BusinessMagazin

Blog

  • Economia deziluziei: ce ascunde noua criză emoţională şi economică a tinerilor?

    Potrivit unui articol publicat de Fortune, generaţia Z intră în viaţa adultă cu un raport profund diferit faţă de bani, muncă şi viitor, definit de un nou concept: disillusionomics – economia deziluziei. Termenul, formulat de economista Alice Lassman, descrie modul în care tinerii încearcă să se adapteze unui sistem economic pe care nu îl mai percep ca fiind funcţional pentru ei, după ce au crescut cu promisiuni de stabilitate care nu s-au materializat.

    Spre deosebire de millennials, marcaţi de şocul direct al crizei financiare din 2008, membrii generaţiei Z au fost formaţi într-un context de „criză permanentă”: inflaţie, costuri ridicate ale locuirii, instabilitate politică şi o piaţă a muncii tot mai competitivă. Pe măsură ce cei mai vârstnici dintre ei se apropie de 30 de ani, comportamentele lor economice arată diferit de ale generaţiilor anterioare. Deşi au, paradoxal, cele mai mari ritmuri de creştere a veniturilor, Gen Z cheltuieşte mai puţin, amână deciziile mari şi este extrem de atentă la raportul valoare–preţ.

    În acelaşi timp, generaţia Z este asociată cu ceea ce Fortune numeşte „doom spending”: cheltuieli mari pentru experienţe – concerte, festivaluri, călătorii – ca formă de compensare emoţională într-un viitor perceput ca nesigur. Nivelul mediu al datoriilor personale este cel mai ridicat dintre toate generaţiile, însă nu dintr-un consum clasic, ci din utilizarea intensă a soluţiilor flexibile precum buy now, pay later, preferate în detrimentul creditelor tradiţionale.

    Disillusionomics explică şi de ce reperele clasice ale succesului – locuinţa proprie, familia, pensia – par tot mai greu de atins pentru această generaţie. O treime dintre tinerii Gen Z cred că nu vor deţine niciodată o casă, iar mulţi iau în calcul să renunţe la ideea de a avea copii. În acest context, apare o neîncredere accentuată în instituţii – guverne, companii, media – şi o tendinţă de a „rescrie regulile jocului”.

    Lassman leagă acest fenomen de o etapă avansată a „comercializării tuturor lucrurilor”: de la house hacking (închirierea şi subînchirierea locuinţei pentru venituri suplimentare) până la transformarea creării de conţinut online într-o sursă de venit. Pentru Gen Z, diversificarea surselor de bani nu este o strategie de creştere, ci una de supravieţuire într-o economie în care planificarea pe termen lung nu mai pare realistă.

    În esenţă, concluzionează Fortune, disillusionomics nu este doar un comportament financiar, ci o stare de spirit colectivă. O generaţie care nu mai crede în promisiuni abstracte, care consumă diferit, munceşte diferit şi îşi construieşte propriile mecanisme de siguranţă într-o economie în care iluzia stabilităţii a fost, pentru ei, demontată înainte să apuce să funcţioneze.

     

  • Guvernul explică de ce au crescut în 2026 impozitele pe proprietate şi maşini

    Guvernul a oferit noi explicaţii despre majorările de taxe locale care au intrat în vigoare în 2026. Executivul arată că România era în situaţia de a pierde bani europeni şi că nivelul impozitării pe proprietate era printre cele mai mici din Uniunea Europeană.

    Potrivit Guvernului, România încasa numai 0,55 % din PIB din impozitele pe proprietate, în timp ce media Uniunii Europene este de 1,85 %. În plus, existau diferenţe mari între localităţi, iar aproximativ o treime din impozite nu era încasată.

    Executivul susţine că măsurile asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar şi în negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, fuseseră amânate în repetate rânduri. Lipsa deciziilor risca blocarea unor tranşe importante de fonduri europene, inclusiv cererile de plată patru şi cinci din PNRR, evaluate la câteva sute de milioane de euro.

    În comunicatul Guvernului se mai arată că adoptarea actelor normative la final de an a comprimat calendarul de implementare. Astfel, autorităţile locale au avut foarte puţin timp să actualizeze sistemele şi să decidă noile cote. Asta explică problemele apărute în primele zile ale anului, inclusiv erori în deciziile de impunere, diferenţe între localităţi şi defecţiuni pe platforma ghişeul punct ro. Oficialii spun că sistemele sunt acum actualizate treptat şi că disfuncţionalităţile vor fi remediate.

