BusinessMagazin

Blog

  • Acţionarii Carpatica au respins oferta de fuziune cu Nextebank, dar continuă cu alţi investitori

    “Directoratul este împuternicit săstabilească toţi termenii şi condiţiile majorării de capital social în legătură cu respectivul împrumut de capital, cu respectarea prevederilor legale. Această delegare va trebui să fie reînnoită anual pe toată durata de viaţa a oricărui împrumut de capital având caracteristici de convertibilitate îm acţiuni”, se arată în raportul curent privind deciziile adunării Genrale a Acţionarilor din data de 19 decembrie.

    Banca a anunţat, la convocarea AGA, că acţionarii care deţin pachetul majoritar la Banca Comercială Carpatica, omul de afaceri Ilie Carabulea şi părţile afiliate, au anunţat decizia de a vinde participaţiile, iar ceilalţi acţionari vor aproba fie fuziunea cu Nextebank, fie majorarea capitalului instituţiei de credit.

    Dacă pachetul majoritar de acţiuni va fi cedat proprietarului Nextebank, atunci urmează fuziunea cu aceasta, iar în cazul vânzării către un alt cumpărător va fi operată majorarea de capital.

    Potrivit informaţiilor deţinute de MEDIAFAX, ar exista discuţii cu alţi doi acţionari instituţionali, care nu deţin însă instituţii de credit în România, ceea ce înseamnă că nu se poate realiza o fuziune.

    Nextebank a înaintat în luna noiembrie o ofertă fermă revizuită pentru fuziunea prin absorbţie cu Banca Comercială Carpatica (BCC). Acţionarii BCC se vor reuni pe 19 decembrie pentru a discuta oferta primită.

    Nextebank este deţinută de Emerging Europe Accession Fund, fond de investiţii administrat de Horia Manda prin Axxess Capital.

    Mai multe surse au declarat pentru MEDIAFAX, la sfârşitul lunii august, că fondul de investiţii JC Flowers, înfiinţat de un fost partener şi executiv la Goldman Sachs, concurează cu AnaCap şi Axxess Capital pentru a intra în acţionariatul Băncii Comerciale Carpatica, al cărei management optează pentru o fuziune cu altă instituţie bancară.

    Totodată, acestea au afirmat că în camera de date ar fi cerut acces şi investitori din Israel.

    Acţionarii BCC au mai aprobat înlocuirea auditorului financiar o dată la trei ani şi numirea acestuia de către AGA, precum şi stabilirea datei de înregistrare pe 14 ianuarie.

    La finele lunii noiembrie banca a înregistrat un profit operaţional de 39 milioane de lei, cu 1,2 milioane de lei sub valoarea bugetată pentru întregul an.

    BCC este listată la Bursa de Valori Bucureşti, iar cele mai recente tranzacţii s-au operat la un preţ de 0,0795 lei/titlu, în urcare cu 0,13 faţă de referinţă. Valoarea nominală a unei acţiuni este de 0,1 lei, iar capitalul social de 314 milioane lei.

  • Moscova denunţă noile sancţiuni impuse de SUA şi Canada

    “Sancţiunile urmăresc să perturbe procesul politic” în Ucraina, a declarat Ministerul rus al Afacerilor Externe într-un comunicat. “Noi sfătuim Washingtonul şi Ottawa să reflecteze la consecinţele unor astfel de acţiuni”.

    Aceste discuţii între Kiev şi separatişti, care urmează să aibă loc la Minsk cu participarea Rusiei şi OSCE au fost amânate în numeroase rânduri în pofida presiunii occidentale asupra Kievului şi Moscovei pentru a avansa în rezolvarea conflictului soldat cu peste 4.700 de morţi de la jumătatea lui aprilie.

    Preşedintele Petro Poroşenko, ce afirmase anterior că întâlnirea de la Minsk va avea loc duminică, a convocat sâmbătă la ora 14.00 GMT (16.00 ora României) Consiliul de securitate naţională şi apărare în cadrul căruia va fi abordată această problemă.

