BusinessMagazin

Blog

  • Procesiune în Capitală pentru eroii împuşcaţi la Timişoara şi incineraţi la crematoriul Cenuşa

    Procesiunea intitulată “Pe urmele cenuşii eroilor-martiri timişoreni dispăruţi în Revoluţie”, la care au participat şi 22 de persoane venite din Timişoara, a început în Piaţa Universităţii, unde au fost depuse coroane de flori şi s-au aprins lumânări.

    ‘‘Este foarte greu, din an în an suntem din ce în ce mai puţini şi poate ce este cel mai trist este că s-au uitat atât morţii, cât şi urmaşii lor. Noi, din Timişoara am venit 22 de persoane, iar împreună cu cei din Capitală, dacă suntem 50 de persoane”, a declarat, pentru MEDIAFAX, soţia lui Horia Şandru, rănit în timpul Revoluţiei din 1989.

    Femeia a spus că a venit la procesiune pentru că soţul ei, rămas paralizat în urmă cu nouă ani, din cauza rănii din decembrie 1989, a rugat-o să meargă la Bucureşti şi să aprindă o lumânare, chiar dacă ar fi ultimul lucru pe care îl face pentru el.

    “Este dureros, pentru că pentru democraţia asta de acum au murit oameni dragi nouă şi, din păcate, democraţia este bună, dar la noi este prost înţeleasă. Se uită din ce în ce mai mult, se uită morţii, dar şi urmaşii lor”, a spus Camelia Andrei, care şi-a pierdut sora în 17 decembrie 1989, în masacrul de la Podul Decebal din Timişoara. Maria Andrei, care avea atunci 25 de ani şi un copil de şase ani, a fost printre timişorenii incineraţi la crematoriul Cenuşa.

    Participanţii la procesiune au plecat din Piaţa Universităţii la crematoriul Cenuşa, unde au aprins lumânări şi au depus coroane de flori. Aceştia au mers apoi la “Biserica suspendată” din Popeşti-Leordeni, judeţul Ilfov, unde a fost oficiată o slujbă de pomenire, în apropierea gurii de canal în care a fost aruncată cenuşa eroilor martiri timişoreni dispăruţi la Revoluţie.

    La finalul procesiunii, cei 22 de timişoreni s-au împărţit în două grupuri, unii plecând spre Timişoara, iar ceilalţi la Slatina, unde se presupune că s-ar fi defectat o altă maşină frigorifică în care ar fi fost timişoreni împuşcaţi la Revoluţie.

    ”Dacă şi la Slatina se va reuşi ridicarea unei biserici în memoria martirilor din decembrie 1989, atunci ei sigur se vor linişti. Se vor linişti şi cei care i-au omorât. Ne vom linişti şi noi, urmaşii lor. Noi, urmaşii, i-am iertat pe cei care i-au omorât, însă vrem să se întâmple şi acolo ce s-a întâmplat la Bucureşti (Popeşti-Leordeni, n.r.)”, a spus Ioan Bânciu, vicepreşedintele Asociaţiei Memorialul Revoluţiei de la Timişoara. Soţia lui Ioan Bânciu a fost împuşcată la Timişoara şi incinerată la crematoriul Cenuşa.

    Ioan Bânciu a mai spus că urmaşii eroilor martiri din Timişoara vor să fie redeschise dosarele Revoluţiei de la Timişoara şi vinovaţii să plătească.

    “Au rămas câteva mii de dosare îngropate cu lucruri despre Revoluţia din 1989. Vrem ca acestea să fie reluate şi aştepăm ca cei vinovaţi să plătească toţi. La 25 de ani de la Revoluţie, justiţia a început să se mişte pe linia corupţiei. Sperăm să se mişte din nou şi pentru găsirea adevărului şi pedepsirea vinovaţilor, care până acum nu au fost pedepsiţi“, a adăugat Ioan Bânciu.

    Vicepreşedintele Asociaţiei Memorialul Revoluţiei de la Timişoara a mai arătat că îşi doreşte ca nimeni să nu uite ce s-a întâmplat în acele zile în România.

    În 18 decembrie 1989 s-a declarat stare de necesitate la Timişoara. În aceeaşi zi, un grup de tineri a desfăşurat tricolorul fără stemă pe scările Catedralei din Timişoara, apoi a început să cânte “Deşteaptă-te române”, interzis din 1947.

