Blog

  • Revolutia vinului

    Colectia de la castelul Malmaison, resedinta fostei sotii a lui
    Napoleon Bonaparte, descoperita dupa moartea proprietarei,
    cuprindea peste 13.000 de sticle de vin de prin toata lumea, dintre
    care aproape jumatate provenite din vii din zona Bordeaux, putin
    cunoscute la inceputul secolului al XIX-lea, cum ar fi Médoc,
    Lafite, Margaux sau Haut-Brion.

    Aceasta colectie este astazi unul din subiectele unei expozitii la
    Malmaison, ce va ajunge si in Germania si Italia, intitulata “La
    cave de Josephine” (Pivnita Iosefinei), care urmareste si alte
    schimbari din viata nobilimii franceze dupa caderea monarhiei.
    Astfel, daca pe vremea lui Ludovic al XVI-lea vinurile
    aristocratiei erau cele de Burgundia si din regiunea Champagne,
    spre jumatatea secolului al XIX-lea preferintele se indreptau deja
    spre zona Bordeaux.

    Tot pe vremea acestui rege, la petrecerile aristocratiei mancarea
    se servea sub forma de bufet, iar vinul se bea din pahare insirate
    pe tavi, de care servitorii se ingrijeau sa fie mereu pline. Dupa
    Revolutia franceza, s-a adoptat modelul rusesc, in care mancarea se
    aducea fel cu fel invitatilor asezati la mese. Chiar daca nu
    Josephine a introdus aceste schimbari, in calitatea sa de gazda a
    multor receptii, ea a contribuit la adoptarea lor. Ca organizatoare
    de petreceri grandioase, Josephine avea o colectie de vinuri pe
    masura; in cadrul expozitiei sunt prezentate documente cu comenzile
    sale, precum si etichete de portelan care se prindeau de gatul
    sticlelor inainte de introducerea celor de hartie.

    Istoricii presupun ca, in ton cu moda vremii, imparateasa avea in
    crama si vinuri de Burgundia, iar numarul mic de sticle gasit se
    explica probabil prin faptul ca multe au fost consumate si nu s-au
    refacut proviziile. Prezenta vinurilor de Bordeaux are ca
    justificare o criza a ofertei: dupa razboaiele napoleoniene,
    producatorii din regiune nu mai aveau acces la piata britanica si
    au inceput sa caute noi piete de desfacere, unele dintre produsele
    lor ajungand in colectia imparatesei Josephine prin intermediul
    administratorului ei, marchizul de Beaumont, proprietar de vie in
    Médoc.

  • Triplu salt in brokeraj

    Fondul Romano-American pentru Investitii (RAEF) si-a vandut participatia de peste 68% detinuta la societatea de brokeraj Intercapital Invest catre trei dintre managerii sai. Chiar daca Razvan Pasol, presedinte si director general al Intercapital, spune ca “e o tranzactie in interiorul grupului care nu schimba nimic din planurile si strategiile Intercapital”, profilul celor trei actionari majoritari ne trimite cu gandul spre alte posibile mutari, intr-un orizont de timp ceva mai lung, in sensul dezvoltarii companiei pana la un punct in care ar putea deveni interesant un nou exit. Actuala tranzactie, a carei valoare (neconfirmata de Pasol) s-ar situa, potrivit unor evaluari din piata, undeva spre 2,5 milioane de euro, inseamna practic ca Horia Manda (managing partner al Axxess Capital, companie care administreaza RAEF), Ionel Klipper (directorul executiv si presedintele RAEF) si Sandu Neculai Cristinel (ofiter-sef de investitii la RAEF) s-au decis sa se implice direct la Intercapital Invest. Manda detine acum peste 37% din firma de brokeraj, Klipper a preluat 27,15%, iar Neculai Cristinel restul actiunilor.

