BusinessMagazin

Blog

  • Cum a ajuns pasiunea unei familii din România să se transforme într-o afacere profitabilă

    În familia Spînu, pasiunea pentru mâncarea cu gust bun, gătită acasă, este o tradiţie în sine. Au dus obiceiurile mai departe, iar ca să-l onoreze la adevărata sa valoare, Claudia şi Gheorghe Spînu au desăvârşit totul printr-o afacere de familie menită să desăvârşească arta gătitului în toate bucătăriile în care ajunge produsul lor vedetă – uleiul presat la rece.

    Casa de Ulei este un business fondat de Gheorghe Spînu, căruia însă i-a fost şi îi este în permanenţă aproape soţia lui, Claudia. Locuiesc împreună într-o zonă agricolă din judeţul Buzău, iar contextul i-a ajutat să pornească această afacere, completată cu experienţa în vânzări a lui Gheorghe. „Investiţia iniţială a fost de 15.000 de euro şi, din 2017, când am început acest proiect, şi până în prezent, am investit peste 110.000 de euro. Suntem un startup cu vânzări de aproximativ 15.000 de euro pe an, având de asemenea un angajat cu normă întreagă. Acum suntem focusaţi pe rebranding, pe ambalare sustenabilă, strategie nouă de marketing şi cel mai important obiectiv este să ajungem în doi ani la o cifră de afaceri de 100.000 de euro”, spune Gheorghe Spînu.

    Casa de Ulei este unul dintre brandurile afiliate comunităţii Slow Food Buzău, care reuneşte mai mulţi artizani din zonă, fermieri, producători de alimente, pensiuni agroturistice, restaurante, dar şi iubitori de mâncare sănătoasă. Familia Spînu îşi desfăşoară activitatea de producţie în localitatea Gherăseni din judeţul Buzău, iar de vândut, vinde cu ajutorul comunităţii Slow Food, online şi prin intermediul târgurilor de profil, care sunt o bună oportunitate de a încheia contracte de vânzare, dar şi de a promova consumul de ulei de calitate, fără aditivi. „Nu am luat niciodată în calcul varianta de a avea propria linie de magazine, dorindu-ne să investim foarte mult în calitatea produsului finit. De aceea, am considerat că e mult mai oportun să ne afiliem altor distribuitori din zona de băcănii şi magazine ale micilor producători.” Ţinta familiei de antreprenori este creşterea, astfel încât de la un startup să ajungă o întreprindere medie şi chiar un producător de alimente cu un cuvânt important de spus în piaţă. Uleiul sub brandul Casa de Ulei vine într-un ambalaj de sticlă, într-o încercare a celor doi fondatori de a fi sustenabili, eliminând recipientele din plastic.

    O sticlă de 750 de mililitri costă 20 de lei. „Ne propunem să creştem gradul de informare şi educare a consumatorilor cu privire la beneficiile consumului de ulei natural presat la rece. În acest sens, urmărim să avem o prezenţă cât mai activă în cadrul evenimentelor de profil. Avem chiar în plan să participăm la Terra Madre, cel mai mare târg de slow food din lume, care va avea loc în Italia, în luna septembrie.” Aşa vor putea ajunge la şi mai mulţi clienţi, care sunt, în general, din două categorii – consumatori finali şi distribuitori. Cu toţii vin din segmentul mediu/ premium, caută produse artizanale şi au o aplecare către sustenabilitate.

    Nu convingerea publicului este cea mai mare provocare în businessul familiei Spînu, ci mai degrabă diversificarea canalelor de desfacere şi accesarea surselor de finanţare în vederea dezvoltării. „Pentru noi, prezenţa în magazine virtuale şi posibilitatea de achiziţie printr-un sistem digital reprezintă un obiectiv care poate să permită businessului să treacă de la statutul de mic întreprinzător la cel de întreprindere medie. De asemenea, investiţia suplimentară în capacităţile şi eficacitatea liniei de producţie ar reprezenta o bună oportunitate de creştere a randamentului şi, implicit, a profitabilităţii.” Familia Spînu merge însă oricum mai departe cu optimism, având încredere nu doar în afacerea pe care a construit-o, cât mai ales în calitatea produsului pe care îl vând fiecărui client.   

    Casa de Ulei este un business fondat de Gheorghe Spînu, căruia însă i-a fost şi îi este în permanenţă aproape soţia lui, Claudia.