    Intervenţia forţelor de ordine nu s-a lăsat aşteptată, acestea începând să tragă în plin. Câteva zeci de tineri au murit atunci, alţii au fost răniţi, iar câţiva au reuşit să fugă. În noaptea de 18 spre 19 decembrie, 42 de cadavre au fost ridicate de la morga Spitalului Judeţean Timiş, puse într-o maşina frigorifică şi transportate la Bucureşti, pe ruta Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Piteşti, fiind incinerate la crematoriul Cenuşa. După ce a fost încărcată în patru tomberoane, cenuşa a fost dusă în localitatea Popeşti-Leordeni, din judeţul Ilfov, unde a fost aruncată într-o gură de canal.

    În 20 decembrie, centrul Timişoarei a fost ocupat de sute de mii de persoane, majoritatea muncitori din fabrici, care au scandat: “Armata e cu noi!”, “Nu vă fie frică, Ceauşescu pică!”. La Timişoara au ajuns şi muncitori de la fabrici din Oltenia, care s-au alăturat protestatarilor.

    Tot în 20 decembrie, revoluţionarii au declarat Timişoara “primul oraş liber de comunism” din România. Acesta a fost şi data în care toţi cei arestaţi în zilele precedente au fost eliberaţi din Penitenciarul “Popa Şapcă”.

    După evenimentele de la Timişoara, Ceauşescu a decis să se adreseze populaţiei pentru a anunţa creşteri ale pensiilor şi alocaţiilor, iar în 21 decembrie, la Bucureşti, în faţa sediului CC al PCR s-au adunat mulţimi ţinând în mâini tablouri ale lui Nicolae Ceauşescu şi ale Elenei Ceauşescu. Printre urale şi scandări însă s-au făcut tot mai puternic auzite huiduieli şi fluierături, iar transmisia în direct a fost întreruptă de către Televiziunea Română. Oameni din mulţime au strigat atunci “Timişoara, Timişoara!”, “Traiască Timişoara!”, “Jos Ceauşescu!”.

    Revoluţia începută la Timişoara a continuat în Capitală, dar şi în alte oraşe precum Arad, Sibiu, Târgu Mureş, Braşov, Cluj-Napoca, Alba-Iulia şi Buzău.

  • Băsescu: Centrul de greutate al taxării trebuie schimbat de pe producţie pe proprietate

    „România are nevoie de o reformă a finanţelor publice. Atenţie, nu vorbesc de o reformă a ANAF, ci o reformă a sistemului de taxe. Noi avem cea mai mare contribuţie la bugetul de stat din taxa pe forţa de muncă, din TVA, din bani care sunt generaţi de cei care produc. Îmi permit să sugerez – e o lungă dezbatere aici, dar trebuie găsită o soluţie – să se schimbe centrul de greutate de pe întreprindere şi cetăţean pe proprietar”, a spus Băsescu.

    El a arătat că taxele pe proprietate în România sunt mult prea mici, iar taxele pe producţie sunt mult prea mari.

    „Trebuie să facem această schimbare pentru a stimula propria noastră dezvoltare”, a susţinut Băsescu.

  • Băsescu: Sper să îndeplinim criteriile pentru justiţie după raportul MCV pentru a adera la Schengen

    “Suntem cu criteriile tehnice (îndeplinite – n.r.), sperăm că după acest raport MCV şi cu criteriile pentru justiţie şi criteriile politice îndeplinite pentru începerea accesului în Spaţiul Schengen”, a declarat Traian Băsescu.

    Şeful statului a mai spus că accesul pe piaţa muncii, aderarea la Spaţiul Schengen şi la zona euro, care ar putea surveni mai devreme de 2019, “definesc până la urmă integrarea deplină în UE, iar România nu e departe de niciuna din ele”.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în 4 decembrie, că România are “toate şansele” pentru un raport MCV bun în ianuarie 2015, după ce Parlamentul a avizat arestările şi începerile de urmăriri penale din ultima perioadă.

    “Aş aborda şi un element de satisfacţie, am mai făcut-o o dată, apreciind reacţia la solicitarea preşedintelui ales, modul cum Parlamentul a avizat şi arestările şi începerile de urmăriri penale din ultima perioadă, cu excepţia incidentului de ieri (3 decembrie – n.r.) cu domnul Teodorescu, incident care eu sper să fie rezolvat favorabil pentru că s-au creat premise ca raportul MCV din ianuarie să fie un raport bun”, a declarat Traian Băsescu.

