BusinessMagazin

Blog

  • Forumul Economic Mondial de la Davos: SUA şi Ucraina pregătesc un acord istoric de reconstrucţie

    Preşedinţii Donald Trump şi Volodimir Zelenski se vor întâlni la Forumul Economic Mondial de la Davos pentru a finaliza un acord masiv de reconstrucţie în valoare de aproximativ 800 miliarde de dolari, care ar urma să sprijine revenirea Ucrainei după aproape patru ani de război cu Rusia. 

    Perioada vizată pentru implementarea programului este de aproape un deceniu, iar fondurile ar urma să provină dintr-un mix de împrumuturi, granturi guvernamentale şi investiţii private internaţionale.

    Acordul, denumit planul de „prosperitate” post‑război, este gândit să ajute la reconstrucţia economiei ucrainene, crearea de locuri de muncă şi la restabilirea vieţii cotidiene în ţară, potrivit declaraţiilor oficialilor de la Kiev. Preşedintele Zelenski a subliniat că speră ca planul să asigure o redresare economică rapidă şi atragerea de noi investitori, notează The Telegraph.

    Iniţial, Ucraina plănuise să semneze documente similare la Casa Albă, dar consilierii europeni au sugerat ca întâlnirea să fie mutată la Davos pentru a oferi un cadru internaţional mai larg, cu participare globală. Finalizarea acordului la un eveniment economic major poate spori vizibilitatea proiectului şi încrederea investitorilor.

    Unul dintre elementele cheie ale acestui plan este includerea în proiect a unor actori privaţi importanţi, cum ar fi firma de investiţii BlackRock, care intenţionează să participe în program şi să mobilizeze capital global pentru reconstrucţia infrastructurii, locuinţelor şi sectoarelor productive ale Ucrainei.

    Pe lângă cadrul economic, negocierile dintre Washington şi Kiev includ şi un acord separat privind garanţiile de securitate, care ar urma să ofere Ucrainei sprijin pe termen lung împotriva agresiunii ruse. Conform preşedintelui Zelenski, documentul privind garanţiile de securitate este aproape gata pentru semnare la cel mai înalt nivel.

    Acest pact de securitate ar putea deschide calea pentru crearea unei forţe de „reasigurare” conduse de ţări precum Marea Britanie şi Franţa pentru a monitoriza o eventuală încetare a focului şi pentru a stabiliza regiunea pe termen lung.

    Planul nu este lipsit de critici. În interiorul Uniunii Europene, unii lideri, cum ar fi oficialii din Ungaria, s‑au arătat reticenţi faţă de ideea unui sprijin economic atât de extins pentru Ucraina şi au avertizat că un astfel de angajament ar putea pune presiune pe bugetele europene şi ar îndepărta ţările de la propriile priorităţi interne.

    În plus, situaţia pe teren rămâne tensionată, iar negocierile de pace cu Rusia sunt departe de a fi încheiate. Moscova continuă să îşi afirme pretenţiile teritoriale şi să respingă planurile occidentale, penalizate drept o ameninţare la adresa securităţii sale, ceea ce complică încercările de a pune capăt conflictului.

    Planul de reconstrucţie de 800 miliarde de dolari şi acordul de garanţii de securitate sunt privite ca parte dintr‑o strategie mai largă a administraţiei Trump de a combina incentive economice şi angajamente strategice pentru a sprijini Ucraina. Dacă va fi finalizat la Davos, acordul ar marca unul dintre cele mai ambiţioase programe de redresare economică din istoria recentă pentru o ţară afectată de război.

  • Mii de fermieri irlandezi au protestat faţă de acordul UE–Mercosur

    Mii de fermieri irlandezi, mulţi dintre ei veniţi din toată ţara cu tractoarele, au protestat sâmbătă faţă de acordul comercial UE–Mercosur, relatează Reuters.

    Statele care s-au opus acordului, în frunte cu Franţa, cel mai mare producător agricol din UE, nu au reuşit vineri să convingă suficiente state membre că acordul cu ţările din America de Sud va aduce pe piaţa europeană cantităţi mari de produse alimentare ieftine şi va afecta fermierii locali.