    În zilele următoare, Kievul va primi doi aliaţi ai lui Vladimir Putin din fosta URSS, pe preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, duminică, şi pe preşedintele kazah Nursultan Nazarbaiev luni, îngrijoraţi de repercusiunile crizei asupra ţărilor lor.

    Aflat în vizită la Kiev vineri, şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier a apreciat că trebuie să se facă tot posibilul pentru ca negocierile de la Minsk să fie reluate, dacă este posibil duminică, dar un oficial separatist a anunţat că, din partea lor, acest lucru nu este posibil până luni.

    Nici o dată nu a fost fixată vineri la încheierea unei videoconferinţe între protagonişti.

    Slăbită după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de sancţiunile occidentale care agravează criza monetară, Rusia a fost afectată vineri de noi sancţiuni americane şi canadiene.

    “Salutăm aceste sancţiuni. Aceasta arată susţinerea pentru Ucraina din partea acestor ţări”, a comentat sâmbătă pentru AFP purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ucrainene, Evghen Perebiinis.

    Statele Unite au interzis toate schimburile comerciale cu Crimeea, de “bunuri, tehnologie şi servicii” în direcţia sau provenind din această regiune, a precizat preşedintele Barack Obama la o zi după sancţiuni similare impuse de Uniunea Europeană.

    “Cer din nou Rusiei să pună capăt ocupaţiei şi tentativelor sale de anexare a Crimeei (şi) să pună capăt susţinerii acordate separatiştilor din estul Ucrainei”, a declarat preşedintele american.

    Acuzată de Kiev şi occidentali că înarmează rebelii proruşi din estul Ucrainei şi că a trimis trupe în aceste teritorii, Rusia dezminte orice implicare în conflict.

    Întrebat care este numărul militarilor ruşi în Ucraina, preşedintele Vladimir Putin a declarat joi că cei care sunt acolo “urmează chemarea conştiinţei”.

  • Canada impune noi sancţiuni Rusiei

    Interdicţia de a călători în Canada vizează în principal membri ai Dumei de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, dar şi miniştri ai “aşa-zisei Republici Populare Doneţk” din estul Ucrainei, a precizat premierul canadian, Stephen Harper.

    “Canada nu va accepta ocuparea ilegală a Crimeei şi activitatea militară persistentă şi provocatoare desfăşurată în estul Ucrainei”, a explicat Harper, citat într-un comunicat, evocând posibilitatea impunerii altor sancţiuni.

    De asemenea, Canada a impus restricţii pentru exportul către Rusia de tehnologii legate de exploatarea şi extracţia petrolului în Arctica şi la adâncime, precum şi a petrolului de şist, în coordonare cu “măsuri similare adoptate de Uniunea Europeană şi Statele Unite”.

    Economia Rusiei se bazează pe vitalitatea sectorului său petrolier şi al gazelor naturale.

    Noile restricţii interzic “exportul, vânzarea, furnizarea sau livrarea unei liste de bunuri specificate către Rusia sau către orice persoană din Rusia” având legături cu sectorul petrolier.

    Potrivit acestor restricţii, se mai interzice furnizarea Rusiei sau oricărei persoane din Rusia “de servicii financiare, tehnice sau de alte bunuri vizate de interdicţie”.

  • Obama: Închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo este o “prioritate naţională”

    “Închisoarea de la Guantanamo subminează securitatea noastră naţională, epuizându-ne resursele, deteriorează relaţiile noastre cu aliaţii şi încurajează extremiştii violenţi. Închiderea acestui centru de detenţie este o prioritate naţională”, a declarat preşedintele, potrivit unui comunicat al Casei Albe.

    Legea anuală privind apărarea, de peste 500 de miliarde de dolari, prelungeşte restricţiile privind închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo, de pe insula Cuba. Interdicţia transferului în Statele Unite a deţinuţilor a fost reconfirmată, în pofida opoziţiei repetate a preşedintelui american.

    “Le cer membrilor din ambele tabere să lucreze cu noi pentru a pune capăt acestui capitol din istoria americană”, a declarat preşedintele.

