BusinessMagazin

Blog

  • Opinie Cătălin Olteanu: Valoarea statisticii depinde de context

    CĂTĂLIN OLTEANU (Director general al FM România)

    Iar în privinţa politicii fenomenul este chiar interesant, pentru că statisticile sunt folosite pentru a induce percepţii, în unele cazuri pentru a induce sentimentul urgenţei alegătorilor sau sentimentul de eforie al câştigătorilor. Şi deşi nu sunt un adept al teoriilor conspiraţioniste, ei bine, cred în puterea statisticilor de a ne influenţa viaţa. Şi pot da şi exemple în direcţia asta.

    Aş putea să vă povestesc despre o şedinţă de analiză a indicatorilor de calitate, în care majoritatea celor prezenţi discutau despre yield-uri de peste 99%. Vă imaginaţi stupoarea apărută când pentru un anumit client indicatorul prezentat a fost de 50%! Stupoarea a fost urmată de întrebarea: „Cum a fost posibil să se întâmple aşa ceva?“ pusă de şeful cel mare. În jur, toţi cei prezenţi încercau să găsească răspunsuri, iar cei direct interesaţi de acel client dădeau SMS-uri şi telefoane pe sub masă, în timp ce restul se dovedeau fani de literatură SF şi încercau să găsească explicaţii. În cele din urmă, inginera de calitate direct răspunzătoare de yield-ul problemă a ajuns la şedinţă şi a lămurit povestea: „Păi ştiţi, este vorba de un NPI (new product introduction), care s-a produs ieri prima dată, ca să testăm linia de fabricaţie.

    Primul produs a căzut la teste, inginerii au ajustat linia, apoi şi al doilea a căzut la teste, inginerii iar au mai ajustat linia şi apoi am produs două bune, ne-am lămurit că treaba merge şi ne-am oprit ca să facem rapoartele şi să predăm linia către cei de la manufacturing. Am făcut patru produse, din care două eşecuri“. De aici yield de 50%! Probabil că dacă linia de fabricaţie rămânea în funcţiune şi mai scotea 200 de produse bune, ieşea şi yield-ul pe care îl aştepta toată lumea. „Foarte probabil ca la ora asta să se producă bine, o mai fi vreo corecţie de făcut, dar în 2-3 zile o să fie în limitele dorite“. O explicaţie perfect clară şi logică. În context.

    O chestie şi mai drăguţă am păţit-o cu nişte indicatori legaţi de resursele umane. Indicatorii respectivi se refereau la factorul de retenţie şi la absenteism şi au fost stabiliţi la nivel macro, unde 2%-3% erau deja semnificativi. Ei bine, într-una dintre filiale au apărut brusc ieşiri în decor semnificative: 20% şi respectiv 25%. Cam mult, nu? Păi da, dar dacă pui targetul bazat pe o filială care are aproximativ 1.000 de oameni, iar apoi te raportezi la una de cinci persoane… evident că dacă pleacă unul ajungi la 20% de plecări din firmă, iar dacă apoi se mai întâmplă ca încă unul să se îmbolnăvească se ajunge la 25% absenteism dintre cei patru rămaşi. Cum spunea bunicul, „lucru’ necurat în casa popii“ şi procentele astea…

    Şi apropo de statistici şi traducerea lor. La un moment dat discutam cu şeful meu expat despre creşteri salariale. Eu încercam să îi spun că propunerea lui va fi foarte prost primită de publicul muncitor, în timp ce el se uita la mine ca la un sindicalist infiltrat în conducere. Îmi spunea foarte serios că la el în ţară dacă primeşti o mărire salarială de 2%-3% eşti printre cei mai fericiţi, în timp ce la noi tocmai aprobase o medie de 10% pe tot tribul! Păi da, încercam şi eu să îi spun, dar există o mică mare diferenţa între 3% aplicat la un salar mediu de 3.000 de euro faţă de 5% la un salariu de 150 de euro într-o ţară în care pe lângă inflaţie te mai loveşte şi rata schimbului valutar. .