    1. Eliminarea coeficienţilor de reducere (efect direct asupra bazei)

    Valoarea impozabilă nu mai este diminuată cu:

    până la 50% pentru clădiri foarte vechi (peste 100 de ani);
    30% pentru clădiri între 50–100 ani;
    10% pentru clădiri între 30–50 ani;
    plus reducerea suplimentară de 0,10 a coeficientului pentru blocuri mari (cu regim de înălţime mai mare de 3 etaje şi peste 8 apartamente).
    Practic, o clădire care anterior beneficia de reduceri cumulate importante ajunge să fie impozitată la o bază mult mai apropiată de valoarea standard, ceea ce explică o creştere peste nivelul mediu de ~70%.

    2. Efectul cumulativ cu actualizarea bazei de calcul

    Legea nr. 239/2025 a introdus:

    valori de referinţă actualizate asupra bazei impozabile;
    o bază de calcul recalibrată la realitatea economică.

    3. Majorarea cotei de impozitare de către UAT (efect de multiplicare)

    • autorităţile administraţiei publice locale pot stabili cota de impozitare în intervalul 0,08% – 0,2%, în cazul clădirilor rezidenţiale.

    Cât priveşte impactul bugetar, Guvernul estimează încasări suplimentare de 3,7 miliarde de lei în 2026, o creştere de peste 30 % faţă de anul trecut. Toate sumele rămân la bugetele locale, iar bugetul de stat nu va mai suplimenta transferurile din cauza deficitului.

    Pentru clădiri şi terenuri, baza de calcul a fost actualizată şi crescută cu aproximativ 70 %. Sunt eliminate scăderile aplicate până acum clădirilor vechi, iar administraţiile locale pot stabili cote între 0,08 şi 0,2 %, în funcţie de propriile decizii. În unele cazuri, impactul cumulat poate depăşi creşterea medie menţionată, mai ales acolo unde cotele locale erau la minimum.

    Măsurile au fost decise de Guvern pentru ridicarea condiţionalităţii macroeconomice şi validarea jaloanelor, iar intrarea lor în vigoare a avut loc cu întârziere, ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale din luna decembrie, a atacurilor formulate de opoziţie şi a procedurilor legale subsecvente. Aceste aspecte au

    Aceste aspecte au întârziat depunerea cererii de plată numărul 4, precum şi încasarea fondurilor europene.

    Adoptarea actului normativ la data de 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrarea în vigoare, a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităţilor administraţiei publice locale să adopte hotărârile de consiliu local necesare stabilirii cotelor şi a elementelor de competenţă locală, de îndată, prin scurtarea termenelor privind etapele de transparenţă decizională. Acest calendar comprimat a redus semnificativ timpul de pregătire la nivelul autorităţilor publice locale şi a generat sincope în implementare (probleme la platforma ghişeul.ro, erori de calcul a deciziilor de impunere, diferenţe de aplicare între UAT-uri).

    În prezent, autorităţile statului lucrează pentru remedierea acestor disfuncţionalităţi, se arată în document.

    În privinţa autoturismelor, sistemul rămâne legat de cilindre, dar valorile sunt diferenţiate în funcţie de norma de poluare. Vehiculele mai vechi plătesc mai mult, iar cele cu emisii reduse au creşteri moderate. Pentru maşinile hibride, bonificaţiile se aplică doar atunci când emisiile sunt sub 50 grame de CO două pe kilometru, aşa cum solicită Comisia Europeană.

    Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate pe fracţiune, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creşteri temperate ale impozitului. Diferenţierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european şi uşor verificabile, fiind compatibilă cu cerinţele de politică publică asumate prin PNRR.

    În acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmărind internalizarea costului de mediu şi orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puţin poluante, fără introducerea unei taxe noi şi fără riscuri administrative.

    Referitor la impozitarea autoturismelor hibrid – Comentariile Comisiei au clarificat că o diferenţiere bazată exclusiv pe categoria „hibrid” nu este suficientă, iar ajustarea criteriilor în funcţie de pragul de CO₂ a fost necesară pentru validarea jalonului din PNRR. Jalonul M59, în accepţiunea COM, vizează internalizarea costului de mediu şi orientarea fiscalităţii către emisii reale. În această logică, categoria generică „vehicul hibrid” nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute, ci trebuie să ai un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO2, se arată în comunicat.