    Prin această lege, Congresul interzice Pentagonului să transfere deţinuţi pe teritoriul american pentru a-i judeca, îngriji, închide sau din alte motive, republicanii apreciind că aceştia riscă să fie eliberaţi la decizia unui judecător, constituind astfel o ameninţare pentru securitatea naţională.

    În această închisoare deschisă în urmă cu 13 ani, în urma atentatelor din 11 septembrie, au mai rămas 136 de persoane.

    “Executivul trebuie să aibă posibilitatea de a decide unde şi când trebuie judecaţi deţinuţi rămaşi (…) unde şi când trebuie transferaţi ei conform imperativelor noastre de securitate naţională şi politicii noastre în materie de tratament uman”, a declarat preşedintele.

  • Un medicament anti-obezitate, la un pas de a primi autorizaţie de comercializare în Europa

    Comitetul pentru medicamente pentru uz uman (CHMP) al EMA “a recomandat acordarea autorizării privind punerea pe piaţă” a medicamentului Mysimba, vândut sub numele Contrave în Statele Unite ale Americii.

    Mysimba este o combinaţie de două substanţe active, naltrexon, utilizat în tratarea dependenţei de alcool şi opiacee, şi bupropion, prescris ca antidepresiv şi pentru renunţarea la fumat.

    Agenţia americană pentru medicamente (Food and Drug Administration, FDA) a aprobat utilizarea medicamentului contra obezităţii în luna septembrie, după mai mulţi ani de ezitare, din cauza temerilor privind eventuale riscuri cardiace.

    Potrivit comunicatului EMA, Mysimba va fi disponibil doar pe bază de reţetă şi va fi rezervat exclusiv pentru utlizarea de către adulţii obezi sau supraponderali şi care prezintă unul sau mai mulţi factori de risc, cum ar fi hipertensiune sau un nivel ridicat al colesterolului.

    Printre efectele secundare nedorite potenţiale ale medicamentului se numără probleme gastro-intestinale sau legate de sistemul nervos central, potrivit EMA, care a recunoscut că “există încă incertitudini legate de efectele pe termen lung asupra sistemului cardiovascular”.

    Agenţia europeană a adăugat, totuşi, că rezultatele intermediare ale unui test clinic “dau asigurări în ceea ce priveşte riscurile patologice cardiovasculare grave” legate de Mysimba.

    Pacienţii care vor primi tratament cu Mysimba vor fi consultaţi din nou de medicii lor, după o perioadă de 16 săptămâni, când tratamentul va fi oprit dacă nu au pierdut cel puţin 5% din greutatea iniţială, potrivit EMA.

    Recomandarea de autorizare a comercializării acordată de EMA trebuie aprobată formal de Comisia Europeană, înainte ca medicamentul să poată fi vândut efectiv în fiecare stat membru al Uniunii Europene.

    În 2012, EMA a respins cererea de autorizare a unui alt medicament contra obezităţii, Qsiva, comercializat în SUA sub numele Qsymia, produs de laboratorul american Vivus, din cauza efectelor secundare pe termen lung asupra sistemului cardiovascular.

    Un singur tratament medicamentos împotriva obezităţii este autorizat în prezent în Franţa, Xenical, produs de laboratorul Roche. Bazat pe orlistat, o substanţă care limitează absorbţia grăsimilor la nivelul tubului digestiv, acest medicament nu poate fi eliberat decât pe bază de reţetă.

    Comercializarea medicamentului Alli, un alt tratament bazat pe orlistat, vândut fără reţetă, în Franţa, din 2009, a fost oprită, discret, de către fabricant, compania farmaceutică GlaxoSmithKline (GSK), în 2012.

    Revista franceză independentă Prescrire a reacţionat la anunţul EMA, acuzând “o recomandare inacceptabilă care trebuie respinsă”, pentru un medicament care conţine bupropion (sau amfebutamonă), o moleculă asemănătoare amfetaminelor.