    “Avem toate şansele să avem un raport MCV bun, eu ştiu foarte bine care sunt evalurările pe DNA, pe Înalta Curte, pe DIICOT, pe lupta anticorupţie, Parlamentul era problema. Au rezolvat-o în cea mai mare parte, dar ieri au trebuit să facă şi un pas înapoi, din păcate”, a spus şeful statului.

    Raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România va fi publicat la începutul anului 2015, a anunţat, pe 24 noiembrie, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Mina Andreeva, precizând că raportul va fi lansat o dată pe an.

  • Băsescu, în conferinţa de final de mandat: România e o ţară sigură datorită modului în care instituţiile ei funcţionează

    „În ceea ce priveşte securitatea naţională, fac afirmaţia cu toată responsabilitatea că românii trăiesc într-un stat sigur. Într-o lume în care atacurile teroriste sunt la ordinea zilei, în care Europa şi NATO sunt organizaţii formate din state care sunt ţinte pentru terorişti, state care sunt ţinte pentru atacuri ciberentice, România e o ţară sigură datorită modului în care instituţiile ei funcţionează”, a spus Băsescu.

    El a precizat că nu face o conferinţă de bilanţ, ci una la final de mandat şi că se va axa pe trei teme pe care le consideră importante pentru viitorul românilor, respectiv securitatea României, România şi UE şi statul de drept.

     

     

  • ANALIZĂ: Atribuţiile preşedintelui – mediator pe plan intern, imaginea României în exterior

    Mandatul preşedintelui ales începe odată cu depunerea jurământului faţă de ţară şi popor, în Parlament, şi se încheie la depunerea jurământului de către cel care câştigă, peste cinci ani, următorul scrutin. În caz de război sau catastrofă, Constituţia prevede că mandatul poate fi prelungit.

    În timpul mandatului, şeful statului nu poate fi membru al unui partid politic şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată. Altfel spus, preşedintele este doar preşedinte.

    Acest “doar” înseamnă însă foarte mult. Deţinător al celei mai înalte funcţii din stat, preşedintele are atribuţii atât pe plan intern, cât şi în străinătate. În ţară, el desemnează candidatul la funcţia de premier, poate dizolva Parlamentul şi este comandantul forţelor armate, iar în străinătate este cel care reprezintă statul român.

    Tot preşedintele este, potrivit Constituţiei, garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Şi tot el este dator să vegheze la respectarea legii fundamentale şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, prin exercitarea funcţiei de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

    Pe plan intern, şeful statului are la îndemână instrumente relaţionate cu legiuitorul ţării, Parlamentul, dar şi cu Executivul.

    Astfel, printre atribuţiile pe cât de importante, pe atât de vizibile se numără desemnarea unui candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numirea Guvernului, în urma votului de încredere acordat de Parlament.

    De asemenea, la propunerea premierului, preşedintele poate revoca membri ai Guvernului. Pe de altă parte, şeful statului poate participa la şedinţele Executivului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării şi asigurarea ordinii publice, respectivele şedinţe fiind prezidate chiar de către preşedinte.

    Preşedintele are, conform legii, şi dreptul de a adresa Parlamentului mesaje privind principalele probleme politice ale ţării. Mai mult, el poate chiar dizolva Parlamentul, în cazul în care acesta nu a acordat vot de încredere pentru formarea Guvernului, la 60 de zile de la prima solicitare.

    Un alt drept constituţional al şefului statului este acela de a cere poporului, după consultarea Parlamentului, să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

    Constituţia prevede şi faptul că preşedintele este comandantul forţelor armate. În această calitate, el poate declara, după aprobarea Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate, iar în caz de agresiune armată împotriva ţării ia măsuri pentru respingerea acesteia.

    Preşedintele este cel care instituie starea de asediu sau starea de urgenţă. Şi tot el îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării – autoritatea administrativă autonomă care organizează şi coordonează unitar activităţile ce privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.

    În străinătate, ca reprezentant al statului român, preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, după ce acestea sunt negociate de către Guvern.

    De la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, România a fost reprezentată la Consiliul European de preşedinte, putând fi numărate pe degete summit-urile şefilor de stat şi de guvern unde a participat premierul român.