    O mai mai mare implicare a actionarilor, cunoscuta fiind experienta celor trei, va fi probabil un castig in ce priveste dezvoltarea Intercapital Invest. Cei trei au fost implicati in evenimente importante pe piata financiara, ca dezvoltarea si vanzarea Bancii Agricole, a Bancii Romanesti sau a unor companii ca Motoractive (leasing), Domenia Credit (credite ipotecare), Estima Finance (consumer finance), comerciantul de electrocasnice Domo, brokerul Certinvest si producatorul de vopsele Policolor. Intercapital a intermediat tranzactii de aproape 100 mil. euro in primele 11 luni ale lui 2009, cu venituri de 4 milioane de lei (aproape un milion de euro) dupa trei trimestre. Societatea si-a inceput activitatea in 1995, ca membru fondator al Bursei de Valori Bucuresti, condusa atunci de Marius Musat, fondatorul grupului de firme OK Exchange, si de alti oameni de afaceri. Patru ani mai tarziu, compania a fost preluata de un alt grup, condus de data aceasta de Eugen Voicu, fondatorul Certinvest. Voicu l-a adus pe Razvan Pasol la Intercapital; acelasi Voicu mai detine azi o participatie de 22% la Intercapital. Restul de 10% se imparte intre alti actionari, printre care si Pasol.

    Seful Intercapital se fereste acum sa evalueze societatea si admite doar ca valorile tuturor companiilor au scazut. “Important e ca Intercapital e mai solida acum decat in urma cu an si jumatate”, spune Pasol, care a fost nevoit sa inchida trei birouri din teritoriu, la Brasov, Bacau si Pitesti, renuntand si la angajatii de acolo. |nsa investitiile pentru cresterea cotei de piata au continuat, si Pasol crede ca strategia va da rezultate cand piata va iesi din criza. “|n 2008 am mizat pe eficientizare, insa din 2009 ne-am reluat dezvoltarea”, spune directorul Intercapital, unul dintre managerii care declarau, inca de la inceputul crizei, ca solutia cea mai proasta e sa nu faci nimic si sa astepti sfarsitul crizei. Intercapital a preluat de curand administratorul de investitii Investica Asset Management, tocmai pentru a-si completa portofoliul. “Anul trecut am recomandat unor clienti vanzarea, dar nu am avut o alternativa directa pe care sa le-o oferim. Acum, cu achizitia Investica, avem”, spune Pasol, care pregateste pentru inceputul anului viitor lansarea unui fond mutual monetar.

     

  • Mica si ambitioasa

    Articolul, semnat de un oarecare Sahit Muja, presedinte si CEO
    al Albanian Minerals NY, sustine ca economia albaneza creste cu o
    medie de 10% anual si ca pentru 2009, cresterea PIB va fi cea mai
    mare din Europa, in continuarea performantei din 2007-2008.
    Economia “a mers foarte bine sub conducerea premierului Sali
    Berisha, iar politica guvernului a fost cheia”, sustine articolul:
    Berisha a dublat bugetul, a marit salariile, i-a scos pe albanezi
    din saracie si a facut o treaba admirabila in sistemul de educatie.
    Afluxul de turisti straini a fost in 2009 mai mare cu 42%,
    investitiile straine cu 59%, infrastructura s-a ameliorat si multe
    companii occidentale au ales Albania pentru ca ea ofera cel mai bun
    sistem fiscal din Europa, cu o cota unica de impozitare de 10%.

    Ce e adevarat in aceasta “exceptie albaneza” de la criza? FMI
    estimeaza cresterea economica din 2009 la 2%, in timp ce Ministerul
    de Finante o apreciaza la 5,8%. Inainte de alegerile din iunie,
    Sali Berisha spunea ca se teme ca pachetul de masuri de austeritate
    propus de FMI drept conditie pentru continuarea programului de
    asistenta pentru combaterea saraciei, de 25,4 miliarde de dolari,
    sa nu duca la revolte ale populatiei, dar ca daca va fi reales
    prim-ministru, va retrage guvernul de la Tirana din acest program.
    Berisha a ignorat solicitarea FMI de a nu creste salariile si
    pensiile de la 1 mai, sustinand ca se poate incadra intr-un deficit
    de 4,1% din PIB, in loc de 6%, cat estimeaza institutiile
    internationale. Ca sa faca rost de bani fara ajutorul FMI,
    premierul a contractat la jumatatea anului un credit sindicalizat
    de 250 de milioane de euro de la Alpha Bank si Deutsche Bank. “N-o
    sa trecem de plafonul de 4,1% din PIB. Eu imi tin promisiunea”,
    spunea el.

    Liderul opozitiei socialiste, primarul Tiranei si contracandidatul
    democratului Berisha, Edi Rama, s-a aratat sceptic fata de
    statisticile taberei lui Sali Berisha, numind cresterea economica
    drept “somera” si aducand ca argument faptul ca multi albanezi vor
    in continuare sa emigreze, vrand sa scape de saracie. Ulterior,
    cand Berisha a fost anuntat castigator al alegerilor, Rama a
    contestat rezultatul, acuzand fraude si organizand manifestatii
    masive de protest timp de luni la rand, cu scopul de a forta
    repetarea alegerilor.