    Acordul comercial între Uniunea Europeană ş Mercosur a fost aprobat vineri de statele membre ale UE, după peste 25 de ani de negocieri şi discuţii intense, printr-o majoritate calificată de 21 de voturi pentru din totalul de 27 de ţări membre.

    Franţa, Polonia, Austria, Irlanda şi Ungaria şi-au exprimat opoziţia, în timp ce Belgia s-a abţinut de la vot.

    Guvernul irlandez, aflat sub presiunea partidelor de opoziţie şi a organizaţiilor de fermieri, a susţinut că acordul nu conţine suficiente garanţii privind standardele de siguranţă alimentară din America de Sud.

    Protestatarii au afişat pancarte cu mesaje precum „Nu sacrificaţi fermele de familie pentru maşinile germane”, „Vacile noastre respectă regulile, ale lor de ce nu?” şi „Trădare”.

    „Este o ruşine absolută la adresa fermierilor şi a oamenilor care au pus Europa acolo unde este astăzi”, a declarat Joe Keogh, un fermier din Multyfarnham, prezent la protestul din oraşul Athlone.

    Manifestaţia de amploare a avut loc după proteste similare organizate vineri în Polonia, Franţa şi Belgia.

    Acordul UE–Mercosur mai trebuie să parcurgă mai multe etape înainte de a putea intra în vigoare, inclusiv voturi în Parlamentul European şi în Consiliul UE, precum şi proceduri de ratificare la nivel naţional, iar Franţa şi Irlanda au anunţat că vor susţine respingerea acestuia.

  • Compania Naţională de Căi Ferate vrea să modernizeze Gara de Nord din Bucureşti, într-un proiect care va costa peste 500 de milioane de lei. Vedeţi cum arată planurile CFR

    Compania Naţională de Căi Ferate (C.F.R) a anunţat într-un comunicat vineri că a demarat un plan de modernizare al Gării de Nord din Bucureşti, despre care spune că deserveşte aproximativ 85% din traficul feroviar al Capitalei.

    Intervenţiile propuse vizează restaurarea faţadelor, consolidarea structurală a clădirilor monument, modernizarea instalaţiilor interioare (electrice, termice, sanitare şi de siguranţă), adaptarea spaţiilor pentru accesibilitate universală şi îmbunătăţirea confortului urban şi feroviar.

    Suprafaţa totală desfăşurată vizată în această etapă depăşeşte 33.000 mp, iar investiţia alocată pentru Faza I se ridică la suma de 499.626.513,85 lei cu TVA.

    Prima fază a lucrărilor presupune atât realizarea proiectării, cât şi execuţia lucrărilor de consolidare structurală şi modernizare funcţională a Corpului B din cadrul ansamblului Gării de Nord.

    Lucrările sunt planificate pentru perioada 28 februarie 2024 – 13 iunie 2029, desfăşurându-se pe durata a 63 de luni calendaristice.

    Durata proiectului reflectă complexitatea ridicată a intervenţiilor necesare asupra unei construcţii clasate ca monument istoric, care, în acelaşi timp, îşi menţine funcţionalitatea operaţională de transport public.

     

  • Trump speră să atragă investiţii de 100 de miliarde de dolari în sectorul petrolier din Venezuela

    Preşedintele american, Donald Trump, se întâlneşte, vineri, la Casa Albă, cu 17 reprezentanţi ai companiilor petroliere din SUA. Acesta speră să atragă fonduri investiţii de 100 de miliarde de euro pentru extinderea SUA în sectorul petrolier din Venezuela.

    „Cel puţin 100 de miliarde de dolari vor fi investiţi de marile companii petroliere, cu care mă voi întâlni astăzi la Casa Albă”, a scris Trump într-o postare pe reţelele sociale vineri, înaintea întâlnirii anunţate, notează Associated Press.

    Printre cei care participă la această întâlnire sunt reprezentanţi ai companiei Chevron, care încă operează în Venezuela, dar şi ExxonMobil şi ConocoPhillips, care au avut, în trecut proiecte în ţara din America Latină, până să fie pierdute ca parte a naţionalizării din 2007 demarată de Hugo Chávez.