    “Autorităţile sanitare trebui să înveţe din catastrofele sanitare trecute, mai ales din cele despre medicamentele care taie pofta de mâncare, interzise mai târziu pe piaţa europeană din cauza efectelor secundare grave”, a protestat revista din domeniul medical.

    Publicaţia a amintit scandalul Mediator (benfluorex, o altă moleculă apropiată de amfetamine), un antidiabetic prescris pe scară largă pentru proprietatea sa de a tăia pofta de mâncare, înainte de a fi retras de pe piaţă în 2009. Mediator provoca grave leziuni la nivelul valvelor cardiace şi ar putea fi responsabil de circa 2.100 de decese pe termen lung, potrivit unei expertize judiciare.

  • Oficial SUA: Viitorul României e luminos. Felicităm poporul român la 25 de ani de la Revoluţie

    “În urmă cu 25 de ani, românii s-au alăturat unei mişcări pentru libertate care a cuprins întreaga Europă Centrală şi a eliberat milioane de oameni din spatele Cortinei de Fier. Bărbaţi şi femei curajoşi s-au ridicat împotriva unui regim represiv şi şi-au cerut libertatea. Peste 1.000 de români şi-au pierdut viaţa în decembrie 1989, dar sacrificiul lor a marcat începutul înlăturării ultimului regim comunist al Pactului de la Varşovia şi căderii Cortinei de Fier“, precizează Bernadette Meehan, purtător de cuvânt al Consiliului american de Securitate Naţională.

    Aceasta apreciază că moştenirea din 1989 trăieşte, românii exercitându-şi la alegerile prezidenţiale din noiembrie “dreptul câştigat greu de a-şi alege viitorul lider”.

    “Trăim într-o lume mai bună deoarece ţări ca România au muncit din greu pentru a-şi reforma sistemele politice şi economice şi au făcut eforturi pentru o Europă unită, liberă şi paşnică. În decurs de o singură generaţie, România a făcut o călătorie remarcabilă de la tiranie către libertate, de la naţiune captivă la aliat al NATO. Într-un sfert de secol a avut loc o schimbare extraordinară, iar viitorul României este luminos“, se arată în mesajul oficialului SUA.

    “Felicităm poporul român cu ocazia acestei aniversări istorice şi aşteptăm cu nerăbdare să continuăm să lucrăm împreună pentru a face progrese în ceea ce priveşte securitatea, prosperitatea şi libertatea în regiune şi pe întreg globul“, transmite purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al SUA.

  • ANALIZĂ: Lista consilierilor prezidenţiali. Cine va face parte din echipa lui Klaus Iohannis

    Preşedintele ales, Klaus Iohannis, şi-a definitivat cea mai mare parte a echipei de consilieri prezidenţiali pe care îi va avea la Palatul Cotroceni, urmând ca după preluarea funcţiei de şef al statului să-şi completeze echipa cu noi nume, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse politice.

    Între viitorii consilieri prezidenţiali, potrivit informaţiilor neoficiale obţinute de MEDIAFAX, se numără: George Scutaru, fost lider al deputaţilor PNL, va deţine poziţia de consilier prezidenţial pentru probleme de securitate naţională. Scutaru a fost jurnalist al agenţiei MEDIAFAX din 1993 până în 1998, când a devenit consilier al preşedintelui ApR, Teodor Meleşcanu, formaţiune politică la care şi-a depus şi adeziunea. În 2001 Scutaru devine membru al PNL, în urma fuziunii cu ApR, şi obţine în 2002 funcţia de preşedinte al Biroului Politic Teritorial PNL Buzău. Din 2010 şi până anul acesta a condus organizaţia judeţeană a PNL Buzău. Scutaru a deţinut trei mandate consecutive de deputat şi s-a specializat în probleme de securitate, după ce a absolvit Facultatea de Istorie la Universitatea Bucureşti.

    Leonard Orban, fost comisar european pentru multilingvism, va coordona în calitatea de consilier prezidenţial domeniul afacerilor europene. Orban a fost secretar de stat în cadrul Ministerului Integrării Europene şi ulterior a devenit ministru al Afacerilor Europene în Guvernul Boc, începând cu septembrie 2011, menţinut în Guvernul Ungureanu şi în primul Guvern Ponta. Orban a mai fost consilier prezidenţial pentru afaceri europene al preşedintelui Traian Băsescu între 2010 şi 2011.