    Pe scurt:

    • CEHIA
      Scade dobanda. Banca centrala a Cehiei a surprins pietele
      financiare saptamana trecuta, cu o reducere de 0,25% a dobanzii
      cheie, ceea ce inseamna un nou minim istoric: rata dobanzii la
      operatiunile repo pe doua saptamani a ajuns la 1%, la fel cu cea
      practicata de Banca Centrala Europeana, dar mult sub cea din alte
      tari central si est-europene. In raportul din primavara al FMI
      asupra economiei mondiale, Cehia a fost reclasificata din economie
      emergenta in economie avansata.

    • POLONIA
      Alte datorii. Polonia are in vedere sa emita in ianuarie 2010
      obligatiuni in valoare de 1 miliard de euro, precum si lansarea
      unei emisiuni de obligatiuni denominate in dolari, undeva in cursul
      trimestrului I, a declarat adjunctul ministrului de finante,
      Dominik Radziwill, citat de Prague Monitor. “Maturitatea
      obligatiunilor va depinde de situatia de pe piata”, a adaugat
      Radziwill. Polonia a vandut in 2009 obligatiuni in valoare totala
      de 2,7 miliarde de euro, incluzand si 910 milioane reprezentand un
      plasament privat destinat unui grup de investitori. Ministerul de
      Finante de la Varsovia a testat pietele si cu o emisiune de titluri
      in dolari (3,4 miliarde de dolari), una de 750 de milioane de
      franci elvetieni (5,8 mil. euro) si una de 44,8 miliarde de yeni
      (345.000 de euro). Necesitatile de imprumut ale tarii ar urma sa se
      dubleze in 2010, la 48,6 miliarde de euro, in conditiile in care
      pierderea de ritm a economiei din cauza crizei va fi consumat din
      resursele statului.
    • SLOVENIA
      Cucerim Balcanii. Cel mai mare retailer alimentar din Slovenia,
      Mercator, vrea sa deschida primul magazin in Albania in acesta
      perioada si sa se extinda in Macedonia si Kosovo in urmatorii doi
      ani. Mercator, care detine magazine in Slovenia, Serbia, Croatia,
      Bosnia, Muntenegru si Bulgaria, asteapta pentru 2010 un profit net
      in crestere cu 5,3%, la 21,9 milioane de euro, dupa o scadere de
      49% in 2009, la 20,8 milioane de euro. Vanzarile nete au fost anul
      acesta de 2,66 miliarde de euro, cu 2% mai mici ca in 2008, dar
      exista sansa ca la anul sa ajunga la 2,75 miliarde, chiar daca, asa
      cum admite textul comunicatului Mercator, “mediul de afaceri in
      2010 va fi la fel de dificil ca si in 2009”. Pentru anul ce vine,
      reteaua are planuri de investitii de 120 de milioane de euro, fata
      de 159 de milioane in 2009, finantate din resurse proprii.
  • Salvati MySQL

    In urma cu vreo zece ani am fost invitat la o conferinta
    organizata de unul dintre marii distribuitori ai sistemului de
    operare Unix. Intrebat fiind ce parere are despre Linux, unul
    dintre oficialii companiei a zambit cu subinteles si a raspuns ca
    este foarte bine ca exista si chiar incurajeaza tinerii sa-l
    foloseasca. Evident, s-a starnit o oarecare rumoare, adica exact
    ceea ce-si dorise oratorul pentru a avea sansa sa expliciteze:
    Linux e ca o bicicleta, in vreme ce “adevaratul” Unix este o masina
    de lux. E foarte bine ca oamenii sa invete macar regulile de
    circulatie mergand cu bicicleta inainte de a se urca la volanul
    unui bolid, nu-i asa? Astazi, tonul condescendent al metaforei este
    chiar amuzant. Practic, Linux a ingropat sistemele Unix comerciale,
    iar daca ne mai gandim ca multe dintre cele mai puternice
    supercomputere ale momentului ruleaza Linux, putem constata ca
    bicicleta s-a transformat intr-o adevarata masina de curse.