    „Ne propunem să creştem gradul de informare şi educare a consumatorilor cu privire la beneficiile consumului de ulei natural presat la rece. În acest sens, urmărim să avem o prezenţă cât mai activă în cadrul evenimentelor de profil. Avem chiar în plan să participăm la Terra Madre, cel mai mare târg de slow food din lume, care va avea loc în Italia, în luna septembrie.“ – Gheorghe Spînu

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Stefans Pressed Flowers – accesorii din flori presate (Bucureşti)

    Fondatori: Magda şi Dan Ştefan

    Prezenţă: în magazinele Inspiratio din Braşov şi Rafia Studio din Constanţa

    BCheese – local specializat în mac’n’cheese (Bucureşti)

    Fondatori: George şi Florin Borşaru

    Investiţie iniţială: 60.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 1,1 milioane de lei (220.000 de euro)

    Prezenţă: în zona Pieţei Romane din Bucureşti

    Pătuţul lui Eric – atelier de mobilier pentru copii (Bucureşti)

    Fondatori: Alin şi Diana Mindu

    Cifră de afaceri în 2023: 350.000 de lei (70.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Mon Jardin Patisserie – cofetărie (Năsăud)

    Fondatoare: Narcisa Stoian

    Investiţie iniţială: 75.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 400.000 de lei (80.000 de euro)

    Prezenţă: în Năsăud şi în Bistriţa

    MAD – atelier de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatoare: Ana Dincă

    Investiţii: 10.000 de lei (2.000 de euro)

    Prezenţă: online, în magazinele ALTRNTV Shop din Bucureşti şi Rafia Studio din Constanţa

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Jaf ca în filme făcut de doi fraţi. Cum au reuşit aceştia să fure peste 25 de milioane de dolari în doar 12 secunde

    Departamentul de Justiţie al SUA a arestat doi fraţi pentru că au lansat un atac asupra criptomonedei Ethereum şi au reuşit să fure tokenuri în valoare de 25 de milioane de dolari în doar 12 secunde, scrie Quartz.

    Anton Peraire-Bueno, în vârstă de 24 de ani, din Boston, şi James Pepaire-Bueno, în vârstă de 28 de ani, din New York, au fost acuzaţi de conspiraţie pentru fraudă electronică, fraudă electronică şi spălare de bani.

    „Reuşita inculpaţilor pune sub semnul întrebării însăşi integritatea întregului blockchain” a declarat procurorul Damian Williams.

    Departamentul de Justiţie a susţine că, deoarece fraţii Peraire-Bueno au studiat informatică şi matematică la „una dintre cele mai prestigioase universităţi din lume”, educaţia lor i-ar fi putut ajuta să pună în aplicare schema.

    Dacă vor fi condamnaţi, fraţii Peraire-Bueno riscă 20 de ani de închisoare pentru fiecare dintre cele trei capete de acuzare, a precizat DOJ.

    Atacul cibernetic vine într-un moment sensibil pentru criptomonedă, mai ales că în prezent se discută dacă Comisia pentru Valori Mobiliare şi Burse (SEC) din SUA va aproba unu ETF pe Ethereum. Hotărârea, programată să vină la sfârşitul acestui an, ar permite investitorilor să investească în moneda digitală fără a deţine direct Ethereum.

     

  • Se apropie furtuna la Tesla: Planul lui Musk de a convinge acţionarii să-i acorde bonusul de 56 mld. dolari şi să mute sediul companiei ar putea fi mai greu decât să ”urci pe Everest”

    Preşedinta consilului de administraţie al Tesla a declarat că ar fi necesar „să urce pe Everst”, pentru ca acţionarii companiei să aprobe mutarea sediului şi plata unui bonus în valoare de 56 de miliarde de dolari pentru Elon Musk, cel mai mare din istorie, scrie FT.

    Robyn Denholm, care este preşedinta consilului de administraţie din 2018, se luptă pentru a obţine sprijinul acţionarilor înainte de şedinţa din 13 iunie, ce se va servi drept un referendum pentru Elon Musk.

    Conducerea Tesla încearcă să explice necesitatea acordării unor bonusuri pentru Musk, acestea fiind desfiinţate de o instanţă din Delaware. Drept urmare, miliardarul american vrea să mute compania în Texas.

    Decizia de a supune la vot plata bonusului pentru CEO-ul Tesla nu va anula hotărârea instanţei din Delaware, dar ar putea fi folosită ca argument într-un viitor proces.

    „Este ca şi cum ai urca pe Everst. Va fi foarte greu să convigem 50% din acţionari să voteze, în special pentru aceste subiecte”, a declarat Robyn Denholm.