    Andrei Muraru, fost preşedinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), va deţine poziţia de consilier prezidenţial pentru relaţia cu societatea civilă şi autorităţile publice. Muraru este istoric şi s-a remarcat prin demararea investigaţiilor şi iniţierea procedurilor judiciare împotriva torţionarilor regimului comunist. A fost timp de un an, între 2006 şi 2007, consilier în cadrul cancelariei premierului Călin Popescu Tăriceanu. S-a aflat pe lista de candidaţi ai PNL la europarlamentarele din acest an, dar nu a obţinut mandatul, iar după congresul PNL a devenit consilier al lui Klaus Iohannis odată cu alegerea acestuia în funcţia de preşedinte al partidului.

    Lazăr Comănescu, actual ambasador al României în Germania, ar urma să preia poziţia de consilier prezidenţial pentru politică externă, fiind necesară declanşarea de către şeful statului a procedurilor de rechemare din calitatea deţinută. Comănescu a fost ministru al Afacerilor Externe între aprilie 2008 şi decembrie 2008, în Guvernul Tăriceanu. El şi-a început cariera de diplomat în urmă cu 42 de ani la Departamentul Organizaţii Economice Internaţionale din Ministerul Afacerilor Externe, activând în Ministerul Afacerilor Externe în aproape toate funcţiile, de la consilier, consilier al ministrului, director de cabinet, director general sau secretar de stat. Comănescu are şi titlul de doctor în relaţii economice internaţionale la ASE Bucureşti.

    Dan Mihalache, actual secretar general adjunct al PNL pe probleme de strategie şi analiză politică, ar putea prelua poziţia de consilier prezidenţial, şef al Cancelariei. Mihalache a fost ziarist la începutul anilor ’90 şi ulterior s-a implicat în partidul Alianţa pentru România. Între 2001 şi 2004 a fost consilier al premierul Adrian Năstase, din 2006 observator la Parlamentul European, iar din 2007 europarlamentar. Mihalache a fost ales deputat pe listele PSD în legislatura 2004 – 2008, iar în 2009 a devenit consilier al preşedintelui PNL Crin Antonescu. Mihalache a fost secretar general adjunct al Guvernului Ponta, părăsind însă această funcţie în urma unor declaraţii controversate în privinţa Agenţiei Naţionale de Integritate şi a parteneriatului cu SUA. El a fost cercetat de inspectorii ANI pentru incompatibilitate, întocmind un raport pe care Mihalache ulterior l-a contestat în instanţă şi a avut câştig de cauză.

    Cosmin Marinescu, conferenţiar universitar la Academia de Studii Economice, ar putea deveni consilier prezidenţial pentru mediul de afaceri. El a fost consilier al ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi secretar general adjunct al PNL. În urma ruperii de PNL a aripii Tăriceanu, Marinescu a rămas în PNL şi s-a ocupat de coordonarea programelor economice promovate de liberali. Este fondatorul cursului de Economie Instituţională din cadrul ASE Bucureşti şi coordonator al Centrului pentru Economie şi Libertate – ECOL.

    Tatiana Niculescu Bran, scriitoare şi fost jurnalist la BBC, a fost anunţată de către Klaus Iohannis în calitatea de purtător de cuvânt şi consilier prezidenţial. Ea a fost între 1995 şi 2004 redactor la Radio BBC World Service, Secţia Română de la Londra, iar între 2004 şi 2008 a condus biroul BBC World Service de la Bucureşti. Niculescu Bran a publicat, în 2006, primul roman non-ficţional din literatura română, ”Spovedanie la Tanacu”, urmat, în 2007, de ”Cartea Judecătorilor”. Cele două romane, în dramatizarea autoarei, au devenit piese de teatru. ”Spovedanie la Tanacu” a avut premiera la New York în 2007, în regia lui Andrei Şerban. Acelaşi volum a inspirat, de asemenea, filmul ”După dealuri” al lui Cristian Mungiu, film dublu premiat la Festivalul de la Cannes 2012.