    Guvernul spune că această reformă întăreşte autonomia locală, aduce mai mulţi bani în comunităţi şi îndeplineşte angajamentele asumate cu Uniunea Europeană.

    Ceea ce Guvernul pare că nu a aflat încă, este că deşi România se afla printre ţările cu un nivel mai mic al impozitării, diferenţa clară a fost susţinută şi justificată de venitul mediu al ţărilor cu un nivel mare al impozitării, precum Franţa, Spania, Grecia, Eleţia, Belgia, Regatul Unit, Danemarca, Portugalia şi Italia (ţări cu venituri net superioare),

    De remarcat că Germania are o pondere semnificativ mai mică, de 1%, faţa de 3,7%, 3,2%, 2,5%, sau cu 2,7% cum au ţările mai sus menţionate.

  • Povestea românului care a transformat un blog pornit în anii 2000 într-unul dintre cele mai mari proiecte care explică legislaţia, în Europa

    100 cei mai admiraţi CEO din România: 28. Alin Popescu, Fondator & CEO, AVOCATNET.ro 

    A absolvit Dreptul în 2000, ştiind că va deveni avocat. A pornit, în acelaşi an, avocatnet.ro ca pe un blog. Din lipsa banilor, pentru dezvoltarea proiectului, a fost nevoit să înveţe programare, design etc. Aşa a ajuns să se specializeze în legislaţia lumii digitale. Ani mai târziu, a lucrat la proiecte inovatoare cu câteva dintre cele mai mari companii din lume, în afacerile lor europene. A renunţat la avocatură în 2012, când a decis să se ocupe exclusiv de administrarea avocatnet.ro. Câţiva ani mai târziu, acesta a devenit unul dintre cele mai mari proiecte care explică legislaţia, în Europa.

     

    Drumul spre succes trece printr-o grădină de trandafiri. Şi nu ştii niciodată ce te va marca: spinii sau florile. Cred că, în realitate, singura mea contribuţie la succesul proiectelor coordonate e puterea de-a motiva oameni în momentele grele.

     


     

  • Gilles Ballot, Carrefour România: Succesul în retail se bazează pe trei valori fundamentale: pasiune, orientare către ascultare şi colaborare şi, bineînţeles, viziune

    100 cei mai admiraţi CEO din România: 21. Gilles Ballot, CEO, Carrefour România

     

    Numit la conducerea Carrefour România anul trecut, Gilles Ballot are o legătură veche cu piaţa locală – încă din 1998, când lucra la Danone. A urmat un parcurs în companii precum Johnson & Johnson şi BCG, iar în 2009 s-a alăturat Grupului Carrefour, unde a ocupat roluri strategice în achiziţii, aprovizionare, marketing şi e-commerce, în Polonia, Belgia şi Franţa. Crede că succesul în retail vine din pasiune, ascultare activă şi colaborare. Admiră liderii care pun accent pe calitate şi inovaţie, iar printre sursele lui de inspiraţie se numără Steve Jobs – pentru claritatea viziunii şi curajul de a schimba regulile jocului.

  • 100 cei mai admiraţi CEO din România: 29. Bogdan Neacşu, Preşedinte al directoratului şi Director General, CEC Bank

    Absolvent al Facultăţii de Finanţe-Bănci din cadrul ASE şi al unui master în acelaşi domeniu, Bogdan Neacşu are aproape două decenii de experienţă în sistemul financiar-bancar. S-a alăturat CEC Bank la începutul anului 2019, ca director şi prim-vicepreşedinte al Comitetului de Direcţie, iar ulterior a preluat poziţia de preşedinte-director general. Sub conducerea sa, banca a intrat într-un amplu proces de modernizare şi transformare digitală, cu investiţii susţinute în infrastructură, tehnologie şi ofertă comercială. Înainte de CEC Bank, Bogdan Neacşu a ocupat poziţii de conducere în mai multe instituţii financiare din România, precum BRD, Volksbank, Garanti Bank şi Patria Bank.

     

    Evoluţia profesională depinde esenţial de calitatea modelelor pe care ţi le alegi şi de capacitatea de a te înconjura de specialişti, iar pentru noile generaţii de lideri accentuează importanţa asumării deciziilor, învăţării continue şi curajului de a încerca lucruri noi, chiar şi atunci când zona este necunoscută.