    O alta bicicleta open source a fost sistemul de administrare a
    bazelor de date MySQL. Folosesc timpul trecut pentru ca au cam
    trecut vremurile cand programul era doar o unealta comoda si
    ieftina pentru a indeplini sarcinile de stocare destul de simple
    necesare in multe situri web. Desi “puristii” bazelor de date –
    inclusiv eu, recunosc – au strambat din nas la multe dintre abateri
    de la modelul relational de care MySQL se facea vinovat, programul
    a dobandit o imensa popularitate, devenind unul dintre pilonii
    modelului LAMP (Linux, Apache, MySQL, Php/Perl/Python), cel care a
    avut o contributie majora la dezvoltarea internetului. Ca si in
    cazul Linux, utilizatorii au preferat sa-si turbo-propulseze
    bicicleta in loc sa migreze spre sisteme comerciale. Pana si Google
    isi deserveste gigantica baza de utilizatori folosind o varianta de
    MySQL. Una dintre cele mai interesante facilitati implementate de
    MySQL este posibilitatea de a folosi diverse “motoare de stocare”,
    in functie de profilul aplicatiei, ceea ce a adus si multe dintre
    caracteristicile asteptate de utilizatorii pretentiosi (de pilda
    suportul pentru controlul tranzactiilor). Astfel, MySQL patrunde
    tot mai mult in zona enterprise, rezervata pana nu demult uriasilor
    IBM, Microsoft si, bineinteles, Oracle.

    Si astfel am ajuns la chestiune. Rezumatul episoadelor precedente:
    Tocmai cand compania MySQL AB (cea care se ocupa cu dezvoltarea,
    intretinerea si distributia programului) se pregatea sa devina
    publica, Sun Microsystems a facut o ofera de-a dreptul fabuloasa
    pentru lumea open source: un miliard de dolari. Dat fiind ca Sun nu
    dispunea de un sistem de baze de date si, pe de alta parte, fiind o
    gazda buna pentru numeroase softuri open source (OpenOffice,
    VirtualBox, Java), preluarea nu a fost primita cu ostilitate de
    comunitatea utilizatorilor si dezvoltatorilor, Sun continuand
    modelul de licentiere duala practicat de MySQL AB si sprijinind
    dezvoltarea produsului. Lucrurile s-au incurcat cand Oracle a
    inceput demersurile pentru preluarea lui Sun (o tranzactie de circa
    7 miliarde de dolari). De data aceasta imensa baza de utilizatori
    MySQL s-a aratat ingrijorata, deoarece pe anumite segmente ale
    pietei MySQL concureaza direct cu Oracle si nu este deloc sigur ca
    acesta din urma ar avea vreun interes sa sustina MySQL.
    Ingrijorarea a fost sporita si de faptul ca Oracle a evitat sa-si
    declare raspicat planurile in privinta produsului cumparat “la
    pachet” (se stie ca miza majora este Java). In plus, proiectantul
    principal al MySQL, finlandezul Michael Monty Widenius, a preferat
    sa iasa din joc si sa infiinteze o noua companie, Monty Program,
    care isi propune se dezvolte un nou motor de stocare pentru
    MySQL.

    Pe de alta parte, o achizitie de o asemenea amploare poate sa
    afecteze mediul concurential al pietei, asa ca e nevoie de cateva
    avize antitrust favorabile. Departamentul de Justitie american este
    de acord, iar Comisia Europeana se va pronunta la sfarsitul lui
    ianuarie. Oracle a promis ca va investi mai mult decat Sun in MySQL
    si ca, la limita, comunitatea poate initia o noua linie de
    dezvoltare (un “fork”). Promisiunea n-a reusit decat sa-l enerveze
    pe Monty Widenius, care subliniaza ca scindarea nu este o solutie,
    deoarece genereaza confuzie si incertitudine, conditii in care
    investitiile diferitelor companii in componente aditionale vor
    inceta. Campania pe internet lansata de Widenius este si un raspuns
    la faptul ca Oracle si-a mobilizat marii clienti sa-i sustina cauza
    in fata Comisiei Europene. Ramane acum sa vedem daca forta
    comunitatii poate sa rivalizeze cu forta corporatiilor.