    În privinţa reprezentării internaţionale, Constituţia nu conţine prevederi clare. Ultima revizuire cu acest obiect a avut loc cu mult timp înainte de aderare, astfel că, în urma unor divergenţe între preşedintele şi premierul de astăzi, Traian Băsescu şi Victor Ponta, Curtea Constituţională a decis, în iunie 2012, că şeful statului participă la reuniunile Consiliului European, această atribuţie putând fi însă delegată de către acesta, în mod expres, prim-ministrului.

    Şeful statului este şi cel care acreditează şi recheamă, la propunerea Executivului, reprezentanţii diplomatici ai României. În acelaşi timp, reprezentanţii diplomatici în România ai altor state sunt acreditaţi pe lângă preşedintele României.

    Graţierea individuală, decorarea şi acordarea gradelor de mareşal, general şi amiral sunt alte atribuţii ale preşedintelui, conform Constituţiei.

    Salariu în mandat, indemnizaţie pe viaţă după

    Salariul net lunar al preşedintelui României este de 6.706 lei, echivalentul a circa 18.000 de euro pe an. Prin comparaţie, cel mai bine plătit şef de stat din lume, preşedintele SUA, câştigă anual 400.000 de dolari, adică peste 300.000 de euro.

    Totodată, pe durata mandatului, preşedintele beneficiază, gratuit, de locuinţă de protocol, autoturism, protecţie şi pază, precum şi acces în complexurile de protocol ale RAAPPS.

    Traian Băsescu a stat la Vila Lac 3, cu o suprafaţă construită de 1.045 de metri pătraţi, un teren de tenis de 308 metri pătraţi şi un teren aferent de aproape 3 hectare.

    După încheierea mandatului, Băsescu are la dispoziţie 60 de zile în care mai poate ocupa Vila Lac 3, după care aici se va muta Klaus Iohannis.

    Până atunci, Guvernul a decis să-i fie acordată Vila Lac 2 drept reşedinţă oficială.

    Foştii şefi de stat ai României, inclusiv regele Mihai, primesc o indemnizaţie netă lunară de 5.060 lei.

    Potrivit declaraţiilor de avere ale consilierilor prezidenţiali din mandatul Băsescu, salariul pentru ocupantul unei astfel de funcţii este de aproximativ 5.600 de lei. Consilierii de stat câştigă ceva mai puţin, în jur de 4.500 de lei.

    Conform actualei organigrame, în cadrul Administraţiei Prezidenţiale funcţionează 16 departamente, 10 consilieri de stat şi 6 consilieri prezidenţiali. Odată instalat la Cotroceni, noul preşedinte poate însă modifica această organigramă.

    Regulamentul de organizare şi funcţionare al Administraţiei Prezidenţiale prevede că înfiinţarea de departamente şi compartimente se face în funcţie de priorităţile şefului statului. Acest lucru este valabil şi în ceea ce priveşte numărul consilierilor prezidenţiali şi de stat. De altfel, şi actualul preşedinte a avut mai mulţi consilieri, atât prezidenţiali, cât şi de stat, dar unii, inclusiv şeful Cancelariei, cel care coordonează activitatea tuturor departamentelor, au decis să părăsească Palatul Cotroceni odată cu apropierea de sfârşitul mandatului.

    În prezent, numărul de posturi aprobat pentru Administraţia Prezidenţială este de 260.

     

    Are imunitate, dar poate fi suspendat

    În timpul mandatului, preşedintele României se bucură de imunitate şi nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Mai mult sau mai puţin subiective, unele interpretări ale acestei prevederi legale au generat, în anul electoral 2014, dispute publice între susţinătorii şi adversarii politici ai actualului şef al statului.

    În schimb, preşedintele poate fi suspendat de Parlament, ca urmare a unor fapte grave, prin care se consideră că a încălcat Constituţia.

    Propunerea de suspendare trebuie să fie iniţiată de o treime din numărul parlamentarilor şi i se comunică preşedintelui, care le poate da senatorilor şi deputaţilor explicaţii privind faptele ce i se impută.

    Înainte de a se supune la vot propunerea de suspendare, Parlamentul trebuie să consulte Curtea Constituţională. Şeful statului poate fi suspendat dacă acest demers este aprobat, prin vot, de majoritatea deputaţilor şi senatorilor.

    În cazul în care preşedintele este suspendat din funcţie sau se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul la şefia statului este asigurat de preşedintele Senatului sau de cel al Camerei Deputaţilor.