    Cam cum să se ducă muncitorul să se laude la familie cu o creştere de 7,5 euro pe lună, care se pierd oricum la schimbul valutar? Nu mă întrebaţi cum s-a terminat discuţia… pentru că s-a terminat prost pentru toată lumea.

    Dar am povestit destul despre traducerea procentelor în cifre şi invers. Aş putea să povestesc şi despre trenduri. O chestie care m-a distrat mereu a fost să înţeleg relaţia dintre rezultate în cifre absolute şi procente. De fiecare dată când citesc în ziare declaraţii, mă uit şi cum sunt prezentate. Aflu aşadar că firma x şi-a crescut vânzările la 300%; desigur, a sărit de la 20 de produse vândute la 60 şi dădea prost să arate cifre aşa slabe, dar ce percepţie pozitivă pe lângă amărâţii de concurenţi de la firma y care au crescut doar cu 5% (de la 500 la 525 de produse vândute).

    Trebuie să admit că am folosit chestia asta din plin la multe prezentări făcute managerilor mei. Important era ca graficul să plece din stânga jos şi să se oprească în dreapta sus. Şi cu cât era mai abruptă panta de creştere, cu atât mai bine. Şi dacă nici cifrele şi nici procentele nu mă puteau ajuta, ei bine, tips and tricks: grafica pe calculator te lasă să tragi de colţurile pozei în fel şi chip (de exemplu, dacă o lungeşti pe verticală, cresc şi histogramele şi gapul dintre ele). Poţi chiar să faci graficul în 3D şi să îl întorci în aşa fel încât şi un trend plat ca un teren de fotbal poate induce perspectiva unei creşteri. Şi chiar dacă e creştere zero, o imagine bună poate chiar înlocui o mie de cuvinte.

  • Captură de 200.000 de pastile Ecstasy, în valoare de 2 milioane de euro, în Vama Turnu

    Potrivit unor surse din cadrul Poliţiei de Frontieră Arad, în noaptea de vineri spre sâmbătă în Vama Turnu au ajuns procurori DIICOT şi poliţişti de la Serviciul de combatere a crimei organizate, aceştia urmărind un camion condus de un cetăţean turc care urma să tranziteze punctul de frontieră.

    Camionul a fost oprit de către anchetatori, care au descoperit ascunse în locaşuri speciale din remorcă mai multe pungi vidate cu pastile Ecstasy, fiind vorba despre aproximativ 200.000 de comprimate.

    Potrivit surselor citate, drogurile cântăresc 56 de kilograme şi valorează aproximativ două milioane de euro.

    Şoferul a fost ridicat şi dus la DIICOT pentru auderi, el urmând să fie cercetat pentru trafic internaţional de droguri.

  • Orban, despre propunerea lui Tăriceanu: Este un nonsens, o aberaţie constituţională. A dat-o în bară

    “Nu pot să exprim decât poziţia mea personală. Mi se pare pur şi simplu o aberaţie care de fapt aruncă în derizoriu instituţia referendumului de demitere. Cum să demiţi un preşedinte care îşi termină mandatul mai devreme de sfârşitul anului, care stă cel târziu până în 22 decembrie? Mi se pare o prostie fără margini, probabil domnul Tăriceanu, în criză de idei, încearcă să iasă în faţă, dar cu asta a dat-o în bară rău de tot”, a spus Orban.

    El a susţinut că nu vede de ce i se dă importanţă “unei astfel de declaraţii, care este un nonsens, o aberaţie constituţională şi o bătaie de joc la adresa cetăţeanului, care cred că astăzi trebuie să fie interesat cine este preşedinte în următorii cinci ani”.

    Vicepreşedintele PNL a menţionat că “românii sunt sătui de acest scandal care nu se mai termină şi de acest conflict fără sens”.