     


     

  • Prea multă înarmare e privită cu scepticism? Ordinul preşedintelui Trump prin care obligă industria de apărare să investească în fabrici noi şi să majoreze cheltuielile militare cu 50%, până la 1.500 mld. dolari este ”plin de riscuri”

    Ordinul amplu al lui Donald Trump prin care companiile americane din industria de apărare sunt obligate să investească mai mult în fabrici noi — sau să fie forţate să limiteze randamentele pentru acţionari — este plin de riscuri, avertizează experţi din industrie, notează Financial Times. 

    Ordinul executiv semnat miercuri de preşedintele SUA prevede restricţii privind plata dividendelor, răscumpărările de acţiuni şi remuneraţia directorilor, dar oferă puţine îndrumări sau detalii despre modul în care ar urma să fie evaluată performanţa sau aplicate eventualele sancţiuni.

    Ordinul a fost urmat rapid de apelul lui Trump către Congres de a majora cheltuielile militare cu 50%, până la 1.500 de miliarde de dolari, pentru anul 2027.

    Ameninţarea unor limitări drastice ale recompenselor pentru acţionari şi directori, combinată cu perspectiva unei explozii a cheltuielilor, a lăsat sectorul apărării într-o stare de incertitudine şi i-a neliniştit pe investitori.

    „Dacă din perspectiva acţionarilor morcovul este mereu undeva în viitor, dar industria continuă să fie lovită cu băţul, există riscul ca acest lucru să alunge capitalul din aceste companii — nu să îl atragă”, a declarat Byron Callan, analist la Capital Alpha Partners.

    Trump a lansat atacuri frecvente la adresa industriei de apărare din cauza programelor întârziate şi depăşirilor de buget.

    Preşedintele a cerut în mod repetat o armată mai bine finanţată, iar acţiuni recente, inclusiv în Venezuela, au subliniat dependenţa administraţiei de contractorii consacraţi şi de armamentul acestora. Reforma practicilor de achiziţii ale Pentagonului a devenit o prioritate majoră, cu accent pe eliminarea depăşirilor de costuri şi a întârzierilor.

    Contractorii au fost, de asemenea, criticaţi pentru faptul că nu investesc suficient din propriul capital în extinderea capacităţilor de producţie, în contextul unei cereri în creştere, în special pentru rachete, după invazia Rusiei în Ucraina de acum patru ani.

    Trump a descris pachetele salariale ale directorilor din industria de apărare drept „exorbitante şi nejustificate” într-o postare pe reţelele sociale, miercuri, înainte de a emite ordinul executiv prin care companiile sunt obligate să construiască noi fabrici pentru a livra şi întreţine acest „echipament important”. În mesajul său, Trump a plafonat salariile potenţiale la 5 milioane de dolari pe an — „o simplă fracţiune” din nivelurile actuale — până la construirea unor facilităţi moderne de producţie.

    Potrivit analiştilor de la Jefferies, randamentele oferite acţionarilor de cele mai mari companii de apărare au depăşit investiţiile în 2023 şi 2024. Companiile au returnat aproape 50 de miliarde de dolari către acţionari, în timp ce au reinvestit 39 de miliarde de dolari în aceeaşi perioadă de doi ani. Totuşi, unele dintre aceste companii — în special RTX — au şi operaţiuni comerciale semnificative. Boeing nu a returnat capital, concentrându-se pe refacerea bilanţului.

    Acţiunile companiilor de apărare, care scăzuseră imediat după ameninţările privind dividendele, au crescut puternic joi, pe fondul veştilor despre posibila majorare a bugetului Pentagonului. Acţiunile RTX, a cărei divizie de apărare Raytheon fusese menţionată explicit de Trump miercuri, într-o postare separată, pentru lipsa investiţiilor în fabrici noi, au crescut şi ele înainte de a pierde ulterior o parte din câştiguri.

    Jerry McGinn, fost director la Northrop Grumman şi director al centrului pentru baza industrială din cadrul think-tank-ului CSIS din Washington, a remarcat că, în pofida ameninţărilor lui Trump, administraţia sa a recunoscut necesitatea ca guvernul SUA să ofere stimulente mai bune companiilor din industria de apărare pentru a realiza investiţii pe termen lung.