    După cel mult 30 de zile de la suspendare, se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui. Acest lucru s-a întâmplat de două ori în cazul actualului şef al statului. La primul referendum, majoritatea românilor a votat contra demiterii, iar la cel de-al doilea s-au înregistrat peste şapte milioane de voturi pentru plecarea lui Traian Băsescu de la Cotroceni, însă Curtea Constituţională a constatat că scrutinul nu a avut cvorum.

    Legea referendumului în noua formă, publicată pe 16 decembrie 2013 în Monitorul Oficial, prevede un cvorum de 30% pentru validarea consultării populare privind demiterea preşedintelui. Pentru referendumurile de demitere a lui Traian Băsescu, cvorumul a fost de 50%, astfel că, teoretic, viitorul preşedinte va putea fi demis mai uşor.

    Preşedintele poate fi şi pus sub acuzare pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor, iar şeful statului este informat în legătură cu aceasta şi are posibilitatea să dea explicaţii Parlamentului, la fel ca în cazul unei propuneri de suspendare.

    Punerea sub acuzare se face de către Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul parlamentarilor.

    O eventuală decizie de condamnare a preşedintelui este luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

  • La bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), ruşii şi americanii evită subiectele de politică

    Cei doi veterani ai spaţiului, care se pregătesc pentru cel mai lung sejur la bordul ISS de la prima misiune umană pe Staţia Spaţială Internaţională de la darea în folosinţă a acesteia în anul 2000, au prezentat, joi, la Paris, misiunea ştiinţifică realizată în comun, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la sediul UNESCO, transmite AFP.

    Astronauţii au ca sarcină studierea efectelor prezenţei prelungite în spaţiu asupra corpului uman, în vederea misiunilor spaţiale cu echipaj uman de lungă durată.

    Americanii intenţionează să efectueze o primă misiune către planeta Marte în jurul anului 2030, cu ajutorul capsulei Orion, aflate încă în stadiul de testare.

    Recordul pentru cea mai lungă şedere în spaţiu este deţinut de rusul Valeri Poliakov, care a locuit 14 luni la bordul staţiei spaţiale sovietice Mir, în 1995.

    Programul de cercetare americano-rus pe care îl vor desfăşura cei doi oameni astronauţi atestă faptul că, în spaţiu, cooperarea dintre Washington şi Moscova continuă în ciuda tensiunilor diplomatice provocate de conflictul ucrainean în care este implicată Rusia, comentează AFP.

    “Trebuie să contăm unii pe alţii. Vieţile noastre depind de asta. Mikhail trebuie să poată conta pe mine în caz de pericol. Nu vom aborda chestiunile politice dintre ţările noastre”, a declarat Scott Kelly, în vârstă de 50 de ani. “Suntem buni prieteni, suntem profesionişti”, a subliniat americanul.

    “În spaţiu nu există frontiere. Acesta este un frumos exemplu despre modul de colaborare, mai ales pentru politicienii de la sol”, a declarat, la rândul său, Mikhail Kornienko, în vârstă de 54 de ani.

    Sancţiunile impuse de Statele Unite Rusiei, în primăvară, şi care vor fi întărite nu au atins până acum cooperarea spaţială.

    Dacă totul va decurge conform planului, la finalul acestei misiuni, Scott Kelly, fost pilot în Marina americană, va deveni americanul cu cea mai mare şedere în spaţiu.

    “Iubesc provocările. Această misiune mă umple de entuziasm”, a spus Kelly, care a petrecut deja şase luni în spaţiu. “Faptul că voi sta de două ori mai mult mi s-a părut foarte interesant”, a subliniat astronautul.

    Misiunile spaţiale de lungă durată cu echipaj uman sunt o provocare şi din punct de vedere medical, pentru că pot duce la apariţia atrofiei musculare, la pierderea de masă osoasă şi la probleme de vedere. De asemenea, şederea în spaţiu afectează sistemul imunitar, iar radiaţiile cosmice pot avea consecinţe nedorite asupra organismului, potrivit astronautului american.

    “Dacă va trebui ca în viitor să călătorim trei ani prin spaţiu pentru a ajunge pe planeta Marte, trebuie să înţelegem ce se va întâmpla cu corpul uman”, a adăugat astronautul.