    Delia Dinu, actual consilier de stat al preşedintelui Traian Băsescu, ar urma să fie păstrată în această poziţie şi de preşedintele Klaus Iohannis. Ea coordonează compartimentul pentru protocol al Administraţiei Prezidenţiale şi este originară din Sibiu, unde a absolvit Facultatea de Drept. Dinu a fost ofiţer în cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază din 2000 până în 2012, iar în 2009 a fost decorată de preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.

    Simina Tănăsescu, profesor universitar, doctor în drept constituţional, va deveni consilier prezidenţial coordonator al departamentului constituţional-legislativ. Tănăsescu este prodecan al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, a fost judecător între 1991-1993, profesor la Institutul Naţinal al Magistraturii, implicată în numeroase proiecte europene şi organizaţii de profil. În 2009, Tănăsescu a fost numită membru al CSM din partea societăţii civile pentru un mandat care s-a încheiat în 2011.

    Laurenţiu Ştefan, care a activat în calitate de consilier politic al ambasadei SUA, ar putea deveni consilier prezidenţial pentru analiză politică al preşedintelui Klaus Iohannis. El este profesor colaborator al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti din 1999 şi doctor în ştiinţe politice din 2003. Laurenţiu Ştefan este fondator şi preşedinte (2000-2005) al Societăţii Române de Ştiinţe Politice. A lucrat în cadrul Agenţiei MEDIAFAX şi a colaborat la Ziarul Financiar, urmând ulterior studii postuniversitare politice la Cambridge -1998 şi apoi bursa oferită de Colegiului Noua Europă (1999-2002). Este autor şi coordonator al unor volume, lucrări şi articole despre politica românească, recrutarea elitelor politice, atât la nivel naţional şi local.

     

  • Bugetul de asigurări sociale de stat, adoptat pe articole. Votul final la proiectele de buget, duminică

    Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a spus că este un buget mai mare cu 5,08% faţă de cel de anul trecut şi asigură îndeplinirea tuturor angajamentelor luate de Guvern, inclusiv pensiile mărite cu 5% pentru cei 5.433.000 de pensionari.

    Ea a adăugat că bugetul prevede şi majorarea pensiilor sociale şi implementarea deciziei Curţii Constituţionale privind recalcularea pensiilor pentru 250.000 de pensionari pentru 10 luni. „Bugetul cuprinde şi sumele suplimentare, astfel încât să putem asigura transferul către pilonul II de pensii”, a precizat Plumb.

    Rovana Plumb a mai spus că bugetul de şomaj prevede o scădere cu 4,99%, deoarece a preconizat pentru 2015 o rată a şomajului de 5,1%, faţă de 5,3% cât a fost în 2014 şi reducerea cu 20.000 a numărului de şomeri, de la 485.000 la 465.000.

    Potrivit lui Plumb, bugetul de şomaj asigură în mod clar plata şomajului şi asigurarea de programe pentru creşterea ocupării locurilor de muncă în rândul tinerilor şi al persoanelor peste 45 de ani.

    PNL a anunţat că nu va vota proiectul de buget de sigurări sociale, deputatul PNL Cristina Pocora apreciind că este „un buget al sărăciei, cu spatele la viitor”.

    „Grupul PNL nu va vota acest buget, care ne spune că în 2015 Guverul va avea un buget consolidat al sărăciei, cu spatele la viitor. Se cârpeşte în continuare, se dau câţiva lei în plus şi viaţa oamenilor va fi tot mai grea”, a spus Pocora.

    Ea a cerut demisia Rovanei Plumb, acuzând-o că face „teatru pe spatele cetăţenilor”.

    „Pentru acest buget ar trebui să veniţi să vă daţi demisia. Vom aplauda demisia doamnei Plumb şi nu vom vota proiectul”, a adăugat Pocora.