  • Cine este miliardarul necunoscut din spatele lanţurilor de magazine Lidl şi Kaufland. Se cunosc atât de puţine lucruri despre el, încât i se mai spune şi “FANTOMA”

    Dieter Schwarz este a 36-ea cea mai bogată persoană de pe planetă, dar este atât de discret în ceea ce priveşte viaţa lui personală, încât este poreclit „fantoma” în presa din Germania.

    Omul de afaceri are 80 de ani şi este proprietarul grupului Schwarz, al patrulea cel mai mare retailer din lume din punctul de vedere al veniturilor.

    Compania deţine brandurile Lidl şi Kaufland, iar Schwarz este CEO al ambelor.În pofida averii sale, Schwarz este atât de misterios, încât doar două fotografii cu el există în spaţiul public.

    Chiar dacă şi-a construit imperiul pornind din Germania, el se află şi în spatele unuia dintre cele mari eşecuri când vine vorba despre retail în Australia.

    În octombrie 2017 a cumpărat un prim teren în sudul Australiei, investind 25 de milioane de dolari. Pe parcursul anului 2018, a început să recruteze personal şi să facă planuri pentru alte locuri din Australia. În 2019 a început să construiască un centru de distribuţie în Victoria şi a cumpărat alte terenuri în ţară.

    Luna trecută, planurile au fost lăsate de izbelişte, la fel şi cei 200 de angajaţi australieni.
    Omul de afaceri ar fi investit 500 de milioane de dolari în Australia, dar experţii au declarat publicaţiei news.com.au, că pierderea totală generată de decizia de a opri expansiunea businessului acolo s-ar ridica la aproape un miliard de dolari.

    Nu există foarte multe detalii care să motiveze această decizie, explicaţia oferită presei de către companie fiind:
    „Decizia se referă la concentrarea activităţilor de business în Europa şi nu este în niciun caz o reflexie a eforturilor angajaţilor sau managementului local sau a susţinerii primite de Kaufland din partea comunităţii de business sau a guvernelor”, au spus reprezentanţii companiei germane într-o declaraţie de presă.

    Schwarz a moştenit compania de la tatăl său, Josef Schwarz, care a fost partener al companiei Suedfruechte Grosshandel Lidl & Co, axată pe vânzarea de fructe en-gros, în 1930.
    S-a alăturat companiei tatălui său în 1973 şi a deschis primul magazin Lidl, folosind modelul de discount al Aldi. El a preluat conducerea companiei în 1977, după moartea tatălui său, iar de atunci a transformat compania în gigantul actual.

    Chiar dacă este unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri, secretomania sa a devenit legendară şi a inspirat chiar şi un documentar german – Die Lidl Story, lansat în 2018.

     

  • SURPRIZĂ de proporţii: De unde vin produsele de la Lidl?

    Discounterul german Lidl, liderul comerţului românesc după cifra de afaceri, a fost în 2023 al şaselea cel mai mare importator de pe plan local, având importuri directe de 1,5-2 mld. euro, potrivit estimărilor ZF ce au la bază datele INS şi informaţiile comunicate anterior de companie.

    Discounterul german Lidl, liderul comerţului românesc după cifra de afaceri, a fost în 2023 al şaselea cel mai mare importator de pe plan local, având importuri directe de 1,5-2 mld. euro, potrivit estimărilor ZF ce au la bază datele INS şi informaţiile comunicate anterior de companie.

    Nemţii sunt, de departe, cel mai bine poziţionat retailer în acest top, în ultimii ani ei clasându-se undeva între locurile patru şi şapte. Spre comparaţie, în 2022, primul an integral de prezenţă pe plan local, ei se găseau pe 22.

    Cum explică situaţia oficialii companiei?

    „Importurile, în cazul nostru, sunt realizate în mod direct, fără intermediari sau distribuitori locali, ceea ce face ca Lidl să fie prezent în acest gen de liste sau clasamente, spre deosebire de alţi jucători din piaţă care comercializează produse importate indirect, de către companii distribuitoare. În acelaşi timp, modelul nostru de business are la bază produse marcă proprie şi un tip de oferte sub forma unor săptămâni tematice, care aduc pe rafturile magazinelor Lidl produse specifice bucătăriilor din diverse ţări sau regiuni ale lumii.”

    În 2023, România a importat bunuri şi servicii în valoare de 122 mld. euro, înregistrând un deficit comercial de 29 mld. euro.