    Trump speră să atragă în Venezuela fonduri din partea companiilor pentru a revigora Venezuelei de a exploata pe deplin rezervele extinse de petrol ale ţării.

    Marile companii petroliere americane s-au abţinut până acum să confirme, în mare măsură, investiţiile din Venezuela, pentru că trebuie să existe contracte şi garanţii. rump a sugerat pe reţelele de socializare că America ar ajuta la susţinerea oricăror investiţii.

    În prezent, producţia de petrol a Venezuelei a scăzut sub un milion de barili pe zi. O parte din provocarea lui Trump de a schimba această situaţie va fi să convingă companiile petroliere că administraţia sa are o relaţie stabilă cu preşedintele interimar al Venezuelei, Delcy Rodríguez, dar şi că oferă protecţie companiilor americane care decid să intre pe piaţa din Venezuela.

    La întâlnire participă şi oficiali ai SUA precum Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, sau Chris Wright, secretarul pentru Energie.

  • Europa nu mai vrea să fie lăsată afară din negocieri: Giorgia Meloni, premierul Italiei, vrea ca Europa să discute direct cu Rusia pentru încetarea războiului din Ucraina

    Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a cerut ca Europa să restabilească o comunicare directă cu Rusia pentru a-şi consolida poziţia în negocierile menite să pună capăt războiului din Ucraina. Vorbind într-o conferinţă de presă pe 9 ianuarie, citată de La Stampa şi ANSA, Meloni a subliniat că influenţa Europei asupra conflictului rămâne limitată în lipsa unei forme de dialog direct cu Kremlinul, scrie Novinite. 

    Meloni s-a aliniat punctului de vedere exprimat anterior de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, potrivit căruia Europa ar trebui să se angajeze într-un dialog direct cu Rusia. Ea a insistat însă că acest proces trebuie coordonat cu atenţie, avertizând asupra riscurilor unor iniţiative necoordonate, care ar putea fi exploatate de preşedintele rus Vladimir Putin. Liderul italian a subliniat că Europa trebuie să decidă cu mare atenţie cine ar trebui să conducă eventualele discuţii, pentru a asigura credibilitate şi impact.

    În ceea ce priveşte o posibilă reintegrare a Rusiei în G8, Meloni a descris subiectul drept prematur. Rusia a fost exclusă din G8 în 2014, în urma anexării Crimeei.

    Contextul declaraţiilor sale este marcat de afirmaţiile repetate ale ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, potrivit cărora statele europene ar fi principalele obstacole în calea păcii în conflictul aflat în desfăşurare. Declaraţiile Giorgiei Meloni reflectă o presiune tot mai mare din partea unor lideri ai UE pentru o abordare pragmatică faţă de Moscova, menită să creeze canale de negociere, menţinând în acelaşi timp presiunea strategică asupra Rusiei.

  • Lungul drum al Bulgariei către euro. De la hiperinflaţie, un sistem bancar prăbuşit, datorie publică uriaşă de 120% din PIB şi 60% credite neperformante la adoptarea monedei comune. Doi oficiali de la FMI arată cum au reuşit bulgarii: Pentru a înţelege acest succes, trebuie privit înapoi spre anii ’90

    Într-o dimineaţă însorită din Sofia, la începutul lunii iunie 2025, entuziasmul s-a răspândit rapid în cadrul Băncii Naţionale a Bulgariei. Mult-aşteptatul raport de convergenţă, solicitat Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene în februarie, sosise în sfârşit. Acesta evalua gradul de pregătire economică şi juridică al Bulgariei pentru aderarea la zona euro. Spre deosebire de rapoartele anterioare, de această dată Bulgaria îndeplinea toate criteriile, iar ţara se pregătea să facă pasul final către adoptarea monedei euro, scriu doi membri ai FMI în agenţia de presă bulgară Novinite. 