    „Bugetul asigurărilor sociale nu face altceva decât să împartă sărăcia”, a spus şi deputatul PNL Claudia Boghicevici.

    În replică, Rovana Plumb a spus că cei care sunt împotriva bugetului sunt împotriva majorării pensiilor celor peste 5 milioane de pensionari.

    Plenul reunit al Senatului şi Camerei a finalizat, vineri, dezbaterile asupra proiectului de buget pe 2015.

  • MEDIAFAX ZOOM: Revoluţia Română din 1989 – Timişoara – GALERIE FOTO

    În acelaşi timp, din localităţile din regiune pornesc înspre Timişoara mai multe trenuri încărcate cu muncitori trimişi de regimul comunist pentru a înăbuşi protestul, însă odată ajunşi, şi aceştia fraternizează cu protestatarii. Treptat, mai mulţi militari trec de partea populaţiei astfel că la sfârşitul zilei Timişoara este declarat oraş liber de comunism.

    Îi mulţumim domnului Constantin Duma, unul dintre puţinii fotografi ai Revoluţiei Române, care a avut amabilitatea de a ne oferi prezentele imagini.

    GALERIA FOTO COMPLETĂ PE MEDIAFAX ZOOM

     

  • PROGRAMUL MAGAZINELOR de sărbători: Închis de Crăciun şi Anul Nou, program prelungit între 26 şi 31 decembrie

    Magazinele Metro sunt deschise până pe 23 decembrie, după cum urmează: Băneasa – non-stop, Militari, Voluntari, Berceni, Pallady, Ploieşti – program normal (5.00 – 23.00). Pe 24 decembrie vor fi închise de la ora 16.00 şi vor fi redeschise pe 26 decembrie, între 8.00 şi 16.00. Magazinele Metro vor avea apoi program normal până pe 31 decembrie, când se închid la ora 16.00, iar pe 2 ianuarie vor fi deschise între 8.00 şi 16.00

    La Selgros, programul se termină la ora 16.00 pe 24 şi 31 decembrie. Pe 26 decembrie şi 2 ianuarie, programul se termină la ora 22.00, iar între 27 şi 30 decembrie – la ora 23.00.

    Magazinele Profi, cu excepţia celor din centrele comerciale şi celor deschise non-stop, sunt deschise până pe 23 decembrie, la ora 24.00, iar pe 24 decembrie vor fi închise de la ora 19.00, pentru a fi redeschise pe 26 decembrie, între orele 10.00 şi 18.00.

    Carrefour Unirii va avea program non-stop până pe 23 decembrie şi în perioada 27-30 decembrie, iar celelalte hipermarketuri sunt deschise până la ora 24.00 în aceleaşi perioade şi pe 26 decembrie. Magazinele Carrefour se închid la ora 19.00 pe 24 decembrie şi la ora 18.00 pe 31 decembrie.

    Magazinele Kaufland au program până la ora 23.00 inclusiv pe 23 decembrie şi între 27 şi 30 decembrie, până la ora 18.00 în 24 şi 31 decembrie şi până la ora 16.00 în 26 decembrie şi 2 ianuarie.

    La Billa, programul se încheie la ora 22.00, 23.00 sau 24.00 până pe 23 decembrie, dar şi între 27 şi 30 decembrie, precum şi până la orele 19.00, 20.00 sau 21.00 pe 24, 26 şi 31 decembrie.

    Magazinele Mega Image au, cu unele excepţii, program până la ora 22.00 pe 24 decembrie, până la ora 18.00 în 26 decembrie şi 2 ianuarie şi până la ora 19.00 pe 31 decembrie.

    La Auchan, programul se încheie mai devreme în zilele 24 decembrie şi 31 decembrie (în general la ora 18.00), iar între 27 şi 30 decembrie unele magazine au program prelungit şi până la ora 24.00.

    Cora are anunţat programul doar până în ziua de Crăciun, magazinele având program redus pe 24 decembrie (în general până la 18.00 sau 19.00) şi prelungit, până la ora 23.00 sau 24.00, până în Ajun.