  • Bulgarii se mişcă rapid: Aproape jumătate din leva a fost deja retrasă din circulaţie şi înlocuită cu euro după aderarea la moneda comună. Volumul total al levei bulgăreşti aflate în circulaţie se ridică la 16,1 miliarde leva, adică aproximativ 8,2 miliarde de euro. Drept comparaţie, în România avem 100 mld. lei în circulaţie, adică 20 mld. euro

    Potrivit datelor Băncii Naţionale a Bulgariei, la data de 9 ianuarie, 48% din leva a fost deja retrasă din circulaţie, iar volumul total al levei bulgăreşti aflate în circulaţie se ridică la 16,1 miliarde leva, adică aproximativ 8,2 miliarde de euro.

    Prin comparaţie, conform datelor BNB, la sfârşitul lunii decembrie, leva retrasă din circulaţie reprezenta aproximativ 36%, ceea ce arată că în primele zile ale lunii ianuarie procesul s-a accelerat vizibil.

    Banca centrală a precizat că bancnote şi monede euro în valoare totală de peste 3,1 miliarde de euro au fost puse în circulaţie, fără a oferi detalii privind tipurile acestora. Acestea sunt primele date ale BNB privind volumul bancnotelor şi monedelor euro aflate în circulaţie în Bulgaria de la 1 ianuarie.

    Potrivit datelor BNB, cantitatea totală de bancnote care urmează să fie retrasă este de aproximativ 640 de tone (circa 32.000 de bucăţi), iar monedele stotinki însumează aproximativ 7.700 de tone (circa 385.000 de bucăţi).

    În România, potrivit datelor BNR, în 2025 se aflau în circulaţie 100 mld. lei, dublu faţă de valoarea din 2019. 

    Citiţi şi Lungul drum al Bulgariei către euro. De la hiperinflaţie, un sistem bancar prăbuşit, datorie publică uriaşă de 120% din PIB şi 60% credite neperformante la adoptarea monedei comune. Doi oficiali de la FMI arată cum au reuşit bulgarii: Pentru a înţelege acest succes, trebuie privit înapoi spre anii ’90

  • Ministrul Economiei: Acordul UE–Mercosur va duce la creşterea exporturilor României

    Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Irineu Darău, a declarat, sâmbătă, că România a susţinut acordul dintre UE şi Mercosur după negocieri ferme.

    Într-o postare publicată pe Facebook, ministrul Irineu Darău a afirmat că România are nevoie de noi pieţe externe şi că acordul UE-Mercosur va duce la creşterea exporturilor.

    „Acordul UE–MERCOSUR va duce la creşterea exporturilor României. Dincolo de ipocrizia unor politicieni cu idei de izolare a ţării, România are nevoie de pieţe noi de export şi de reguli corecte pentru producătorii săi”, a scris ministrul Economiei.

    Acesta a precizat că România a susţinut acest acord după negocieri ferme.

    „Statul român a susţinut acest acord după negocieri ferme, care au adus garanţii clare pentru industrie şi agricultură. Rezultatul? Taxe vamale aproape zero pentru produsele româneşti; exporturi mai mari şi acces la materii prime mai ieftine; producţie mai mare şi locuri de muncă în industria auto, mecanică şi electrică”, a scris Darău.

    Potrivit acestuia, companiile româneşti ar urma să beneficieze direct de aceste schimbări.

    „Cifrele sunt clare: în 2023, firmele româneşti au plătit peste 47 de milioane de euro taxe vamale pentru exporturile de produse industriale către MERCOSUR. După intrarea în vigoare a acordului, aceste taxe dispar aproape complet”, a subliniat ministrul.

    Darău a spus că agricultura este protejată.

    „Agricultura este protejată şi România a obţinut asta prin insistenţe şi negociere: importurile sensibile sunt strict limitate, standardele UE rămân obligatorii, iar 15 produse româneşti cu indicaţie geografică vor fi protejate pe pieţele MERCOSUR. Izolarea nu protejează România. O economie deschisă, care protejează interesele fermierilor şi ale industriei, o face mai puternică”, a adăugat ministrul Economiei.