    Drumul Bulgariei către euro a început cu mult timp în urmă. Ţara a intrat în Uniunea Europeană în 2007 şi a aspirat să adere la zona euro la scurt timp după. Optsprezece ani mai târziu, la 1 ianuarie 2026, Bulgaria a devenit al 21-lea membru al monedei unice, marcând culminarea a decenii de transformare economică şi politică.

    Pentru a înţelege acest succes, trebuie privit înapoi spre anii ’90. După căderea comunismului, tranziţia Bulgariei către o economie de piaţă a fost marcată de dificultăţi majore. Întreprinderile de stat dominau economia, acumulând datorii pe care băncile continuau să le finanţeze, în timp ce banca centrală şi guvernul intervenea adesea pentru a acoperi pierderile. Până în 1996, peste 60% din credite erau neperformante, iar închiderea băncilor a erodat încrederea publicului. Inflaţia a explodat, economia s-a contractat, iar datoria publică a atins niveluri nesustenabile, depăşind 120% din PIB.

    În martie 1997, inflaţia anuală a depăşit 2.000%. Economiile populaţiei au dispărut, pensiile şi-au pierdut valoarea, iar cetăţenii de rând se luptau să-şi acopere nevoile de bază. O schimbare de guvern l-a adus pe prim-ministrul Ivan Kostov la putere, alături de Fondul Monetar Internaţional, pentru a stabiliza economia. Băncile slabe au fost închise, iar guvernul a implementat un consiliu monetar, ancorând leva de marca germană şi ulterior de euro. Consiliul monetar permitea emiterea de lei doar în schimbul unor rezerve de valută şi aur, cu transparenţă strictă şi supraveghere parlamentară, contribuind la restabilirea încrederii publice.

    Rezultatele au fost imediate. Inflaţia a scăzut la 22% în 1998, dobânzile s-au redus, iar PIB-ul a crescut cu 3,5% după contracţiile severe din anii anteriori. Datoria publică a fost aproape înjumătăţită. În următorul deceniu, în ciuda turbulenţelor politice — inclusiv 18 guverne succesive şi emigrarea a aproape un milion de persoane — consiliul monetar a rămas popular pentru menţinerea disciplinei fiscale şi a inflaţiei scăzute. Până în 2007, Bulgaria a aderat la UE cu 75% din economie privatizată, inclusiv întregul sector bancar, şi a atins statutul de economie cu venituri medii superioare.

    Aderarea la UE a adus noi provocări. Factorii de decizie au urmărit o intrare rapidă în Mecanismul Cursului de Schimb (ERM II), dar şocurile financiare globale şi dezechilibrele economice interne au întârziat procesul. Criza bancară din 2014 a scos la iveală probleme persistente de guvernanţă, însă reformele implementate în timpul celui de-al doilea guvern al premierului Boiko Borissov au pregătit Bulgaria pentru intrarea în ERM II, care a avut loc în 2020, simultan cu aderarea la Uniunea Bancară Europeană. Disciplina fiscală continuă, reformele legale şi măsurile anticorupţie au pus bazele adoptării monedei euro.

    Până în 2024, poziţia economică a Bulgariei s-a consolidat şi mai mult. Banca Mondială a clasificat ţara drept economie cu venituri ridicate, iar aderarea la spaţiul Schengen a întărit încrederea la Bruxelles. Inflaţia a scăzut, impactul economic al pandemiei s-a estompat, iar şocurile energetice au fost atenuate. În februarie 2025, Bulgaria a solicitat o evaluare specială de convergenţă, intrând astfel în etapa finală a adoptării euro.

    Raportul din iunie 2025 a confirmat pregătirea Bulgariei. La 1 ianuarie 2026, euro a înlocuit leva, punând capăt a aproape trei decenii de consiliu monetar. Tranziţia a fost însoţită de sentimente amestecate: cetăţenii au apreciat stabilitatea oferită de leva, dar au recunoscut şi beneficiile integrării depline în zona euro.

