitalul Judeţean din Constanţa şi se întorcea de la Aeroportul ”Mihail Kogălniceanu”, unde alimentase cu combustibil.

    Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore. Accidentul a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial marţi, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă.

    Procurorii Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti au dispus începerea urmăririi penale în acest caz pentru infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. De asemenea, în continuarea cercetărilor, procurorii militari au extins urmărirea penală pentru ucidere din culpă. Ulterior, ancheta a fost preluată de Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Procurorul general Tiberiu Niţu declara miercuri că, deocamdată, nu a fost identificată cauza prăbuşirii elicopterului SMURD, precizând că dacă se va stabili că decesul celor patru persoane “nu s-a datorat unei fapte umane”, ci unei “împrejurări fortuite”, nu va fi nimeni tras la răspundere.

    Potrivit lui Niţu, în cazul oricărui accident urmat de decesul unor persoane este investigată o posibilă faptă de ucidere din culpă, dar sunt situaţii când se stabileşte că decesul nu s-a datorat unei fapte umane, ci unei “împrejurări fortuite”.

  • STUDIU: Permafrostul, o veritabilă “bombă climatică” prea puţin cunoscută

    În cel mai recent raport al lor, experţii din IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change / Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei) notează faptul că temperatura acestor pământuri, îngheţate de zeci de mii de ani, a crescut cu valori cuprinse între 0,5 şi 2 grade Celsius începând cu sfârşitul anilor 1970. Această creştere a fost mai rapidă decât creşterea medie a temperaturilor de la suprafaţa Terrei.

    Potrivit IPCC, până în 2011, permafrostul (denumit şi “pergelisol” potrivit traducerii acestui termen în limba franceză) ar putea pierde până la 90% din suprafaţa sa actuală.

    Or, dezgheţarea sa eliberează o cantitate uriaşă de gaze cu efect de seră. Se estimează că permafrostul conţine 1.700 de miliarde de tone de carbon, depăşind de două ori cantitatea de carbon din atmosferă.

    Cu cât permafrostul se încălzeşte, cu atât volumul de carbon eliberat în aer va creşte, însă cunoştinţele ştiinţifice sunt în prezent atât de limitate, încât ONU nu a integrat acest fenomen în modelele sale de previziune.

    Deşi IPCC consideră că, în cadrul celui mai pesimist scenariu în privinţa încălzirii globale, temperatura medie la suprafaţa Globului va creşte cu 4-5 grade Celsius în anul 2021, cercetătorul francez Florent Domine, un specialist în acest domeniu, care lucrează la Laboratorul arctic Takuvik şi predă la Universitatea Laval din Québec, avertizează că această creştere a temperaturii medii mondiale ar putea fi, de fapt, de 8 grade Celsius.

    Cu cât solul se încălzeşte, cu atât vegetaţia se dezvoltă mai mult şi participă la accelerarea procesului de dezgheţare şi încălzire a planetei. Degradarea carbonului, care în trecut era îngheţat, va creşte, producând şi mai mult dioxid de carbon şi metan.

    Încălzirea Arcticii generează în paralel prăbuşiri şi surpări ale solului pe mii de hectare, fapt care ridică deja probleme majore la nivelul infrastructurilor din emisfera nordică. Fundaţiile caselor şi pistele de aterizare ale inuiţilor canadieni trebuie, de exemplu, să fie ranforsate pentru că au devenit deja extrem de instabile.