  • Proteste masive în Iran. Bilanţul deja ar putea ajunge la zeci de morţi după ce autorităţile au deschis focul asupra protestatarilor. Republica islamică încerca să ţină sub control cea mai gravă ameninţare la adresa regimului din ultimii ani

    Iranul şi-a intensificat represiunea, arestând zeci de persoane şi înăsprind avertismentele adresate protestatarilor, în timp ce republica islamică încerca să ţină sub control cea mai gravă ameninţare la adresa regimului din ultimii ani, scrie FT. 

    După ce tulburările la nivel naţional s-au amplificat în această săptămână, armata a anunţat sâmbătă că va desfăşura trupe pentru a proteja infrastructura „strategică”, iar autorităţile au avertizat că instanţele vor trata persoanele reţinute „rapid şi fără indulgenţă”.

    Zeci de oameni au fost ucişi şi sute arestaţi de la izbucnirea protestelor, la sfârşitul lunii trecute, la Teheran, pe fondul nemulţumirilor economice, care s-au transformat ulterior în proteste anti-regim şi s-au extins în întreaga ţară.

    Tulburările au loc într-un moment în care republica islamică se află într-una dintre cele mai vulnerabile perioade din ultimii ani, confruntându-se cu presiuni interne tot mai intense şi cu o populaţie din ce în ce mai disperată şi furioasă.

    Agenţia de presă Tasnim, afiliată Gărzilor Revoluţionare, a citat sâmbătă surse de securitate care au afirmat că aproape 200 de „lideri terorişti” au fost arestaţi, adăugând că din locuinţele acestora au fost confiscate grenade, cocktailuri Molotov şi alte arme.

    Presa afiliată statului a relatat că peste o duzină de membri ai forţelor de securitate au fost ucişi de la escaladarea protestelor de joi, începutul weekendului în Iran.

    Aceasta a acuzat „grupări armate” că au atacat „proprietăţi publice şi private în mai multe provincii, provocând pagube extinse”, inclusiv la moschei.

    Agenţia Human Rights Activists News Agency, o organizaţie cu sediul în afara ţării, a declarat vineri că bilanţul morţilor a ajuns la 65, inclusiv 14 membri ai forţelor de securitate. Potrivit acesteia, peste 2.000 de persoane au fost arestate de la începutul protestelor. Zeci de oameni au fost răniţi şi reţinuţi, a mai precizat organizaţia pentru drepturile omului.

    Un medic iranian şi un cadru medical au declarat pentru BBC că spitalele din Teheran şi Shiraz erau copleşite de persoane cu plăgi împuşcate. Medicul a spus că un spital din Teheran a intrat în „mod de criză”, suspendând internările şi intervenţiile chirurgicale non-urgente pentru a trata răniţii.

    Informaţiile nu au putut fi verificate, deoarece o pană de internet, care a izolat republica de lumea exterioară, a intrat în a treia zi.

    Diplomaţii se tem că regimul, care are un istoric de reprimare violentă a protestelor, ar putea folosi această întrerupere a internetului pentru a înăspri represiunea.

    În comunicatul său, armata a acuzat Israelul şi „grupări teroriste ostile” că încearcă să „submineze securitatea publică a ţării”.

    Mohammad Movahedi-Azad, procurorul general, a avertizat sâmbătă că „toţi infractorii sunt duşmani în această chestiune”.

    „Să nu spună că au fost păcăliţi, pentru că au primit avertismentele necesare privind obiectivele inamicului.” El i-a avertizat, de asemenea, pe iranieni să fie atenţi la postările de pe reţelele sociale.

    Protestele, care au început la sfârşitul lunii decembrie, s-au intensificat semnificativ în această săptămână.

    Într-un discurs susţinut joi, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, i-a acuzat pe protestatari că acţionează în numele preşedintelui american Donald Trump şi a promis că guvernul său nu va da înapoi.

    Regimul a acuzat forţe străine şi „terorişti” că alimentează protestele şi s-a temut de mult timp că SUA sau Israelul ar putea încerca să exploateze tulburările interne.

  • Cine este tânărul de doar 34 de ani ce ordonează întreaga structură operaţională a uneia dintre cele mai mari companii de real estate din ţară?

    100 Tineri manageri de top. Victor Vremera, COO, SVN Romania

    COO, SVN Romania

    34 de ani

    Victor Vremera este COO şi acţionar în cadrul SVN România, unde coordonează întreaga structură operaţională a uneia dintre cele mai mari companii de real estate din ţară. Lucrează cu o viziune clară asupra proceselor, performanţei şi culturii organizaţionale, integrând disciplinele de leadership şi execuţie. Crede în autonomia echipelor şi în scalabilitatea businessului construit pe reguli clare, nu pe dependenţa de oameni-cheie. Se simte antreprenor prin modul în care gândeşte: orientat spre construcţie, impact şi conexiuni valoroase.