    Adoptarea euro aduce mai multe avantaje. Călătoriile în Europa nu vor mai necesita schimb valutar, stabilitatea financiară este consolidată prin BCE şi Mecanismul Unic de Supraveghere, iar Bulgaria câştigă un cuvânt de spus în politica monetară a zonei euro. Încrederea investitorilor creşte odată cu dispariţia riscului valutar, iar accesul la pieţele de capital din zona euro poate reduce costurile de împrumut şi primele de risc suveran. Experienţa Bulgariei cu consiliul monetar o poziţionează, de asemenea, ca un exemplu pentru alte ţări în materie de stabilizare monetară şi disciplină fiscală.

    În pofida provocărilor persistente, inclusiv declinul demografic şi corupţia, transformarea Bulgariei — de la hiperinflaţie şi haos economic la statutul de membru al zonei euro — reprezintă o dovadă a reformelor pe termen lung şi a perseverenţei. Aşa cum a reflectat un tânăr bulgar: „Euro în buzunarul meu mă face, în sfârşit, un membru deplin al clubului.”

    Bulgaria a trecut la euro: cresc speranţele, dar şi preţurile? Trecerea la euro a declanşat un adevărat val de alerte din partea consumatorilor privitoare la presupuse manipulări ale preţurilor, cu avertizări că unii comercianţi profită de confuzia din primele zile ale tranziţiei

    De la 1 ianuarie, Bulgaria a de­ve­nit în mod oficial membră a zo­nei euro, făcând trecerea de la leva la moneda unică europeană. Autorită­ţile de la Bruxelles şi Sofia speră că această trecere va da un impuls eco­nomiei ţării şi-i va întări integrarea în UE, notează Euronews.

    „Efectul mai puternic este cel pe termen lung, crescând practic încre­de­rea când vine vorba de monedă, de puterea de cumpărare a monedei, de încrederea investitorilor străini, a celor care cumpără titluri de datorie bulgare, dar şi a celor care investesc pe plan local, în diferite sectoare“, arată Petar Ganev, de la Institute for Market Economics, un think tank economic independent.

    Adoptarea euro ar putea avea de asemenea un impact pozitiv asupra ratingului de credit al ţării.

    Bulgaria are potenţialul de a fi un loc al oportunităţilor, dezvoltării per­sonale, inovaţiei şi realizărilor. Pentru a-şi realiza acest potenţial, ţara are nevoie de o economie pro­duc­tivă, modernă, bazată pe antre­pre­noriat, inovaţie şi capacitatea de a concura cu succes cu bunuri şi servicii pe pieţele globale, se arată într-un stu­diu al institutului, citat de Novinite.

    Petar Ganev consideră că adera­rea la zona euro va creşte inflaţia doar marginal.

    Şi totuşi, îngrijorările legate de creşterea preţurilor şi pierderea unui simbol naţional, leva, sunt în creştere în urma trecerii ţării la euro, potrivit rfi.fr. Pe străzile capitalei Sofia, opti­mismul este amestecat cu îngrijo­rarea. În timp ce unii bulgari văd euro drept un pas logic în integrarea europeană a ţării, alţii se tem în legătură cu impactul acestuia asupra vieţii de zi cu zi.

    Gheorghi, un antreprenor în vârstă de 47 de ani, regretă renunţarea la leva. Asemeni multor bulgari, acesta se teme că sosirea euro va duce la scumpiri. Economiştii remarcă faptul că preţurile alimentelor crescuseră deja cu 5% în termeni anuali în noiembrie, chiar înainte de trecerea la moneda unică europeană.

    În Zhenski Pazar, cea mai veche piaţă din capitala bulgară, un comerciant de legume spune că oamenii nu s-au obişnuit încă, sunt confuzi. Potrivit acestuia, preţurile sunt în creştere, în special în supermarketuri, iar trecerea la euro nu a făcut decât să crească presiunea.

    Trecerea la euro a declanşat un adevărat val de alerte din partea consumatorilor privitoare la presupuse manipulări ale preţurilor, cu avertizări că unii comercianţi profită de confuzia din primele zile ale tranziţiei, scrie Novinite.

    Bogomil Nikolov, de la asociaţia „Consumatori Activi“, arată că organizaţia sa a primit o serie de plângeri de la cetăţeni, indicând comportament speculativ la scurt timp după 1 ianuarie.