    Scott Kelly speră ca prima misiune cu echipaj uman spre Marte să aibă loc în timpul vieţii sale. “Avem tehnologia necesară. Este o chestiune de voinţă politică şi de investiţii financiare”, a spus astronautul, dând ca termen posibil de efectuare a unei călătorii umane spre Marte între 30 şi 40 de ani de acum înainte.

    Rusul Mikhail Kornienko, deja bunic, a declarat că o misiune umană spre Marte ar putea avea loc mai devreme. “Sunt optimist. Pentru asta trebuie să facem eforturi comune. Nu este un lucru pe care să-l facă o singură ţară. Nu vom reuşi decât împreună”, a spus inginerul rus.

    ISS este administrată de 16 ţări, dintre care Rusia şi Statele Unite suportă cea mai mare parte a costurilor. Până în prezent, un echipaj uman nu a locuit la bordul ISS mai mult de şase luni.

    Trimis pe orbită în 1998, acest avanpost orbital şi laborator spaţial, a cărui construcţie a costat 100 de miliarde de dolari, a obţinut o prelungire de patru ani a duratei sale de funcţionare, după ce NASA a decis să continue utilizarea ISS până în 2024.

    În schimb, Rusia şi Europa nu s-au angajat să finanţeze ISS mai departe de 2020.

    În prezent, NASA depinde în totalitate de Rusia pentru trimiterea astronauţilor săi pe ISS, fiecare zbor cu ajutorul rachetelor Soyuz costând 70 de milioane de dolari.

    Agenţia spaţială nord-americană a selectat în luna septembrie companiile SpaceX şi Boeing pentru a construi primele două vehicule spaţiale private pentru transportul de echipaje umane pe ISS şi, poate, şi spre alte destinaţii orbitale.

  • Presa chineză cataloghează “The Interview”, despre Kim Jong-Un, drept “aroganţă culturală absurdă”

    “Cineaştii americani greşesc atunci când îl iau în derâdere pe liderul nord-coreean Kim Jong-Un”, a mai scris publicaţia care este deţinută de Ziarul Poporului, organ oficial al Partidului Comunist Chinez.

    Comentariul din presa chineză vine după ce Statele Unite au anunţat că “vor răspunde” Coreei de Nord, care a fost identificată ca autor al celui mai grav atac informatic desfăşurat asupra Statelor Unite.

    “Filmul «The Interview», care îl ia în derâdere pe liderul inamicului Statelor Unite, nu poate fi un motiv de mândrie pentru Hollywood şi societatea americană”, potrivit editorialului din Global Times.

    “Americanii cred mereu că pot face glume pe seama liderilor altor ţări doar pentru că sunt liberi să critice şi să-şi bată joc de proprii conducători. Contează prea puţin ce crede societatea americană despre Coreea de Nord şi Kim Jong-Un. Kim este şeful statului. A face glume proaste pe seama sa este pur şi simplu rezultatul unei aroganţe culturale absurde”, potrivit Global Times.

    Cotidianul chinez a lansat un apel la adresa Statelor Unite “să dea dovadă de bune maniere, în loc să arate agresivitate excesivă”.

    Filmul “The Interview”, cu Seth Rogen şi James Franco, prezintă un complot fictiv de a-l asasina pe liderul nord-coreean Kim Jong-Un, cu ajutorul a doi jurnalişti care vor să îi ia un interviu dictatorului. Lansarea în cinematografe a filmului, prevăzută pentru 25 decembrie, a fost anulată, miercuri, de Sony Pictures, după ce un atac informatic asupra serverelor companiei a dus la publicarea pe internet de informaţii confidenţiale, date personale şi chiar filme nelansate.

    Decizia Sony, criticată de Hollywood, dar şi de preşedintele Barack Obama, a venit după apariţia unor ameninţări privind efectuarea de noi atacuri informatice, în cazul în care compania nu retrage filmul. Pe de altă parte, potrivit unor e-mailuri publicate pe internet, care nu au fost autentificate în totalitate, oficialii Sony Pictures erau nemulţumiţi de calitatea producţiei şi estimau, înaintea atacului informatic, că va fi un eşec de box office.

    FBI a identificat ca sursă a atacului informatic Coreea de Nord, ţară care a negat vehement implicarea, dar care a catalogat atacul cibernetic ca fiind justificat.