     

    START CU IMPACT

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne.

    La începutul mandatului meu într-un rol de coordonare, am făcut greşeala clasică: m-am instalat prea repede în rol şi am trecut direct la implementări, fără să iau pulsul real al echipelor. Aveam intenţii bune, dar n-am calibrat corect cultura organizaţională şi ritmul oamenilor. Schimbările au venit prea devreme, prea tehnic. A fost un duş rece, dar mi-a folosit enorm – am învăţat că autoritatea reala nu vine din titulatură ci din încredere câştigată prin ascultare, tact şi timing.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia?

    O greşeală e o alunecare de moment; un eşec apare când nu înveţi nimic din ea. Pentru mine, eşecul este când te încăpăţânezi să ai dreptate într-un context care ţi-a arătat clar că ai nevoie de schimbare. Dacă ai luciditate şi onestitate, poţi transforma orice pas greşit într-un salt. Fără acel exerciţiu, greşeala devine eşec.

     

    MOMENTE CARE CONTEAZĂ

    Care e reuşita de care eşti cel mai mândru?

    Am reuşit să creez, într-un mediu fragmentat şi competitiv, un mod de lucru comun pentru mai multe echipe care nu comunicau între ele. A fost nevoie de răbdare, de structură şi de foarte multă muncă invizibilă – să convingi, să explici, să creezi încredere. Asta a schimbat dinamica întregii organizaţii. Dar dincolo de procese, cea mai mare satisfacţie vine de la oameni şi colegi: am pus la aceeaşi masă persoane care nu s-ar fi întâlnit altfel, şi din acele întâlniri s-au născut proiecte, businessuri, echipe noi. Am reuşit să ofer şanse unor persoane care aveau potenţial real, dar nu fuseseră puşi încă în locul potrivit.

    Faptul că azi colaborarea este naturală, ca know-how-ul circulă şi că resursele se împart fără fricţiuni este, pentru mine, o validare care cântăreşte mai mult decât orice target sau indicator comercial.

    Trei superputeri profesionale.

    Capacitatea de a simplifica lucruri complexe fără a le dilua. Intuiţia de a întelege ce lipseşte într-un sistem înainte ca problema să devină vizibilă. Şi o memorie funcţională bună – care mă ajută să conectez repede persoane, proiecte şi oportunităţi.

    Cum arată stilul tău de leadership?

    Este direct, dar nu rigid. Îmi place să ofer autonomie reală, dar sunt prezent şi implicat când echipele au nevoie de claritate sau de un declic. Nu cred în liderii care se definesc prin control, ci în cei care creează un cadru solid  –  cu obiective clare, standarde înalte şi libertate de mişcare în interiorul acelor graniţe. Cred mult în ideea de dialog, nu de autoritate unilaterală.Probabil că rădăcina stilului meu de leadership vine din copilărie – tatăl meu, profesor universitar la Politehnică, obişnuia să se sfătuiască sincer cu mine când eram mic, 6-7-8 ani. Îmi cerea opinia reală în tot felul de chestiuni – profesionale, logistice, de viaţă – şi mi-o asculta ca pe a unui egal. Fără să îmi dau seama, am învăţat de atunci că leadershipul înseamnă să vezi valoarea celuilalt şi să-i creezi spaţiu să contribuie.

     

    ECHILIBRU & TIMP LIBER

    Ce faci când nu lucrezi?

    Mă urc pe motocicletă şi plec. E felul meu de a schimba ritmul, dar nu de a mă deconecta complet. Îmi place sentimentul de mişcare continuă, de libertate controlată – sunt drumuri care clarifică gânduri mai bine decât o sală de şedinţă. Trăiesc, într-un fel, deviza „Munceşte din plăcere şi nu vei munci o zi in viaţa ta”. Răspund la telefoane şi ajut colegi inclusiv pe serpentine, în Alpi – pentru că nu simt că „ies din program”, ci doar că schimb fundalul. Când ai echipă bună şi faci ceva în care crezi, linia dintre activitatea profesională şi sfera personală devine una naturală, nu apăsătoare.