    Şi retailerii online îşi atrag critici, acestea vizând scumpiri dramatice şi aparent nejustificate la electrocasnice. Nikolov a reamintit comercianţilor că scumpirile nejustificate pot duce la penalităţi serioase, amenzile urcând până la 50.000 de euro.

    Dincolo de speculă, există date clare privitoare la evoluţia unor preţuri după trecerea la euro.

    De la 1 ianuarie, preţurile transportului public sunt stabilite în euro, iar rotunjirea la conversia valutară se face în favoarea călătorilor, potrivit Centrului pentru Mobilitate Urbană din Sofia, relatează dariknews.bg.

    În schimb, preţurile serviciilor de taxi din capitala bulgară au crescut, conform fakti.bg.

    În primele zile ale anului, sectorul de retail al Bulgariei a trecut fără probleme majore la acceptarea plăţilor în euro, cu clienţii adaptându-se bine la noul sistem, notează Novinite.

    Există însă o serie de probleme legate de tranziţie. Retailerii mici se chinuie să facă faţă realităţilor practice ale trecerii de la leva la euro. Presa locală atrage atenţia asupra unei lipse de suficiente monede şi bancnote euro în micile magazine.

    De asemenea, un număr destul de ridicat de vârstnii nu înţeleg cel mai important lucru: care este cursul de schimb leva/euro. O altă problemă este că clienţii transformă magazinele în agenţii de schimb valutar, potrivit pbnovini.com.

  • 200 de milioane de lire sterline pentru pregătirea trupelor britanice

    Regatul Unit va aloca 200 de milioane de lire sterline (230 de milioane de euro) pentru a-şi pregăti forţele armate pentru o viitoare desfăşurare a unei forţe multinaţionale în Ucraina, în cazul în care va fi implementat un armistiţiu cu Rusia, a anunţat vineri Ministerul Apărării.

    Finanţarea, provenită din bugetul militar pe 2026, va „furniza vehicule noi, sisteme de comunicaţii şi capacităţi de protecţie a dronelor, asigurându-se că trupele britanice sunt pregătite pentru desfăşurare”, se explică în comunicatul Ministerului Apărării, potrivit Le Figaro.

    În plus, producţia de drone interceptoare Octopus va începe în această lună în Regatul Unit „pentru a consolida apărarea aeriană a Ucrainei”, se arată în comunicat. Secretarul britanic al Apărării, John Healey, s-a aflat vineri la Kiev, pentru a se întâlni cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

    Acest anunţ face parte din declaraţia de intenţie semnată marţi de Regatul Unit şi Franţa, în care cele două ţări şi-au exprimat disponibilitatea de a desfăşura trupe pentru a menţine pacea în cazul unui armistiţiu.

    Prim-ministrul Keir Starmer a promis că va detalia liniile directoare ale acestei declaraţii de intenţie „cât mai curând posibil” şi a asigurat că Parlamentul va trebui să voteze orice desfăşurare de trupe în Ucraina.

    Acest plan este respins categoric de Rusia. Joi, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avertizat că orice prezenţă militară occidentală în ţară ar constitui o „ţintă legitimă” pentru Moscova.

    Un purtător de cuvânt al prim-ministrului britanic a indicat vineri că guvernul era conştient de faptul că „cerinţele în materie de apărare sunt în creştere odată cu creşterea agresivităţii Rusiei”.

    El a subliniat că guvernul a planificat „cea mai mare creştere a cheltuielilor pentru apărare de la Războiul Rece încoace, totalizând 270 de miliarde de lire sterline (311 miliarde de euro) numai pentru această legislatură”.

    Londra s-a angajat să îşi majoreze cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB până în 2035, în conformitate cu obiectivul stabilit de NATO.

  • Lovitură pentru planurile lui Trump: Şeful ExxonMobil, Darren Woods, avertizează cu scepticism: Venezuela este „neinvestibilă” în lipsa unor schimbări radicale. „Am intrat pentru prima dată în Venezuela în anii ’40, iar activele noastre au fost confiscate de două ori”

    Directorul general al ExxonMobil, Darren Woods, a declarat că Venezuela este „neinvestibilă” în lipsa unor „schimbări semnificative”, adoptând un ton sceptic faţă de apelul lui Donald Trump pentru un val de investiţii în această ţară.