  • Avertisment apocaliptic de la omul care a creat ChatGPT: ”Îmi este frică de ce va urma, este o problemă masivă”

    Inteligenţa artificială este privită cu teamă pentru felul în care poate poate impacta alegerile electorale din viitorul apropiat. Însă atunci când Sam Altman, omul din spatele ChatGPT, a fost întrebat ce părere are despre această posibilitate, el a părut să fie mai preocupat de altă problemă: impactul AI asupra economiei, scrie Bloomberg.

    „Îmi este frică de viteza şi magnitutdinea pe care AI o poate avea în sfera socio-economică. Cred că lumea încă nu realizează cu ce se confruntă” a declarat Sam Altman.

    CEO-ul OpenAI a atras atenţia că temerile oamenilor privind pierderea locurilor de muncă s-au mai diminuat faţă de anul trecut, dar că vigilenţa trebuie păstrată pentru că posibilitatea dispariţiei a milioane de locuri de muncă este reală.

    „Mă tem că lumea nu ia în serios efectul inteligenţei artificiale asupra economiei, iar asta va crea o problemă reală în viitor” a mai declarat Altman.

    Noi cercetări dezvăluie măsura în care AI poate perturba economia. Un studiu al Fondului Monetar Internaţional de la începutul acestui an a constatat că tehnologia poate afecta aproximativ 60% din locurile de muncă din economiile avansate.

    Aproximativ jumătate din aceste locuri de muncă pot fi automatizate, ceea ce ar putea duce la mai puţine angajări şi la scăderea salariilor.  Aproape 12 milioane de angajaţi din SUA ar putea fi nevoiţi să îşi schimbe locul de muncă până în 2030, potrivit unui studiu separat al McKinsey.

    Angajaţii par să simtă deja efectele AI asupra propriului job. Unii directori executivi spun că şi-au înlocuit personalul cu un chatbot cu inteligenţă artificială, iar unii profesionişti au declarat că au pierdut locuri de muncă în favoarea unor instrumente precum ChatGPT.

    Cei mai optimişti dintre angajaţi sunt de părere că tehnologia este fantastică dacă este utilizată corect pentru că poate creşte productivitatea şi ajută la economisirea timpului.

    Cu toate acestea Altman rămâne îngrijorat de impactul AI pe piaţa muncii. Anul trecut, el a declarat într-un interviu pentru CNBC că este „puţin speriat” de ChatGPT, avertizând că apariţia companiei sale ar putea însemna sfârşitul pentru foarte multe joburi.

  • China anunţă noi măsuri pentru a salva piaţa imobiliară: Autorităţile locale şi companiile de stat vor fi obligate să cumpere locuinţe

    Guvernul chinez anunţă o nouă încercare de a salva piaţa imobiliară, relaxând criteriile de acordare a creditelor imobiliare şi îndemând autorităţile locale să cumpere locuinţele goale, scrie Bloomberg.

    Totodată, nivelul avansului pentru credit este diminuat, iar bănca centrală va oferi 42 de miliarde de dolari companiilor pentru a cumpăra locuinţe de la dezvoltatorii imobiliari.

    Măsurile anunţate de guvern sunt insuficiente pentru a rezolva problemele din piaţa imobiliară, explică experţii, potenţialii cumpărători aşteptând continuarea diminuării preţurilor.

    „Această situaţie este similară cu salvarea instituţiilor financiare în criza din 2008”, a arătat Zhu Ning, profesor de finanţe la Shanghai Advanced Institute of Finance. „În cele din urmă contează ca guvernul central să se implice direct în piaţă”.

    Întrebarea este cum poate China să restabilească încrederea în piaţa imobiliară fără a se reîntoarce la excesele speculative ale ultimelor decenii.

  • Accident aviatic în Buzău. Primele informaţii de la faţa locului

    Un avion de mici dimensiuni al Aeroclubului Român s-a răsturnat vineri, la aterizare, pe aerodromul unei unităţi militare din Buzău.

    Pilotul şi copilotul nu au fost răniţi.

    Aeronava lua la bord militari paraşutişti de la Buzău, în baza unui acord de colaborare între MApN şi Ministerul Transporturilor.

    Nimeni nu a fost rănit, se evaluează pagubele avionului şi se anchetează cauza incidentului.

  • Digi Communications anunţă că se pregăteşte pentru lansarea serviciilor în Belgia din această vară. Acţiunile cresc cu 7% la Bursa de Valori Bucureşti

    Operatorul de telecomunicaţii Digi (simbol bursier DIGI), companie listată la Bursa de Valori Bucureşti fiind controlată de antreprenorul Zoltan Teszari, şi-a deschis sediul central din Bruxelles şi pregăteşte astfel intrarea pe piaţa din Belgia din această vară, potrivit unui comunicat de presă. 