  • Si managerii cred in Mos Craciun

    Acest text ar trebui sa inceapa, pentru a va capta atentia, cu o
    constatare evidenta pentru toata lumea care a apucat sa iasa din
    casa in ultima saptamana – iar a nins iarna in Romania. Nu o sa
    spun insa nimic despre vreme, drumuri blocate, despre “nesimtitii”
    de care vorbea primarul sectorului unu cand se referea la cei care
    circula iarna cu cauciucuri de vara si nici despre “iresponsabilii”
    care au blocat iesirea din garajele unde erau pregatite utilajele
    de deszapezire. Si cu atat mai putin voi face referiri la
    nesimtitii si iresponsabilii care au facut afirmatiile de mai
    sus.
    Vreau sa va rezum intr-o singura fraza experienta mea din acest
    an.

    I-as spune anul numerelor (tot mai) mici, al crizei
    personale/individuale, al redescoperirii lucrurilor marunte, al
    pragmatismului extrem si al reprioritizarilor. Anul pe care l-am
    inceput pesimist si plin de dileme si il sfarsesc doar pesimist. Nu
    degeaba se spune ca un pesimist este un optimist informat.

    Trec la urmatorul punct pe lista – dorintele si aspiratiile pe care
    le-am primit de la angajatii, antreprenorii, managerii, patronii cu
    care eu sau colegii mei am discutat pe parcursul anului crizei din
    Romania.Acum un an si jumatate, cand scriam in revista despre
    criza, multi dintre ei (mai ales cei din industrii aflate pe val,
    precum imobiliarele, auto si consum in general) ne priveau ca pe
    niste ciudati si ne acuzau mai mult sau mai putin ca am vrea sa
    inducem panica in consumatori.

    Perspectiva lor s-a schimbat insa fundamental. Nici nu ar fi greu
    sa nu se intample asa, indiferent cat de mult curaj si incredere de
    sine ar fi castigat in perioada in care orice decizie luau (sau nu
    luau), afacerile cresteau cu ritmuri “double-digit”, iar actionarii
    se minunau de abilitatile lor de manageri. Anul acesta, in schimb,
    orice decizie luau (sau nu luau), efectul era exact invers – nu se
    vindea nicio casa, nu se inchiria niciun birou, nu se vindea nicio
    masina, un televizor sau un tricou care altadata nu apucau sa stea
    prea mult la raft.

    Cum sa nu ajunga in aceste conditii predictibilitatea prima pe
    lista de dorinte a managerilor? Daca pe vremea rezultatelor peste
    astepari ideea de plan de afaceri conta mai putin, acum, cand
    rezultatele sunt mai slabe decat cele mai pesimiste asteptari,
    planul de afaceri devine crucial.

    “Sa ne ajute statul” a devenit un alt laitmotiv al acestui an,
    dupa ce multa vreme managerii declarau sus si tare ca cel mai bun
    lucru pe care l-a facut statul a fost sa stea deoparte si sa lase
    economia libera.

    Insa cea mai mare dorinta a managerilor catre Mos Craciun este
    reluarea cresterii economice. Dincolo de sanatate, fericire,
    liniste sufleteasca sau copii, toti spun ca isi doresc cat mai
    repede crestere economica, chiar daca e vorba doar de cateva date
    statistice, al caror efect s-ar putea simti cel mai devreme spre
    sfarsitul anului.`De fapt, cred ca ceea ce vor cel mai mult este sa
    se intoarca la valorile din 2007 si 2008 cat mai repede. Dar asta
    deja nici Mos Craciun s-ar putea sa nu o mai poata face, cel putin
    nu in urmatorul cincinal.

    Iar cum acesta este ultimul numar al revistei din acest an, va
    multumesc ca ati fost alaturi de noi inca un an (tocmai am trecut
    de primul nostru cincinal) si va propun sa va bucurati. Atata doar,
    sa va bucurati.

    ——-

    Ionut Bonoiu este redactor sef al BUSINESS Magazin.

  • Cum a fost 2009 in materie de lifestyle

    Anul 2009 a debutat cu lansari de produse care incercau sa
    exploateze perioada dificila prin care trece economia. De la
    restaurante si pana la producatorii de electrocasnice, companiile
    au pornit de la ideea ca in vremuri de recesiune consumatorii
    urmaresc cu orice pret reducerea costurilor. Whirlpool introducea
    tehnologii noi care aduc economie de energie, retailerul Asda lansa
    cel mai ieftin costum din istoria magazinelor (22 de euro), iar
    puburile britanice inventau meniul de o lira.