    Şeful celei mai mari companii petroliere din SUA a spus că este pregătit să trimită o echipă tehnică pe teren în câteva săptămâni pentru a evalua oportunităţile din Venezuela.

    Cu toate acestea, Woods a evitat apelul preşedintelui ca firmele să se angajeze la investiţii în ţară „chiar de azi”.

    „Dacă ne uităm la structurile legale şi comerciale, la cadrele existente astăzi în Venezuela, ţara este neinvestibilă. Sunt necesare schimbări semnificative ale acestor cadre comerciale şi ale sistemului juridic”, a spus el.

    „Am intrat pentru prima dată în Venezuela în anii ’40, iar activele noastre au fost confiscate de două ori”, a adăugat Woods. „Aşa că vă puteţi imagina că o a treia reintrare ar necesita schimbări foarte importante faţă de ceea ce am văzut istoric şi faţă de situaţia actuală.”

    Şeful Exxon a spus că firmele ar trebui să evalueze cu mare atenţie potenţialul de randament înainte de a face orice angajament de investiţii în Venezuela.

    „Întrebările vor fi, în cele din urmă: cât de durabile sunt protecţiile din punct de vedere financiar? Cum arată randamentele? Care sunt aranjamentele comerciale şi cadrele legale?”, a declarat Woods.

    „Toate aceste elemente trebuie puse la punct pentru a putea lua o decizie şi pentru a înţelege care ar fi randamentul pe parcursul următoarelor decenii, perioadă în care se fac aceste investiţii de miliarde de dolari.”

    Financial Times a relatat la începutul acestei săptămâni că industria petrolieră este puţin probabil să facă investiţii majore în Venezuela fără garanţii legale, financiare şi de securitate din partea Washingtonului.

    Trump a promis vineri că industriei petroliere americane i se va oferi „securitate totală” şi alte garanţii, dar nu a oferit detalii concrete despre ce ar presupune acestea.

    „Trebuie să existe protecţii durabile pentru investiţii şi trebuie schimbate legile din domeniul hidrocarburilor din ţară”, a concluzionat Woods.

  • O nouă declaraţie controversată de la Michael O’Leary, şeful Ryanair: Politicienii de rang înalt ar trebui plătiţi cu peste 1 milion de lire pe an, pentru a rezolva problema fundamentală legată de calitatea talentului din politică

    Politicienii de rang înalt ar trebui să fie plătiţi cu peste 1 milion de lire sterline pe an pentru a rezolva „o problemă fundamentală legată de calitatea talentului din politică”, potrivit lui Michael O’Leary, directorul general al Ryanair.

    „Cred că trebuie să ne recompensăm mult mai bine politicienii, dar este o sinucidere politică să spui asta”, a declarat O’Leary — care, la rândul său, urmează să încaseze aproximativ 100 de milioane de euro ca parte a unui pachet de remuneraţie pe termen lung — într-un interviu pentru Financial Times.

    „Dacă eşti prim-ministru sau ministru în cabinet, ar trebui să fii plătit cu 1 milion de lire pe an.” Practica din Singapore de a plăti salarii mai mari liderilor din sectorul public este, în opinia sa, „foarte interesantă”.

    În cei peste 30 de ani de conducere, Ryanair a devenit cea mai mare companie aeriană din Europa şi una dintre cele mai profitabile. În acelaşi timp, tendinţa lui O’Leary de a face declaraţii publice care atrag titluri de presă, pe o gamă largă de subiecte, a fost parte integrantă a poveştii de creştere a companiei.

    „Îmi permit foarte multe”, a spus el într-un interviu amplu acordat FT, „nu pentru că vreau să fiu confruntaţional sau jignitor cu acei oameni, ci pentru că asta generează enorm de multă publicitate gratuită. Nu cheltuiesc nimic pe publicitate.”