    La ora redactării acestei ştiri acţiunile DIGI se apreciază cu 7% la bursa locală, la 63,2 lei, pe tranzacţii de 4 mil. lei, ca reacţie pozitivă a investitorilor la acest anunţ cât şi la cel cu privire la includerea în indicii MSCI din 31 mai 2024. 

    Digi devine astfel cel de-al patrulea jucător de telecomunicaţii din Belgia. În urma licitaţiei organizate în iunie 2022 de Institutul Belgian pentru Servicii Poştale şi Telecomunicaţii (BIPT), prin intermediul unui joint-venture cu Citymesh NV, parte a grupului Cegeka, Digi a câştigat drepturile de utilizare a unor frecvenţe din spectrul mobil, care vor permite construirea unei noi reţele de comunicaţii fixe şi mobile.

    La evenimentul de inaugurare a sediului subisidiarei DIGI Belgia au participat doamna Petra de Sutter – Viceprim-Ministrul Guvernului Federal Belgian, Mitch de Geest, Director General Citymesh, Valentin Popoviciu, Director Executiv al Grupului DIGI, Jeroen Degadt, Director General DIGI Belgia, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, jurnalişti, precum şi numeroşi invitaţi de marcă la nivel european. 

    DIGI Belgia se află în etapa de construcţie şi punere în funcţiune atât a reţelei de fibră optică, cu peste 60 de mii de case (HP – Homes Passed) deja acoperite în Bruxelles, cât şi a reţelei mobile 4G şi 5G, prognozată să atingă un număr de 4500 site-uri mobile în următorii ani. 

    Digi are o capitalizare bursieră de 6,4 mld. lei. La nivel local, acţiunile DIGI sunt incluse în BET, principalul indice al Bursei de Valori Bucureşti, care urmăreşte performanţa celor mai lichide companii, precum şi în indicii BET-TR, BET-TRN, BET-XT, BET-XT-TR, BET-XT-TRN, BET-BK, BET Plus şi ROTX. De la 31 mai acestea vor fi incluse în indicii de referinţă dedicaţi pieţelor de frontieră ai MSCI.

    În 2024, acţiunile Digi Communications s-au apreciat cu 45%. Spre comparaţie BET are plus 12%.


     

     

  • Grupul finlandez Hesburger intră pe piaţa locală cu un restaurant la Râmnicu Vâlcea şi vrea zece localuri în primul an

    Lanţul de restaurante de tip fast-food Hesburger deschide un prim restaurant în România în oraşul Râmnicu Vâlcea şi vrea zece localuri în primul an de activitate. Pentru piaţa autohtonă, compania a alocat un buget de investiţii de peste 8 mil. euro.

    Hesburger este un lanţ de restaurante originar din Finlanda, o afacere de familie cu prezenţă în Finlanda, ţările baltice – Letonia, Lituania şi Estonia -, Germania, Ucraina şi Bulgaria şi cu un total de 470 de unităţi, conform profilului de Linkedin.

    Brandul intră pe piaţa locală într-o perioadă de inflaţie ridicată şi de scădere a puterii de cumpărare. Iar în astfel de perioade, românii sunt tot mai atenţi la modul în care îşi cheltuie banii. Crizele anterioare au arătat că în aceste vremuri, oamenii renunţă să iasă la restaurantele a la carte în favoarea localurilor fast food. Similar, renunţă la acestea din urmă în favoarea patiseriilor şi covrigăriilor. Totuşi, primele date ale marilor actori McDonald’s şi KFC arată că anul 2023 a fost unul bun pentru operatorii fast-food din România.

    Businessul Hesburger, lansat acum mai bine de 50 de ani, intră pe plan local cu o unitate în Shopping City Râmnicu Vâlcea, e vorba de un restaurant de 80 mp ce a necesitat o investiţie de 300.000 de euro.

    ”Am decis să intrăm pe piaţa din Romania în urma unei analize amănunţite a pieţei locale şi credem în potenţialul de dezvoltare de aici. Avem o experienţă solidă de expansiune în regiune, în special în ţările Baltice şi în Bulgaria. În prezent, avem discuţii pentru locaţii noi în diferite oraşe din România, printre care şi Bucureşti. Ne propunem să deschidem 10 noi restaurante Hesburger la nivel naţional în primul an, în urma unor investiţii de peste 8 mil. euro”, spune Ieva Salmela, International Development & Marketing Director Hesburger.

    Compania finlandeză a fost fondată de Heikki Salmela, împreună cu soţia sa, Kirsti Salmela, în 1966, în micul oraş Naantali.