    Printre discutiile despre criza, au existat companii care au
    incercat sa zugraveasca perioada neagra a economiei in culori
    vesele. Deasupra universului gri, casele de bijuterii si creatorii
    de moda ofereau bijuterii cu diamante, fuste mai scurte, culori vii
    si materiale care sfidau ideea de austeritate. Boucheron a lansat o
    colectie cat se poate de vesela, denumita GaietÈ Parisienne
    (Bucurie pariziana), inspirata de cele mai faimoase personaje care
    au influentat líart de vivre in Paris.†Iar Dior a imaginat un
    spectacol opulent in colectia haute couture pentru primavara-vara
    2009. Rochiile realizate din zeci de metri de materiale pretioase
    au parut desprinse din legendarul spectacol al casei din 1947.
    Mesajul Dior era clar – s-au dus zilele sicului auster si la moda
    sunt hainele care imbie la visare.

    Cu toate ca analistii previzionau vremuri grele, piata de
    lifestyle nu a fost amortita, dimpotriva. Comertul cu arta a
    continuat sa aiba perspectiva. In 2009 s-a deschis Karousel, prima
    galerie de fotografie de arta din Romania, condusa de Violeta
    Sarbu, proprietara galeriei, care a renuntat pentru aceasta la
    functia de director de marketing al retailerului Flanco si la
    consultanta. Iar piata culturala s-a dovedit a ramane printre cele
    mai normale pentru o perioada de dificultati economice: a fost anul
    Festivalului George Enescu, care incepand de anul acesta a intrat
    in top 3 european, dupa Festivalul de la Lausanne si la egalitate
    cu Festivalul de la Salzburg. Cu un buget de sapte milioane de euro
    si spectacole sustinute de 185 de solisti si orchestre de talie
    mondiala, festivalul este unul dintre evenimentele cele mai
    notabile care au sfidat criza si timp de aproape o luna a atras
    aproape 100.000 de spectatori.

  • Craciunul, ultima speranta pentru comert

    Decoratiunile si promotiile sezonului de iarna au sosit anul
    acesta in magazine mult mai devreme decat se intampla in trecut,
    cand la inceputul lui decembrie se dadea startul sezonului. Nici nu
    s-a facut bine noiembrie, ca magazinele au lansat oferte concepute
    special pentru sarbatorile de iarna, obicei pe care l-au preluat
    dupa moda practicata in Vest. “Peste tot in lume se manifesta de
    mai multi ani tendinta de a prelungi perioadele cu vanzari maxime”,
    spune Dragos Cabat, director general al firmei de consultanta
    Financial View. In opinia lui, acesta este un semn de maturitate
    caracteristic acelor domenii unde exista o oferta de produse
    suficient de mare si diversa. Comerciantii mizeaza pe faptul ca
    aceasta strategie “ofera un confort suplimentar consumatorilor,
    care au mai mult timp la dispozitie pentru a-si face cumparaturile
    si a evalua oferta pietei”.


    Mai mult decat un semn de maturitate, aceasta extindere a
    perioadei de promotii a fost o parghie prin care comerciantii au
    incercat sa-si rotunjeasca vanzarile, avand in vedere ca aceasta
    perioada se realizeaza circa 20% din vanzarile anuale, asa cum
    spune Alexandru Vlad, directorul general al retelei Selgros
    Cash&Carry. In fapt, sezonul cumparaturilor de iarna reprezinta
    o perioada promotionala extinsa, cand in comert se realizeaza
    profituri prin reduceri de marje si cresteri de volum. “Deschiderea
    sezonului din noiembrie este o strategie buna, dar succesul ei
    depinde de modul cum fiecare comerciant si-a pregatit promotiile”,
    declara Ciprian Moga, managing partner la firma de consultanta in
    comert iQuest Consulting.

    Pe tot parcursul anului, atat comerciantii, cat si producatorii
    au folosit intens promotiile pentru atragerea clientilor. Nu toate
    campaniile au avut insa efectul sperat. “Studiile de piata arata ca
    foarte multe s-au dovedit pur si simplu ineficiente, chiar daca, pe
    fondul dificultatilor economice, oamenii au fost mai receptivi la
    ofertele speciale”, declara Monica Hodor, director general
    interimar la Praktiker, cel mai mare retailer din bricolaj. “Au
    convins mai mult acele campanii care au oferit intr-adevar ceva nou
    si beneficii reale pentru clienti, dincolo de simpla motivatie
    legata de pret”, adauga Monica Hodor. “Retailerii si producatorii
    au fost fortati, in 2009 mai mult ca oricand, sa-si inteleaga
    clientii pentru a gandi promotii atractive.”