    Preşedintele Senatului, liderul PLR Călin Popescu Tăriceanu, propune iniţierea procedurii de suspendare şi demitere a preşedintelui Băsescu, el avansând şi un calendar, vizând suspendare în preajma datei de 23 septembrie şi referendum de demitere în 2 noiembrie, ziua primului tur al prezidenţialelor.

     

  • Capitalistul săptămânii: William Wrigley jr.

    La 29 de ani, William Wrigley a plecat din Philadelphia cu doar 32 de dolari în buzunar pentru a-şi deschide propria sa afacere în Chicago. El a continuat să vândă săpun, oferind mici cadouri comercianţilor care erau de acord să îl expună pe rafturile magazinelor.
    Într-o bună zi, Wrigley a avut ideea de a oferi două pachete de gumă de mestecat la fiecare zece batoane de săpun vândute. Ideea a avut atât de mult succes, încât omul de afaceri a lansat, în 1893, guma de mestecat Juicy Fruit. Compania a devenit astfel cunoscută în regiune, iar Wrigley a continuat să lanseze diverse sortimente ale produsului.

    În 1907, Statele Unite au fost lovite de o gravă criză financiară, iar Wrigley a luat o decizie extrem de riscantă: a ipotecat tot ceea ce deţinea şi a investit banii într-o campanie publicitară de 1,5 milioane de dolari. În urma acesteia, Wrigley a devenit un brand cunoscut de toţi americanii, iar vânzările l-au ajutat să îşi recupereze banii în mai puţin de 12 luni.

    Omul de afaceri s-a implicat activ în dezvoltarea insulei Catalina, situată în apropierea oraşului Los Angeles din California. El a cumpărat pachetul majoritar al companiei Santa Catalina Island în 1919 şi a primit în concesiune şi insula. El a adus utilităţi publice pe insulă, a construit un hotel, un cazino şi a încurajat dezvoltarea plantaţiilor de arbori şi flori. Astăzi, produsele tradiţionale din Catalina sunt cunoscute în toată America.

    În 1916, Wrigley a cumpărat o parte din acţiunile clubului de baseball Chicago Cubs. Principalul acţionar, Charles Weeghman, a fost forţat în următorii doi ani să vândă tot mai mult din participaţie, având dificultăţi financiare, astfel încât Wrigley a devenit unic acţionar în 1918. În anul 1921, stadionul celor de la Cubs a fost redenumit Wrigley Field în onoarea proprietarului.

    William Wrigley Jr. a murit pe 26 ianuarie 1932 în casa sa din Phoenix, Arizona. A fost înmormântat într-un turn creat special în cadrul grădinii botanice Wrigley Memorial, în apropiere de insula Catalina. Wrigley a lăsat averea sa de 34 de milioane de dolari celor doi copii, Dorothy Wrigley Offield şi Philip K. Wrigley.  Acesta din urmă a rămas la conducerea companiei pentru următorii 45 de ani, până la moartea sa în 1977. Nepotul omului de afaceri, William Wrigley Jr. II, a fost CEO al companiei până în anul 2008, atunci când Wrigley Company a fost vândută către Mars pentru suma de 23 de miliarde de dolari.

  • Moscova distribuie planul de pace al lui Vladimir Putin privind Ucraina ca document oficial la ONU. Ce prevede planul preşedintelui rus

    “Am distribuit planul în şapte puncte sugerat de preşedintele Putin ca document oficial la ONU. Acesta este un alt efort din partea noastră la ONU pentru detensionarea conflictului”, a declarat diplomatul.

    Putin a dezvăluit acest plan de pace în şapte puncte în timpul vizitei sale în Mongolia, cerând Kievului să îşi retragă trupele din regiunile de sud-est ale ţării. Întâmpinat favorabil iniţial de către Kiev, potrivit agenţiei ruse, acest plan a fost descris ulterior drept “praf în ochii comunităţii internaţionale” de către premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk.

    Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al şefului statului, a subliniat la rândul său că Vladimir Putin nu intenţionează să impună acest plan nimănui, apreciind că cel mai important este obiectivul final, respectiv încetarea focului şi lansarea negocierilor.

     

  • Cutremur de 3,5 grade în Vrancea

    Seismul s-a produs la o adâncime de 145 de kilometri şi a avut intensitatea I în zona epicentrală, în judeţul Vrancea.

    Oraşele cele mai apropiate de epicentrul cutremurului sunt Covasna (39 de kilometri), Focşani (47 de kilometri), Râmnicu Sărat (48 de kilometri), Târgu Secuiesc (51 de kilometri) şi Mărăşeşti (55 de kilometri).

    Cutremurul cu cea mai mare magnitudine produs anul acesta în România a avut 5 grade şi s-a înregistrat la 29 martie, tot în zona seismică Vrancea.

    La 6 octombrie 2013, în Vrancea a avut loc un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, cel mai mare din ultimii patru ani. Seismul a fost simţit şi la Bucureşti, dar şi în nordul Bulgariei şi în Republica Moldova.

  • ANALIZĂ: Aliaţii îşi consolidează prezenţa în Europa de Est, în faţa Rusiei

    Aliaţii, reuniţi la Newport, în Ţara Galilor, au adoptat vineri un Plan de acţiune pentru pegătire (Readiness action plan, RAP) “pentru consolidarea apărării colective”, misiunea-cheie a NATO, o organizaţie fondată la începutul Războiului Rece, în urmă cu 65 de ani.

    “Un atac armat împotriva unuia dintre noi va fi considerat un atac împotriva tuturor. Este o obligaţie a Tratatului şi nu este negociabilă”, a declarat în mod solemn preşedintele american Barack Obama la finalul summitului.

    Alianţa Nord-Atlantică îşi va continua misiunile de patrulare aeriană consolidate în spaţiul aerian al ţărilor baltice, va continua să mobilizeze fregate la Marea Neagră şi Marea Baltică şi va dubla exerciţiile militare în est, a anunţat Obama, amintind că Statele Unite au promis în iunie un miliard de dolari “pentru reasigurarea Europei”.

    Statele baltice, în care locuieşte o importantă minoritate rusofonă, dar şi Polonia, se tem puternic că pot fi următoarele victime ale Rusiei, acuzată că vrea să destabilizeze regiunea cu scopul de a păstra o influenţă în aceasta.

    “Ne-am pus de acord astăzi (vineri) să menţinem o prezenţă şi o activitate continue în spaţiul aerian, pe teren şi pe mare în partea de est a Alianţei (Nord-Atlantice), pe bază de rotaţie”, a declarat secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen.

    O forţă “foarte reactivă” va fi creată în cadrul Forţei de reacţie a NATO (NRF). “Acest «vârf de lance» va include câteva mii de membri ai trupelor terestre, pregătiţi să se mobilizeze în câteva zile, cu susţinere aeriană, maritimă şi a forţelor speciale”, a descris el.

    Lituania a afirmat că, în acest cadru, “sedii” NATO vor fi instalate pe teritoriul său şi în alte ţări baltice, dar Rasmussen s-a arătat mai prudent.

    “Instalaţii de comandament” vor fi mobilizate în estul Europei, a anunţat el, fără să ofere detalii şi evitând cu grijă să vorbească despre “baze permanente”, ceea ce ar risca să înfurie Rusia.

    “Este încă de văzut unde exact vor fi localizate instalaţiile de recepţie. Însă, până în prezent am luat notă de faptul că ţările baltice, Polonia şi România au anunţat că vor să găzduiască asemenea instalaţii”, a declarat el.

    Planul prevede, de asemenea, pre-poziţionarea unor echipamente, furnituri şi creşterea nivelului de împărtăşire a informaţiilor secrete.