  • Zeci de arestări după o manifestaţie în favoarea laicităţii în şcoli

    Manifestaţia, organizată de sindicatele profesorilor, s-a desfăşurat în cartierul Kizilay, din capitala turcă.

    Potrivit informaţiilor, 100 de persoane ar fi fost arestate, inclusiv liderul sindicatului Egitim-Is, Veli Demir.

    Intervenţiile Partidului Justiţiei şi Dezvoltare (AKP), partidul islamo-conservator aflat la putere, în sistemul educativ au provocat furia opozanţilor care văd în aceasta o ameninţare împotriva caracterului laic al societăţii turce.

    Guvernul a liberalizat recent portul vălului islamic în învăţământul secundar.

  • Gruparea SI execută public un bărbat acuzat că a ajutat armata siriană – SITE

    Difuzată de SITE, înregistrarea video a grupării extremiste arată un bărbat legat de o cruce şi stând în picioare pe capota unei maşini care circulă prin faţa unui număr foarte mare de persoane.

    O imagine statică arată apoi un membru al SI în spatele omului care îi pune cuţitul la gât. Execuţia propriu-zisă, care a avut loc în provincia Alep potrivit SITE, nu este prezentată.

    SI a afirmat că 190 de persoane au murit în raidurile aviaţiei pe care bărbatul a ghidat-o cu ajutorul unui dispozitiv de urmărire.

    În octombrie şi noiembrie, forţele aeriene şi-au intensificat raidurile în zonele controlate de SI şi alte grupări rebele.

    În 40 de zile, circa 2.000 de raiduri s-au soldat cu peste 500 de morţi, potrivit Observatorului sirian pentru drepturile omului (OSDO), o organizaţie neguvernamentală care dispune de o reţea de militanţi şi surse medicale pe teren.

    La 25 noiembrie, raidurile au vizat în special oraşul Raqa (est), “capitala” SI, provocând moartea a 95 de persoane. Bombardamentele aeriene au vizat şi islamiştii din provincia Alep, pe care aceştia o controlează în mare măsură.

  • Blaga: Nu va fi cazul revenirii lui Băsescu în partid, şi-a exprimat clar opţiunea

    Întrebat dacă există vreo şansă ca preşedintele Traian Băsescu să revină în noul PNL, Blaga a răspuns: “Şi oameni mai maturi spun lucruri trăznite”.

    “Evident, în statutele, şi în cel vechi şi în cel nou, există prevederea că preşedinţii în funcţie, dacă sunt membri de partid, pot reveni în conducerea partidului. Nu va fi cazul preşedintelui Traian Băsescu, pentru că dânsul şi-a exprimat clar opţiunea, foarte clar şi-a exprimat: Adio PDL, aşa e viaţa“, a adăugat Blaga.

    Întrebat dacă l-ar primi pe Traian Băsescu în PDL dacă acesta ar face o cerere în acest sens, Vasile Blaga a răspuns: “Îl vedeţi dumneavoastră pe domnul preşedinte Traian Băsescu făcând astfel de cerere? Şi eu nu văd ce organizaţie l-ar primi”.

    Legat de posibilitatea ca membri ai PDL să fie prezenţi, duminică, la poarta Palatului Cotroceni, atunci când Traian Băsescu va preda ştafeta lui Klaus Iohannis, Blaga a precizat: “Nu cred, eu nu cred, lumea e liberă”.

    Blaga a vorbit şi despre bilanţul celor 10 ani de preşedinţie a lui Traian Băsescu, arătând că îi place să rămână cu amintiri plăcute despre oamenii cu care a colaborat şi că acesta a fost preşedintele de care România a avut nevoie şi că nimeni nu-i poate contesta meritele.

    “Eu cred că cel mai important lucru, cel mai indicat este ca românii să răspundă la această întrebare. Traian Băsescu a venit la conducerea românilor la sfârşitul anului 2004 şi a fost preşedintele de care România a avut nevoie. Să nu-i uităm meritele. Mie îmi place să rămân cu amintiri plăcute despre oamenii cu care am colaborat. Parcursul nostru euroatlantic a fost susţinut cu tărie de acest preşedinte şi mulţumim pentru asta, a fost foarte ferm de multe ori, uneori extrem de ferm cum este cazul retragerii noastre din Irak şi alte lucruri de acest gen (…). Nimeni nu-i poate contesta meritele în privinţa independenţei justiţiei, modernizarea acestei instituţii importante”, a spus Blaga.