  • Anul marilor lanturi de farmacii

    Masurile de reducere a costurilor, prudenta in extinderea
    retelelor de farmacii, eliminarea plafoanelor de pret in toamna
    anului precedent si protectia oferita de actionariatul comun cu
    distribuitorii au facut ca bilantul pentru retelele de farmacii pe
    anul 2009 sa nu fie deloc nefericit.

    Cea mai mare retea de farmacii, Sensiblu, divizia de retail a
    A&D Pharma, care detine 220 de unitati, a avut in primele noua
    luni o cifra de afaceri de 573, 7 milioane de lei (135 milioane de
    euro), in crestere cu 41% in lei si de 22% in euro fata de perioada
    similara a anului trecut. Claudiu Opran, director de operatiuni al
    Sensiblu, sustine ca la nivelul intregului grup A&D Pharma,
    eficientizarea costurilor a fost una dintre prioritati inca din
    anul 2008. “Ne-am concentrat pe cresterea eficientei fiecarei
    unitati in parte, in acelasi timp cu cresterea productivitatii. Am
    operat relocari, am inchis patru farmacii, unitati care au iesit
    din zona de trafic, si am deschis alte doua”.

    Opran spune ca printre masurile pe care Sensiblu le-a adoptat se
    numara renegocierea chiriilor in majoritatea spatiilor, din cauza
    pretului care ajunsese in perioada de boom economic la un nivel
    nerealist, dar si optimizarea programului de lucru. “Angajatii
    beneficiaza in continuare de un pachet de recompensare a
    performantei, astfel incat sa pastram motivat personalul
    farmaceutic”, afirma directorul Sensiblu. Opran remarca o tendinta
    de modificare a ponderii produselor romanesti in totalul
    medicamentelor fara prescriptie: “Spre deosebire de zona
    medicamentelor pe baza de reteta, unde sunt preferate produsele de
    import, in segmentul medicamentelor care se elibereaza fara
    prescriptie, romanii le prefera pe cele romanesti, mai
    ieftine”.

    Dorin Catana, directorul general al retelei de farmacii
    Centrofarm, marturiseste ca anul acesta compania a renegociat toate
    contractele care puteau fi renegociate si in cea mai mare parte
    discutiile s-au incheiat cu succes, astfel ca, in unele spatii nu
    mai plateste temporar chirie. Catana sustine ca in ceea ce priveste
    nivelul chiriilor, reteaua accepta un pret mai ridicat doar daca
    spatiul se dovedeste a fi profitabil: “Sunt centre comerciale care
    functioneaza foarte bine, unde exista trafic care genereaza
    vanzari, si unde suntem dispusi sa platim un pret mai mare, dar si
    spatii supraevaluate si unde pretul nu este just”.

  • Green City a finalizat primele 356 de locuinte si a inceput lucrarile la faza a doua

    Dezvoltatorul a inceput sa lucreze si la faza a doua, constand
    in 200 de case care au inceput sa fie deja ridicate, termenul de
    finalizare fiind luna iunie 2010.

    Ansamblul rezidential Green City cuprinde, in prima faza, 356 de
    unitati locative, toate case Neva cu 4 camere si o suprafata de 156
    de metri patrati. Preturile locuintelor sunt standard: 84.000 de
    euro pentru varianta la rosu si 116.130 de euro, cu TVA inclusa,
    pentru casele cu finisaje standard (pret valabil pana la sfaristul
    anului).

    Incepand cu 1 decembrie 2009, Green City a inceput livrarile
    pentru cele 150 de locuinte déjà vandute din complex. Pana la
    sfarsitul anului, se vor preda catre cumparatori 30 de
    locuinte.

    Ansamblul rezidential Green City se construieste in localitatea
    1 Decembrie, pe o suprafata de 100 de hectare.

  • Secretul bancar este sfant pentru elvetieni

    In cazul organizarii unui referendum privind abrogarea
    secretului bancar, 65% dintre persoanele interogate ar vota
    impotriva, 21,9% pentru, 11,6% sunt indecise, iar 1,5% nu au nicio
    opinie.

    Mai multe amanunte pe www.zf.ro