    Crearea acestei noi forţe multinaţionale, care urmează să coste câteva sute de milioane de euro pe an, nu va fi finalizată până la sfârşitul anului. Marea Britanie a promis deja că va aloca 1.000 de militari.

    “Este o demonstraţie a solidarităţii şi determinării noastre”, a subliniat Rasmussen. “Unul dintre rezultatele acestui plan de reacţie rapidă va fi că NATO va avea o prezenţă mai vizibilă în (Europa de) Est. Eu cred că acest lucru transmite un mesaj foarte clar Rusiei”, a subliniat el.

    NATO şi Rusia au semnat în 1997 un “Act fondator”, în care Aliaţii promit să nu instaleze baze permanente în foste ţări din Pactul de la Varşovia. Rasmussen, care-i va preda la sfârşitul lui septembrie frâiele NATO fostului premier norvegian Jens Stoltenberg, a ţinut de altfel să amintească faptul că organizaţia respectă acest acord.

    Forţa de reacţie rapidă este menită, de asemenea, să le permită Aliaţilor să se apere şi în alte crize din lume. “Mediul de securitate este mai imprevizibil ca niciodată. Rusia atacă Ucraina. Extremişti violenţi apar în Orientul Mijlociu. Instabilitatea creşte în Africa de Nord”, a subliniat Rasmussen.

    Totodată, Polonia urmează să găzduiască viitorul summit al şefilor de stat şi de guverne ai Alianţei Nord-Atlantice, în 2016, la Varşovia. Acesta este, de asemenea, “un semnal foarte puternic” şi o confirmare a “prezenţei mai vizibile în (Europa de) Est a NATO”, potrivit lui Rasmussen.

     

  • STUDIU: Filmele în 3D provoacă acelaşi răspuns emoţional ca şi cele în 2D

    Cercetătorii au monitorizat factori precum transpiraţia palmelor, respiraţia şi pulsul unui grup de voluntari care urmăreau clipuri video în 3D şi în 2D, în încercarea de a vedea dacă sumele cheltuite în plus cerute de utilizarea tehnologiei tridimensionale sunt justificate.

    Gradul ridicat de realism vizual al filmelor 3D este promovat ca o modalitate de a oferi spectatorilor o experienţă mai vie, mai apropiată de realitate şi mult mai interesantă decât în cazul filmelor tradiţionale, iar cercetătorii de la University of Utah au vrut să ştie dacă lucrurile stau aşa.

    Potrivit autorului studiului, Sheila Crowell, rezultatele sugerează că formatul 3D s-ar putea să nu ofere o experienţă de vizionare mult mai diferită decât formatul 2D, cel puţin în ceea ce priveşte răspunsurile emoţionale ale spectatorilor. Scopul cercetării a fost acela de a observa dacă clipurile video în format 3D influenţează testele efectuate asupra pacienţilor în domeniul psihologig şi al neuroştiinţelor, astfel încât medicii şi cercetătorii să ştie dacă investiţia în noile tehnologii este justificată.

    Clipurile video sunt folosite în mod curent în studii psihologice ca o metodă standardizată de evaluare a dezvoltării emoţionale, mai ales în cazul copiilor şi tinerilor, pentru că este o metodă de studiu non-invazivă.

    Rezultatele au fost însă extrapolate şi la nivelul spectatorului clasic de cinema sau televiziune. Rezultatele au fost publicate în revista Plos One.

    Studiul a fost efectuat asupra a 408 voluntari, cărora le-au fost monitorizaţi mai mulţi indicatori ai stării emoţionale, cum sunt transpiraţia palmelor, ritmul respiraţiei şi pulsul.