    Potrivit prezentării pentru investitori, Ryanair a cheltuit anul trecut 4 milioane de euro pe vânzări şi marketing. Rivala easyJet a cheltuit 24 de milioane de euro, în timp ce Air France-KLM a cheltuit 45 de milioane de euro.

    Atacarea politicienilor este de mult timp un hobby pentru şeful Ryanair. El a numit-o pe preşedinta Comisiei Europene „Ursula Von-Delayed Again”, a spus despre Boris Johnson că „n-ar recunoaşte adevărul nici dacă l-ar muşca” şi a sugerat că mulţi membri ai actualului guvern britanic sunt „tâmpiţi”. Despre Nigel Farage, între timp, a spus că „ar trebui să fie în închisoare” (pentru Brexit).

    Rishi Sunak „a fost probabil rezonabil de competent, dar nici bunul Dumnezeu nu ar fi reuşit să conducă Partidul Conservator”, a adăugat O’Leary, ca să fie complet.

    În ceea ce priveşte competenţa, O’Leary are şi o viziune clară despre cum ar conduce o ţară. „Aş conduce-o ca pe Ryanair, aş tăia drastic tot ce e inutil… aş tăia drastic ajutoarele sociale. Du-te şi ia-ţi un loc de muncă. Există oameni care chiar nu pot munci? Da, dar le-aş tăia şi lor ajutoarele.”

    Abordarea de a tăia şi apoi de a mai tăia încă o dată a funcţionat pentru Ryanair. Multe dintre cascadoriile mediatice ale companiei, precum sugestia din 2009 de a taxa pasagerii pentru folosirea toaletei, au avut mai degrabă legătură cu eficienţa decât cu tactici comerciale de tip „stoarcere de bani”.

    Logica din spatele faimosului plan cu toaleta, respins de reglementări, era să îi încurajeze pe pasageri să folosească baia înainte de zbor şi să contribuie la reducerea costurilor cu combustibilul — extrem de preţioase pentru Ryanair — prin uşurarea avionului.

    „Dacă aş putea să scap de toate bagajele pasagerilor, aş avea o companie aeriană mult mai bună”, a spus O’Leary. Introducerea taxelor a redus procentul pasagerilor care îşi înregistrează bagajele de la 80% la 20%, accelerând descărcarea şi ajutând compania să întoarcă avioanele pe aeroporturi în doar 25 de minute.

  • Costin Tudor, wherewework: AI-ul va lua joburi — inclusiv în HR — şi, uneori, le va face mai bine ca noi; important e să învăţăm rapid «limba» tehnologiei

    100 cei mai admiraţi CEO din România: 23. Costin Tudor, fondator şi CEO, wherewework

     

    Costin Tudor este CEO al grupului de platforme wherewework, lider în recenzii despre angajatori şi cea mai mare comunitate online dedicată angajaţilor şi angajatorilor din Europa Centrală şi de Est, respectiv Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Parcursul său antreprenorial a început în 2011, când a fondat Undelucram.ro, platformă care a schimbat modul în care companiile sunt evaluate în România, introducând un nivel fără precedent de transparenţă în relaţia angajat–angajator. Sub conducerea lui Costin Tudor, Undelucram.ro s-a transformat în wherewework – un ecosistem digital scalat în 14 ţări de pe trei continente, conceput pentru a oferi angajaţilor informaţii reale din interiorul companiilor şi pentru a oferi angajatorilor acces la o comunitate relevantă şi la insighturi care pot ghida decizii de HR, brand de angajator şi retenţie. Misiunea declarată a proiectului este să facă vizibile practicile companiilor şi să conecteze cele două tabere – angajaţi şi angajatori – prin instrumente, resurse şi acţiuni care favorizează decizii mai informate de ambele părţi.

     

    AI-ul va lua joburi — inclusiv în HR — şi, uneori, le va face mai bine ca noi; important e să învăţăm rapid «limba» tehnologiei.(…) Tot mai des, angajaţii îşi recenzează CEO-ul; e un semn clar că liderii sunt evaluaţi nu doar pe cifre, ci pe impactul asupra oamenilor.