    Patru clipuri video au fost alese pentru a fi arătate voluntarilor, pentru că fiecare dintre ele declanşa o reacţie emoţională puternică diferită. Participanţii au văzut câte un clip în format 2D şi 3D, de aproximativ cinci minute, din următoarele filme: “Infern de Ziua Îndrăgostiţilor/ My Bloody Valentine”, care inducea sentimentul de frică, “Sunt un mic ticălos/ Despicable Me”, pentru amuzament, “O poveste încâlcită/ Tangled”, pentru tristeţe, şi “Polar Expres/ The Polar Express” pentru suspans.

    Rezultatele au arătat diferenţe foarte mici între reacţiile emoţionale provocate de clipurile 3D faţă de cele în 2D, din acelaşi film. Când s-a luat în calcul numărul mare de teste statistice, a fost observată o singură diferenţă între cele doua formate. Transpiraţia mâinilor a apărut de mai multe ori când voluntarii urmăreau un clip 3D din filmul “Polar Expres”. Cercetători cred că reacţia se datorează calitaţii conţinutul 3D, care prezintă un număr mai mare de efecte speciale decât alte filme.

  • EXCLUSIV: Constantinescu cere Procurorului general al SUA respingerea oricărei cereri de arestare

    Agenţia MEDIAFAX a obţinut, în exclusivitate, memoriul transmis de Nicuşor Constantinescu, joi, la cabinetul Procurorului General al SUA, Eric Holder Jr.

    Contactat telefonic, avocatul lui Nicuşor Constantinescu, Cătălin Dancu, a precizat că documentul a fost transmis, joi, prin serviciu de curierat rapid cu connfirmare de primire, că toate documentele anexate memoriului, inclusiv memoriul, au fost traduse şi legalizate şi că oficialul american ar trebui să se pronunţe asupra materialului după primirea sa.

    “Acest memoriu pe care vi-l transmit (cred că este primul pe care îl primiţi din România) este menit a vă clarifica cu probe asupra faptului că în această cauză sistemul judiciar din România în ansamblul său este imperfect; jusitiţia prin instituţiile sale nu garantează realizarea unui proces echitabil, transparent, independent şi imparţial încălcându-se în mod real prezumţia de nevinovăţie a clientului meu”, se arată în preambulul documentului citat.

    Avocatul preşedintelui suspendat al Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa notează că “…întrucat… a fost emis un mandat internaţional de urmărire şi arestare cu consecinţa aducerii sale în ţară, vă solicit respectuos ca în analiza memoriului şi a documentelor anexă să nu daţi curs solicitării autorităţilor române de a pune în aplicare pe teritoriul SUA acest mandat şi de a refuza executarea mandatului ca urmare a încălcării legii (…)”.

    Avocatul arată în continuare că cel pe care îl apără a plecat din România, în scop medical, doar după ce a avut încuviinţarea procurorului DNA care instrumentează cazul său de corupţie, iar ulterior intevenţiei chirugicale din SUA a pus constant la dispoziţia sitemului judiciar şi de justiţie din România documente medicale doveditoare.

    “Cu toate acestea, fără nici un suport probator, o serie de judecători în mod speculativ şi total neprofesional au negat autenticitatea documentelor medicale trimise din SUA. În atare situaţie am luat decizia ca toate documentele emise de medicii americani să fie certificate în conformitate cu Convenţia de la Haga şi supralegalizate prin apostilare astfel încât orice alte interpretări să fie înlăturate”, se arată în documentul transmis oficialului SUA.

    În acest sens, notează în continuare avocatul, “au fost aduse la cunoştinţa judecătorilor români toate documentele medicale emise în care medicii confirmă starea gravă de sănătate, confirmă tratamentele medicale ce urmează a fi efectuate şi confirmă că domnul Nicuşor Constantinescu nu poate fi transportat şi adus în România în această fază a stării sale de sănătate”.

    “Curtea de Apel Bucureşti a decis în lumina acestor documente autentificate anularea unui prim mandat de arestare cerut de DNA, a ridicat interdicţiile total impuse prin instituţia controlului judiciar instituit la un moment dat permiţându-i să rămână la tratament pe teritoriul SUA. Cu toate acestea, ulterior unor noi cereri DNA ne-am pomenit cu situaţia în care alt judecător să conteste fără niciun fundament legal legalitatea autentificărilor, probitatea profesională a medicilor americani, să conteste propriile decizii ale colegilor judecători români, să critice şi să comenteze fără a avea o pregătire de specialitate rezultatele medicale, diagnosticele pe care acestea le-au stabilit concluzionând nici mai mult nici mai puţin că toate înscrisurile parvenite din SUA sunt mincinoase”, se arată în memoriul lui Constantinescu.

    Avocatul spune că sistemul de justiţie din România riscă un precedent în contextul în care judecătorii analizează şi percep diferit un document.

    “Memoriul nu este nici pe departe un motiv de pledoarie pentru vinovăţia sau nevinovăţia clientului meu, el este un semnal de alarmă pentru ca dumneavoastră (procurorul general al SUA – n.r.) să înţelegeţi că procedurile privind cererea de extrădare a domnului Nicuşor Constantinescu sunt grav încălcate întrucât sunt obţinute pe fondul unei judecări greşite, mandatul de arestare fiind emis în motivarea unui judecător ce sfideaza actele de autoritate emise de către SUA, încalca tratatul de cooperare în materie penală dintre SUA şi România, sfidează principii fundamentale de drept toate acestea într-o «binecuvantată» acţiune coordonată de la nivelul conducerii centrale ale DNA”, mai spune apărătorul.

    În concluzie, avocatul îi cere procurorului general al SUA să respingă orice cerere a autorităţilor române în aplicarea oricărui mandat de arestare şi extrădare a clientului său din Statele Unite.

    Nicuşor Constantinescu, care era cercetat sub control judiciar în dosarul în care este acuzat că a împiedicat controale ale Curţii de Conturi la Regia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa, a cerut DNA permisiunea să plece în SUA pentru o intervenţie chirurgicală şi a plecat din ţară pe 9 aprilie.

    În 23 iunie, DNA a cerut Tribunalului Bucureşti arestarea lui Nicuşor Constantinescu, pentru că acesta nu a revenit în ţară până la data de 11 iunie, decisă de aceeaşi instanţă. Tribunalul Bucureşti a admis cererea, dar decizia nu a fost menţinută de Curtea de Apel Bucureşti.

    Tribunalul Bucureşti a mai dispus, în 23 iulie, arestarea lui Nicuşor Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care preşedintele CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York.

    În 7 august, Curtea de Apel Bucureşti a decis, definitiv, arestarea preventivă a lui Constantinescu, fiind demarată procedura de extrădare a acestuia.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale distincte. Într-unul dintre ele este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea pentru că a atribuit nelegal terenuri.

    Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de 9 milimetri.

  • Băsescu: România şi-a atins toate obiectivele. Vom avea un comandament NATO pe teritoriul ţării. La summit s-au semnat 5 documente publice şi 15 secrete – LIVE TEXT

     Declaraţiile preşedintelui:

    – A fost un summit foarte important, care a prefigurat noile misiune ale Alianţei, de după misiunile din Afganistan.

    – Foarte mulţi au speculat pe disputele între Europa şi SUA, au pus sub semnul întrebării legătura transatlantică şi a fost suspectată chiar unitatea membrilor NATO.

    – Summitul a demonstrat că nu există şefi de stat care să nu fi înţeles misiunea fundamentală a NATO, de a-şi apăra proprii membri.

    – România a avut câteva obiective, aceastea fiind atinse.

    – La summit s-au semnat 20 de documente, din care cinci sunt publice, iar 15 sunt secrete. Acum, structurile militare trebuie să pună în practică politicile.

    – Cele 5 documente sunt: Comunicatul summitului, declaraţia privind relaţia transatlantică, care este foarte importantă, declaraţia comună NATO – Ucrsaina, declaraţia privind Afganistanul şi declaraţia privind forţele armate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro