BusinessMagazin

Blog

  • Bursa de la Bucureşti a depăşit în 2023 toate bursele dezvoltate din vestul Europei privind randamentul, cât şi indicii S&P 500 şi Dow Jones din SUA. Dinamicile, mai ridicate în estul continentului

    ♦ Pieţele au crescut anul trecut în aşteptarea scăderilor de dobândă monetară din 2024 ♦ În America, evoluţiile au fost marcate de rezultatele industriei tech, susţinute la rândul lor de fenomenul AI ♦ La BVB, listarea Hidro din iulie şi dividendele distribuite în toamnă au fost capete de afiş

     

    Cu o creştere de 31,8% prin indicele de referinţă BET la finele lui 2023, Bursa de Valori Bucureşti s-a încadrat cu mult peste dinamicile afişate în acelaşi an de pieţele dezvoltate de capital din vestul Europei, adică Regatul Unit, Germania, Franţa, Italia şi Spania. De altfel, într-un an marcat de listarea istorică a Hidroelectrica (H2O), distribuirea unor sume istorice către investitorii de la BVB şi încadrarea rezultatelor financiare în aşteptările participanţilor la piaţă, randamentul a ajuns la 40% prin indicele dividendelor BET-TR.

    Prin comparaţie, pe Wall Street, indicii Dow Jones Industria Average, S&P 500 şi Nasdaq 100 au crescut cu 12,7%, 24%, respectiv 53,8%, susţinuţi de frenezia creată în jurul inteligenţei artificiale (AI) şi rezultatelor înregistrate de marile companii tech, precum Microsoft, Nvidia şi Alphabet (Google).

    Indicele londonez FTSE 100 a încheiat anul cu un plus de 3,8%, în vreme ce, la Paris, CAC 40 a urcat cu 14,4%, iar indicele DAX de la Frankfurt s-a apreciat cu 20,3%, arată datele agregate de ZF. În Spania, la Madrid, IBEX 35 a crescut cu 20,7%, în timp ce FTSE-MIB a înregistrat la Milano un avans de 28%.

    Se observă totodată că evoluţiile au tins să fie mai ridicate în estul continentului, cu randamente de 30,8% în Polonia, 36,7% în Croaţia şi 17,2% în Cehia. Pe plan global, prin MSCI All-World, creşterea a ajuns la 20,1%.

    Dinamica la nivelul Europei a fost de 12,6% prin prisma indicelui paneuropean Stoxx 600, acţiunile tech afişând unele dintre cele mai bune performanţe, susţinute de speranţele investitorilor privind reducerea dobânzilor în 2024. Pieţele globale s-au redresat în ultimele două luni de anul trecut, întrucât randamentele obligaţiunilor au înregistrat scăderi pe fondul estimărilor privind relaxarea politicilor monetare ale principalelor bănci centrale. 

    Totuşi, Banca Centrală Europeană a declarat recent că scăderea dobânzilor la euro ar putea avea loc mai târziu decât anticipau investitorii, respectiv în vară, alimentând un nou val de scăderi la nivelul continentului, inclusiv la BVB. Anul acesta, fără dinamica de luni, 22 ianuarie, Stoxx 600 este pe minus cu 2%, faţă de un plus de 1,6% pe BET, într-o aparentă continuare a trendului de anul trecut, când piaţa locală a supraperformat prin contrast cu bursele vestice.

    Dinamica BVB din 2023 a venit în contextul mult aşteptatei listări a producătorului de energie electrică verde Hidroelectrica, după una dintre cele mai mari oferte publice de vânzare de acţiuni de anul trecut la nivel global, în valoare de două miliarde de euro. Cea mai mare parte din evoluţia sus menţionată de 31,8% a fost realizată în a doua jumătate a anului, deci după debutul companiei de stat.

    O parte din investitorii care nu au putut cumpăra cât şi-au dorit în timpul IPO-ului s-au orientat ulterior asupra altor emitenţi de la BVB. De asemenea, achiziţiile au continuat şi la Hidroelectrica, în aşteptarea unor rezultate anuale istorice şi distribuirii de dividende în 2024. Astfel, de la listare, acţiunile H2O au marcat peste 20 de maxime istorice la Bursă.

    Listarea din 12 iulie a susţinut numărul de investitori de la BVB, ajuns la circa 170.000 de conturi deschise, cât şi lichiditatea medie zilnică, care a atins 154 de milioane de lei pe toate instrumentele financiare disponibile la tranzacţionare, un plus de 62% faţă de anul precedent, la care a contribuit şi continuarea programului de titluri de stat Fidelis.

    Pe de altă parte, din toamnă, investitorii au fost cu ochii pe distribuirea dividendelor de 9,3 miliarde de lei ale Fondului Proprietatea (FP), alocate după ce compania şi-a vândut participaţia de 20% la Hidroelectrica. Evenimentul a marcat cea mai mare distribuire de cash din istoria României şi a contribuit inclusiv la maximele istorice atinse anul trecut de Bursă, în vreme ce o parte din bani s-au reîntors în piaţă, în special pe emitenţi cu profitabilitate solidă şi politici constante de remunerare a acţionarilor. Din total, două miliarde de lei au mers la persoane fizice române.

    Apoi, investitorii au încasat dividende de la 900 de milioane de lei de la Banca Transilvania (TLV) şi dividende speciale de 2,8 miliarde de lei de la OMV Petrom (SNP), susţinând cotaţiile celor doi emitenţi şi ale altor companii din structura indicelui de referinţă.

    „Rezultatele la nouă luni au fost destul de bune pentru majoritatea companiilor din BET, sistemul bancar a avut creşteri – Banca Transilvania de 37% (pe profit – n.r.), iar BRD de peste 20%. Hidroelectrica a avut o creştere de 42% pe profit; să vedem dacă vor confirma până la sfârşitul anului”, spune Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare al Goldring, pentru ZF.

    Prin BET-TR, 2023 a fost al treilea cel mai performant an din ultimii zece pentru investitorii de la BVB după 2019 (randament de 47%) şi 2021 (40%). Ultimul maxim istoric de anul trecut a fost înregistrat pe 19 decembrie, când indicele a închis la 32.076 de puncte. Minimul din 2023 a fost pe 26 iunie, respectiv 23.865, deci cu 26% sub maxim.

     

  • 2024 este anul descreşterii incredibile a Chinei. Ceea ce face Beijingul – sau nu face – pentru a combate această decădere va determina cursul polilor de putere la nivel mondial pentru deceniile următoare

    Creşterea Chinei a fost tratată ca o fatalitate timp de decenii. Totul devenea tot mai mare – influenţa sa culturală, ambiţia geopolitică, populaţia – şi părea gata să continue până când lumea va fi refăcută după chipul Chinei. Fundamentul acestei ascensiuni de neoprit a fost economia sa înfloritoare, care a permis Beijingului să îşi arate puterea în alte domenii. Dar acum, economia Chinei se ofileşte, iar viitorul imaginat de Beijing este redus la minimum odată cu el, scrie Insider. 

    Cel mai clar semn al acestei diminuări este agravarea problemei deflaţiei în China. În timp ce americanii sunt îngrijoraţi de inflaţie, sau de creşterea prea rapidă a preţurilor, factorii de decizie politică de la Beijing se agită pentru că preţurile scad. Indicele preţurilor de consum a scăzut în ultimele trei luni, cea mai lungă serie deflaţionistă din 2009 încoace. În cursa pentru supremaţia economică globală, deflaţia este un jug în jurul gâtului Beijingului. Este un semn că modelul economic chinezesc s-a epuizat şi că este necesară o restructurare dureroasă. Dar, dincolo de problemele financiare, scăderea preţurilor este un semn al unei stări de rău mai profunde care afectează poporul chinez.

    “Deflaţia din China este deflaţia speranţei, deflaţia optimismului. Este o depresie psihologică”, mi-a spus Minxin Pei, profesor de ştiinţe politice la Claremont McKenna College.

    Consecinţele nu vor fi limitate la graniţele Chinei. Deoarece în ultimele decenii creşterea economică a acestei ţări a făcut ca banii să se răspândească în întreaga lume, contracţiile sale creează un ecou pe pieţele globale. Investitorii străini care au contribuit la ascensiunea Chinei fug pentru a evita să se molipsească de această situaţie, iar guvernele din întreaga lume încep să pună sub semnul întrebării povestea Chinei, delfinul. Ceea ce face Beijingul – sau nu face – pentru a combate această decădere va determina cursul polilor de putere la nivel mondial pentru deceniile următoare.

    Flirtând cu dezastrul

    Poate părea contraintuitiv, mai ales având în vedere experienţa occidentală din ultimii ani, dar deflaţia este în multe privinţe mai înfricoşătoare decât inflaţia. Inflaţia apare atunci când există o cerere prea mare pentru prea puţine produse – oamenii vor să cumpere lucruri, dar pur şi simplu nu există suficiente produse pentru toată lumea. În schimb, deflaţia are loc atunci când există o mulţime de bunuri şi servicii disponibile, dar nu există suficientă cerere. În acest caz, companiile sunt obligate să reducă preţurile pentru a-i atrage pe consumatori să vină şi să cheltuiască. Fiecare economie trece prin recesiuni sau recesiuni – perioade de scădere a cererii şi de scădere a încrederii care obligă companiile să îşi scoată marfa la vânzare – dar deflaţia susţinută este ceea ce se întâmplă atunci când aceste boli se simt ca acasă şi decid să rămână.

    Îngrijorările legate de deflaţie în China au început serios în vară. Preţurile de consum s-au contractat cu 0,3% în iulie, comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent, ceea ce nu s-a mai întâmplat din perioada de vârf a pandemiei. În timp ce alte economii avansate decolau prea repede, China dădea semne că s-ar putea să se împotmolească. Preţurile păreau să se stabilizeze în august – până când preţurile la carnea de porc au început să scadă dramatic, împingând în jos indicele agregat al preţurilor în octombrie, noiembrie şi decembrie. Totuşi, existau unele speranţe pentru factorii de decizie politică, deoarece o mare parte din deflaţie a fost determinată de preţurile la carnea de porc, care sunt extrem de volatile în China. Dar datele recente arată că inflaţia de bază, care exclude categoriile mai volatile, cum ar fi alimentele şi energia, este la fel de anemică, crescând cu doar 0,6% de la an la an în decembrie.

    Charlene Chu, director şi analist senior la Autonomous Research, a declarat că întrebarea majoră pentru Beijing este dacă scăderea preţurilor va continua până în 2024 sau dacă ţara ar putea reaprinde o parte din cerere. Ea nu avea speranţe pentru aceasta din urmă.

    “Înclin spre o continuare a presiunilor deflaţioniste, dar datele vor continua să meargă înainte şi înapoi pe parcursul anului”, mi-a spus Chu prin e-mail.

    Totuşi, principala problemă a Chinei este datoria, în special în sectorul imobiliar, care reprezintă între 25% şi 35% din PIB-ul ţării. Anii de construcţie excesivă – de aproximativ dublul populaţiei, potrivit unor estimări – şi încetinirea creşterii demografice au dus la prăbuşirea preţurilor. Problemele din sectorul imobiliar au devastat bilanţurile gospodăriilor chineze – multe dintre acestea şi-au investit o mare parte din economii în proprietăţi – şi au afectat restul economiei.

    “Chinezii au 70% din active în locuinţe, aşa că vă puteţi imagina efectul asupra încrederii”, mi-a spus Wei Yao, economist şef la Société Générale. “Acesta este factorul pentru care această deflaţie ar putea fi de lungă durată”.

    Faptul că şi-au văzut investiţiile scufundându-se a determinat mulţi oameni să nu mai cheltuiască. În urmă cu 15 ani, Wall Street presupunea că, în cele din urmă, consumatorul chinez va deveni dictatorul economiei globale. Acum, ei se ascund. Chiar şi atunci când ţara a ieşit din îngheţul profund al politicii sale “Zero COVID”, creşterea vânzărilor cu amănuntul a fost dezamăgitoare în comparaţie cu proiecţiile unor analişti.

    “Cred că este nerealist să credem că presiunea deflaţionistă va dispărea când există încă atât de multă presiune asupra preţurilor proprietăţilor şi consumatorii sunt în modul de economisire”, a spus Chu.

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat luni 343 milioane lei de la bănci, într-o licitatie de obligatiuni de stat de 500 milioane lei, la o dobândă de 6,43%

    Ministerul Finanţelor a împrumutat luni 343 mil. lei de la bănci, într-o licitatie de obligatiuni de stat cu o valoare de 500 milioane lei, scadente în ianuarie 2038, cu o dobândă de 6,43% pe an. 

    La licitaţie au participat opt dealeri primari, valoarea totală a cererii fiind de 453 milioane lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 443 milioane lei şi 10 milioane lei în contul clientilor.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 343milioane lei.

    Ministerul Finantelor a respins ofertele de cumpărare cu un nivel al pretului mai mic de 113,09%.

  • Opinie Daniel, Dăianu: Poate inteligenţa artificială (AI) schimba logica economica, poate aduce abundenţă pentru toţi?

    Dezbaterile privind inteligenta artificiala (AI) s-au intensificat mult in anii ultimi. Guvernul Marii Britanii a organizat o conferinta la nivel inalt pe aceasta tema recent. Oficiali de top ai UE si ai SUA au AI intre teme de actiune prioritare. Voci proeminente din Silicon Valley, din companii cu alonja mare, sunt angajate in aceasta dezbatere. In Asia, AI este in atentie centrala. La reuniunea anuala a Academia Europeae de anul trecut si la care am participat, discursul inaugural al profesorului Helga Nowotny si alte prelegeri au avut ca tema AI. Sunt salutate  beneficii ale AI, dar exista si ingrijorari privind efecte nocive ale IA, scaparii ei posibile de sub control. Poate IA sa fie reglementata fara a descuraja inovatia? Ar putea AI sa rezolve necorelari intre nevoi si resurse in mod durabil, sa aduca abundenta? Aceasta dezbatere este cu atat mai relevanta in conditiile in care socurile adverse mari din ultimii ani au perturbat viata oamenilor, au produs o criza a ”costului vietii”, cu efecte in evolutii politice. Randurile de mai jos merg in siajul textului meu “Se intoarce stiinta tristetii?” (Hotnews, 19 mai 2022)

    Se poate vorbi despre abundenta de bunuri si servicii in societate? Intrebarea este de judecat dat fiind ca, in acceptia consacrata, stiinta economica examineaza dinamica nevoilor (individuale si colective) in raport cu resurse disponibile. Pietele regleaza raportul intre cerere si oferta de bunuri si servicii prin “preturi de echilibru” — care sunt influentate de dezechilibre ce depind de cicluri economice, socuri ce deregleaza lanturi de aprovizionare, politici ce stimuleaza consumul in mod nesustenabil. Dar “preturi de echilibru” pot escamota discrepante mari intre venituri, puteri de cumparare si averi ale persoanelor individuale, in distributia fortei economice/financiare pe piete, cu reflexe (prin grupuri de interese mai mult sau mai putin evidente) in viata politica –ce poate insemna si capturarea deciziilor publice. Stari aparent de echilibru pot fi ”precare”, fragile. De aici s-au nascut politici publice care sa caute sa asigure, in societati ce pretuiesc criterii de moralitate si echitate, “sanse egale” si care sa incerce sa evite, atenueze, crize economice si sociale de amploare. Legislatia anti-trust are origine in aceasta preocupare, ca si sistemul de separare a puterilor in stat (in democratii), de reglementari care sa previna abuzuri flagrante in viata economica si politica, inclusiv suprafinancializarea economiilor. Nu intamplator exista o discutie privind nevoia de a face economia sa functioneze in beneficiul cat mai multor cetateni (vezi si Robert Reich, “Saving capitalism for the many, not the very few”, 2016;  Martin Wolf, “The crisis of democratic capitalism”, 2023). Si exista dezechilibre intre economii, ce sunt ilustrate de balante comerciale diferite si care exprima decalaje de competitivitate.  

    Economia a fost numita “stiinta a tristetii”(dismal science) cu mult timp in urma. Acest termen dateaza din secolul al XIX-lea, in scrieri controversate ale lui Thomas Carlyle şi in ganduri ale lui Thomas Malthus privind resursele disponibile in raport cu dinamica populatiei – o tema resuscitata de Clubul de la Roma cu aproximativ jumătate de secol in urma şi de raportul Stern Review in 2007. Si Nicolas Georgescu Roegen, economist de frunte originar din Romania, a analizat problematica relatiei intre resurse si dinamica economiilor. Schimbarile climatice au accentuat preocuparile fata de relatia intre resurse si nevoile umane. Rezerve fata de aceasta terminologie pot rezulta din senzatia ca aceasta ar fi excesiv de pesimista, ca nu este potrivit sa comparam actualul progres ştiinţific-tehnologic, dezvoltarea inteligentei artificiale, cu revoluţia industriala din secolul XIX; ca  acel secol este foarte diferit de lumea contemporana, care a scos sute de milioane de oameni in afara Europei şi a Americii de Nord din saracie abjecta. Am in vedere aici Asia in special. In plus, nomenclatorul de bunuri si servicii din lumea de azi este diferit de, sa zicem, cel de acum mai bine de 100 de ani (nu mai vorbim de calitate).

    Pe de alta parte, sentimente şi aspiratii, bucurii şi griji au radacini in viaţa reala a oamenilor, in legaturile lor sociale, economice şi culturale, in modul in care autoritaţile publice raspund nevoilor publice de baza – acestea din urma derivand din situaţii de viata concrete. Totodata, oamenii folosesc repere colective si preferinte individuale in a exprima dorinte, cereri concrete.

    Trebuie remarcat ca  tehnologiile noi nu imbunatatesc mijloacele de trai ale  oamenilor in mod egal, in mod automat. De exemplu, telefoanele inteligente (smart phones) pot deschide accesul la informatii pentru numerosi cetateni, dar nu asigura accesul la civilizaţie, la şanse egale, pentru toti. In Africa, de pilda, peste 3/4 din populatia continentului utilizeaza telefoane mobile, dar progresul economic este in general foarte limitat, saracia este endemica. Mai mult, pandemia de Covid şi schimbarile climatice, acestea din urma vazute drept o ameninţare existenţiala, aduc in atentie posibilitatea unor lumi distopice. Martin Weitzman, cu a sa ”teorema a catastrofei” (Dismal theorem, 2011), contureaza un scenariu potrivit caruia nu am avea resurse (capacitate tehnologica) sa evitam modificari extreme ale mediului inconjurator (fiindca ar trebui sa alocam tot mai mult din resursele pe care le avem in present pentru a salva generatii viitoare –un trade off foarte greu de admis de cei mai multi oameni). Cu referire la istoricul Karl Wittfogel, am vorbit despre spectrul unor ”societati hidraulice” daca efecte rele ale schimbarilor climatice nu ar fi combatute cu eficacitate (Hotnews, 18 martie 2021). Chestiunea distributiei resurselor inter-generationale este greu de abordat si rezolvat, iar schimbarea climatica o acutizeaza. O asemenea constatare nu trebuie sa conduca la concluzia ca “scapa cine poate”. In politici publice deciziile se iau si in conditii de incertitudini extreme, pe baza unor evaluari cost-beneficiu, fie ele cu mari aproximatii.

                                                   II

    Inteligenţa artificiala, dincolo de beneficii indiscutabile, este vazuta de nu putini specialisti ca o ameninţare existenţiala, in sensul ca ar putea depasi abilitatile cognitive şi inventive ale oamenilor. In consecinta, AI ar putea domina oamenii şi le-ar ameninţa existenţa. AI este vazuta si ca mijloc de a amplifica capabilitati militare (vezi si Steven Feldstein, “AI in war: can advanced military technologies be tamed before it is too late?”, Bulletin of the Atomic Scientists, 11 January 2014). Se poate face aici o analogie cu energia nucleara, cu proliferarea armelor atomice. De aceea, sunt tot mai multe voci care cer reglementarea utilizarii AI. Se poate face asa ceva intr-o lume tot mai fragmentata, multipolara, cu rivalitati geopolitice intense, este o intrebare mai mult decat legitima. Oricum, trebuie incercat. Asa cum trebuie si in domeniul combaterii pandemiilor.

    Criza din domeniul sanataţii, blocaje parţiale in timpul Pandemiei, au reliefat posibilitatea multor companii, entitati publice, de a funcţiona cu o reducere semnificativa a numarului de angajaţi. Recent, FMI amintea ca peste 40% din ocupatii (60% in tarile avansate economic) vor fi afectate de AI in viitor, cu pierderi masive de locuri de munca.  Munca la domiciliu, digitalizarea, noile tehnologii in general, utilizarea din ce în ce mai mult a AI, implica schimbari majore in activitatea multor firme, lasandu-si amprenta asupra structurii viitoare a pieţei muncii. Acest impact este de vazut in contextul unui numar mare de perdanţi din cauza globalizarii neingradite din ultimele decenii. Nu intamplator are loc o regandire a globalizarii, o regionalizare a relatiilor economice crosfrontaliere, o crestere a accentelor protectioniste — ce sunt intarite de considerente geopolitice, de securitate militara.

    Concedieri numeroase vor accentua probleme sociale şi somajul structural. Acesta este motivul pentru care introducerea salariului minim garantat este considerata de unii analisti ca mijloc de evitare ca tensiuni sociale sa ajunga la extrem. Finanţarea unui venit minim garantat ar fi realizabila printr-o „impozitare a roboţilor” (cum se  sustine), ce ar duce la o redistribuire a veniturilor de la cei care folosesc robotica (şi inlocuiesc omul) catre cei care isi pierd locul de munca; cu cat o afacere profitabila este mai automatizata, cu atat ar fi mai impozitata in termini absoluti. Asemenea idei sunt de inteles daca ne straduim sa evitam situatia multor oameni disperaţi, anomalii sociale grave. Problema hazardului moral pierde din semnficatie in asemenea rationamente. Ramane totusi in aer chestiunea muncii ”onorante” ca trasatura a demnitatii umane (spun onoranta intrucat o munca inrobitoare dezonoreaza, umileste), ca sustinere a unui ethos de educatie, auto-respect si contributie la coeziunea societatii. Par cuvinte mari, dar nu sunt lipsite de noima.

     

                                                      III

    Ar schimba inteligenta artificiala (AI) logica vieţii economice, in sensul unei prezumate abundente de bunuri şi servicii?

    Aceasta intrebare aminteşte de viziunea lui John Maynard Keynes in urma cu aproximativ un secol, in care a prezis o era a abundentei „pentru nepotii nostri”( “Economic possibilities for our grandchildren”, in “Essays in Persuasion”, London, 1930), pe baza progresului tehnologic constant. Dar aceasta viziune a fost pusa la indoiala de nu puţini economişti.

    Este de notat ca economia comportamentala (behavioral economics) a venit cu nuanţari importate referitoare la modul in care oamenii iau decizii — variabile precum afecţiune, satisfactie şi implinirea de sine, reguli simple, emotii, empatie, loialitate, altruism, identitaţi individuale şi de grup, fiind relevante in decizii. Dar natura achizitiva a fiinţei umane (ce defineşte Homo Oeconomicus, care nu este în contradicţie cu Homo Faber) nu este alterata, in esenta, de asemenea nuante. In aceleaşi condiţii, cei mai multi oameni aleg sa posede mai mult decat mai putin, manifesta adesea egoism; ei nu sunt precum calugari franciscani, chiar daca accente de etica si morala opereaza in societate. Acesta este motivul pentru care este dificil sa se modifice logica, rationalitatea activitatii economice (maximizare venit net/profit in conditii date), pieţele sa internalizeze externalitaţi pe care nu le percep cu usurinţa, sau sunt obligate intr-un fel sau altul sa le ia în considerare (cum ar fi taxe Pigou, menite sa descurajeze activitati nocive).  Costul uneori infim al „bunurilor informationale”( Paul Mason, “Post-capitalism: A guide to out future”, 2015) nu poate schimba natura concurenţei şi efectele inegalitatii economice. In plus si nu in cele din urma, oamenii trebuie sa manance si sa aiba acces la apa potabila.

    Natura achizitiva a omului reveleaza trasaturi specifice cand intervin aspecte identitare, de grup, dorinta de putere. Conflictele intre oameni (grupuri de oameni, state), inclusiv cele militare, pot fi interpretate prin prisma dorintei de a avea/controla resurse, care sa asigure securitate individuala si de grup, putere. Legea (the rule of law) trebuie sa functioneze in interiorul statelor si in mediul international. Dreptul international are menirea de a reglementa relatiile dintre state si, in aceasta privinta, de a apara pacea.  Dar vedem ce nenorociri se intampla in lumea in care traim. Desi se poate nota ca istoria umana este presarata cu nenorociri, mari si mici. Dar o asemenea observatie nu poate consola si este chiar cinica.

    Nu este simplu nici sa fie redefinita bunastarea, ca metodologie statistica şi contabila; pieţele sunt obişnuite cu agregate ale activitaţii economice ce cresc ca tendinta, chiar daca ajustari macroeconomice sunt cerute de deficite şi stocuri de datorii excesive. Toate acestea conduc la gandul ca pietele, algoritmii de evaluare a performantelor, nu accepta (inca?) productie si consum mai mici, desi o astfel de stare ar putea echivala cu salvarea speciei umane, a unui habitat prietenos pentru om. Exista aici o miopie de piata judecata in sens larg (intretinuta si de evaluari ale agentiilor de rating si ale institutiilor financiare, ale multor firme si guverne).

    AI nu poate elimina decalaje de competitivitate intre economii de la sine. Este greu de admis ca AI s-ar raspandi in lume astfel incat sa elimina decalaje de dezvoltare. Dimpotriva, AI ar putea creste asemenea decalaje si accentua inegalitati inauntrul societatilor.  Forta de inventare si inovare este foarte diferita intre tari si depinde de nivel de educatie, capabilitati tehnologice, cheltuieli cu cercetarea si inovarea (R&D), existenta unor companii ce exceleaza in domenii de varf, etc. AI nici nu poate reduce deficite publice si private, datorii publice si private excesive, precum un vrajitor; tot corectii macroeconomice trebuie sa lucreze in acest scop.

    Este greu deci sa vezi AI ca o cale de ieşire din logica economica, ca inaugurand o era a abundenţei pentru toate fiinţele umane; problemele de concurenţa, distribuţie si inegalitati (cu efecte sociale şi politice ce decurg din acestea), de putere vazuta pe multiple planuri, vor continua să defineasca interacţiunile umane, relatiile intre state. Decalaje de dezvoltare intre economii vor persista.

    Diverse scenarii anticipative vorbesc despre incertitudini tot mai mari, fragmentare, erodare de tesut social si clivaje adanci in societati, proliferare de conflicte militare, o lume tot mai militarizata si periculoasa; asemenea scenarii maresc doza de pesimism privind viitorul. O lume care aloca mai multe resurse pentru arme si este inclinata mai mult spre confruntare militara in timp ce exista provocari atat de mari legate de clima, sanatate publica, educatie, costul vietii, se duce intr-o directie gresita; este un drum prielnic regimurilor autoritariste, autocratiei.

    Daca ne referim la contextul general din perspectiva economica, se poate spune folosind un aforism francez ca “plus ca change, plus c’est la meme chose” (cu cat pare sa se schimbe mai mult, cu atat mai mult ramane la fel). Aceasta ultima apreciere nu inseamna ca nu trebuie sa credem ca lumea poate fi mai buna, sa incercam sa o facem mai buna, sau macar sa oprim evolutii tot mai rele.  

    PS. Desi am reactionat inciudat la articolul lui Costica Bradatan ”Democracy is only for the Gods”(New York Times, 5 July 2019), in ”Democratia nu este numai pentru zei” (Hotnews si Contributors, 8 febr. 2020), ce se intampla in lume pare sa sprijine teza sa in larga masura.

     

  • Breşă in comercializarea tutunului încălzit. Decizie a Consiliului de Stat din Belgia

    Consiliul de Stat din Belgia anunţă o decizie favorabilă pentru Philip Morris International în apelul său împotriva statului belgian cu privire la produsele sale din tutun încălzit (care în prezent nu sunt comercializate în Belgia). Conform deciziei, producătorul de ţigări nu este obligat să aplice avertismentele de sănătate regăsite pe pachetele de ţigări clasice.

    Aceasta este o victorie legală pentru compania-mamă a mărcii Marlboro, care a sesizat Consiliul de Stat în iunie 2020 pentru a obţine anularea mesajelor de avertizare a produselor din tutun încălzit, categorie introdusă în 2014, cu aceleaşi avertismente de sănătate afişate pe pachetele de ţigări.

    Comercializat de Philip Morris International (PMI) în aproximativ 80 de ţări din întreaga lume (dar nu şi în Belgia) sub denumirea de IQOS, acest dispozitiv constă într-un aparat electronic în care sunt introduse, rezerve (Heets) de tutun pentru a fi încălzite la 350°.

    Pe scurt, nici ţigară electronică, nici ţigară convenţională. Cu alte cuvinte: nu este o ţigară tradiţională, au argumentat avocaţii Philip Morris… În virtutea acestei distincţii, au câştigat procesul în 25 octombrie în cadrul Consiliului de Stat împotriva statului belgian şi a ministrului sănătăţii, Frank Vandenbroucke (Vooruit), care a vrut să oblige compania să aplice aceleaşi avertismente de sănătate, regăsite pe ambalajele de ţigări, şi pe rezervele IQOS (inclusiv “Fumatul ucide” şi “Fumul de tutun conţine peste 70 de substanţe nocive”). Contactat de noi, ministrul belgian nu a dorit să comenteze.

    Două produse diferite…

    Acestă „nouă categorie de produse din tutun” este definită, într-un decret regal din 2016, de către apărarea Philip Morris ca o categorie de produse diferite de ţigările tradiţionale, subliniind, pe de o parte, absenţa combustiei (datorită faptului că tutunul este încălzit şi nu ars) şi, pe de altă parte, producţia de aerosol şi nu de fum. Avocaţii s-au bazat şi pe Directiva privind produsele din tutun (TPD) a UE din 2014, care a stabilit cadrul legislativ pentru Vânzarea Produselor din Tutun (TPD) din 2014, care a stabilit cadrul legislativ pentru adoptarea Convenţiei în teritoriul Uniunii Europene. Pentru produsele din tutun cu nicotină sau fără fum, atât decretul regal, cât şi directiva europeană nu impun aceleaşi avertismente ca cele afişate pe ţigările convenţionale. Ca şi în cazul ţigărilor electronice, alte ţări europene menţionează pe pachetele de HEETS doar riscul de dependenţă şi faptul că produsul este dăunător sănătăţii.

    Decizia Consiliului de Stat din Belgia este o veste bună pentru gigantul tutunului, care speră să intre pe piaţa din Belgia, unul dintre puţinele state europene în care IQOS nu este încă autorizat pentru vânzare (dar este disponibil în ţări vecine precum Olanda şi Franţa… sau online). Conform unui raport al Comisiei Europene, volumul vânzărilor cu amănuntul de produse din tutun încălzit este 3,3% din volumul total de vânzări al tuturor produselor din tutun la nivelul UE în 2020.

    Conform aceluiaşi raport, vânzările de tutun încălzit au explodat în Europa între 2018 şi 2020, de la 924 de milioane de euro la 19,7 miliarde de euro. Este o creştere de peste 2.000%! În ciuda faptului că numărul persoanelor care utilizează tutun a scăzut în ultimii ani. În 2022, aproximativ unul din cinci adulţi la nivel mondial fuma sau folosea produse din tutun, faţă de unul din trei la începutul mileniului, conform unui nou raport al OMS. În Belgia, unul din patru cetăţeni încă fumează.

    Mai puţin nociv?

    „Belgia este una dintre ţările în care scăderea incidenţei fumatului este cea mai lentă. În Suedia, de exemplu, doar 5% din populaţie fumează dintr-un total de 20% dintre cei care folosesc nicotină (snus sau tutun încălzit), ceea ce înseamnă că alternativele funcţionează”, argumentează Miguel Matos, Director General Benelux Philip Morris. „Poziţia guvernului belgian este destul de paradoxală: pe de o parte, vrea să atingă obiectivul de zero tutun – la fel ca noi – şi, pe de altă parte, ignoră ştiinţa care spune că arderea tutunului este principala cauză a bolilor asociate fumatului.”

    Producătorul de ţigări prezintă produsul său ca o alternativă mai puţin nocivă faţă de ţigările tradiţionale, deoarece încălzeşte tutunul în loc să îl ardă, „reduce nivelurile substanţelor nocive cu aproximativ 95% în comparaţie cu fumul de ţigară.” Această afirmaţie nu este unanim acceptată de comunitatea ştiinţifică. În timp ce FDA din SUA a autorizat comercializarea produselor IQOS în Statele Unite, agenţia nu a aprobat afirmaţiile că utilizarea produsului ar fi mai puţin dăunătoare în comparaţie cu oricare alt produs din tutun. OMS subliniază, de asemenea, că reducerea expunerii la substanţele nocive din produsele din tutun încălzit nu le face sigure, nici nu duce la reducerea riscurilor.

    Solicitat să se pronunţe asupra acestui aspect, Consiliul Superior de Sănătate (CSS) a ajuns la aceleaşi concluzii, avertizând în preambulul raportului său din 2020 că „sunt puţine publicaţii independente care nu au legătură cu industria tutunului”. Organele consultative avertizează, de asemenea, că produsul ar putea fi mai atrăgător pentru tineri. Au concluzionat: „Produsele din tutun încălzit rămân nocive (probabil mai puţin dăunătoare decât ţigările convenţionale, dar mai dăunătoare decât renunţarea la fumat) şi crează dependenţă.”

    În opinia expertului în tutun, Martial Bodo (Bordet), care a participat la redactarea raportului: „Indiferent de sticlă, avem aceeaşi intoxicaţie, în sensul negativ al termenului, adică există dependenţă”. Acesta spune că observă din ce în ce mai mulţi tineri dependenţi de ţigările electronice… “Nicotina este o pierdere a libertăţii, dar companiile de tutun nu vorbesc niciodată despre asta”, a mai spus el.

  • Una dintre cele mai puternice ţări din lume rămâne fără forţă de muncă, iar experţii spun că va avea un deficit de forţă de muncă de 11 milioane de persoane până în 2040. Ce soluţie au găsit

    Cu 500 de zile înainte de deschiderea expoziţiei universale de la Osaka din primăvara anului 2025, secretarul general al acesteia, Hiroyuki Ishige, a asigurat publicul că evenimentul de miliarde de dolari va fi gata la timp, potrivit Financial Times.

    Încrederea lui Ishige poate fi autentică, dar faptul că a fost nevoit să adreseze această problemă este rezultatul unei crize care depăşeşte cu mult controlul său. Expo – un sit prăfuit, sterp, cu puţine lucruri construite până acum – este cea mai mediatizată victimă a unui deficit naţional de muncitori în construcţii.

    Un deficit de muncitori în economia cu cea mai rapidă îmbătrânire din lume afectează profund modul în care guvernul, companiile şi oamenii operează în prezent, perspectivele ţării fiind puternic umbrite de situaţia actuală.

    „Lipsa forţei de muncă din Japonia se manifestă indiferent dacă economia merge bine sau nu”, a declarat Shoto Furuya, cercetător şef la Recruit Works Institute. „Începem să nu mai avem suficiente servicii esenţiale pe care ne bazăm pentru a menţine stilul de viaţă al oamenilor şi infrastructura socială.”

    RWI estimează că ţara va avea un deficit de forţă de muncă de 11 milioane de persoane până în 2040, iar numărul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani – care reprezintă deja aproape 30% din populaţie – ar urma să atingă vârful în 2042.

    În ultimul deceniu, Japonia a apelat la lucrători de sex feminin şi la lucrători în vârstă în faţa restricţiilor stricte privind angajarea de lucrători din străinătate. Dar Naruhisa Nakagawa, fondatorul fondului de investiţii Caygan Capital, a declarat că începând din 2024 acest lucru nu va mai fi suficient şi că forţa de muncă a ţării va începe să se diminueze.

    Modul în care cea mai mare economie avansată din Asia va răspunde la această criză a forţei de muncă va fi urmărit îndeaproape, nu în ultimul rând de vecinul său, China, a cărei populaţie a început, de asemenea, să se reducă.

    Una dintre modalităţile prin care Japonia abordează provocarea demografică este introducerea avatarurilor, a roboţilor şi a inteligenţei artificiale în rândul forţei de muncă din sectoarele cheie. Spre exemplu, construcţiile.

    Industria japoneză a construcţiilor se luptă de mult timp să angajeze muncitori, în ciuda eforturilor de a atrage mai multe femei şi muncitori tineri, încercând orice, de la creşterea salariilor şi oferirea de uniforme de lucru ceva mai la modă şi până la instalarea de toalete portabile pentru femei pe şantierele de construcţii.

    Cu toate acestea, numărul de persoane angajate în acest sector a scăzut cu 30%, ajungând la 4,8 milioane de lucrători faţă de vârful înregistrat în 1997, potrivit Ministerului Teritoriului, Infrastructurii, Transporturilor şi Turismului.

    Datele ministerului arată, de asemenea, că doar 12% dintre lucrătorii din construcţii au vârsta sub 29 de ani, în timp ce aproximativ 36% au peste 55 de ani. Problemele de personal ale sectorului sunt atât de grave încât i s-au acordat cinci ani pentru a se pregăti pentru noile norme de muncă care vor intra în vigoare în aprilie şi care vor reduce orele suplimentare pentru muncitorii din construcţii şi şoferii de camioane.

    Pentru Daniel Blank, directorul executiv al start-up-ului Toggle, criza reprezintă o oportunitate de afaceri.

    Anul trecut, Blank a călătorit de la New York în Japonia pentru a promova utilizarea roboţilor industriali în vederea automatizării celui mai intensiv proces care necesită multă forţă de muncă pentru companiile de construcţii: asamblarea barelor de armare. Anul trecut, Toggle a obţinut o investiţie combinată de 1,5 milioane de dolari de la Tokyu Construction şi Takemura, un alt grup de construcţii japonez.

    „Companiile japoneze sunt în căutare de noi tehnologii în întreaga lume”, a declarat Blank. „Totul este într-adevăr determinat de problema lipsei de materiale. Având în vedere că forţa de muncă este din ce în ce mai scumpă şi mai greu de găsit, trebuie să găsim noi modalităţi de a asigura desfăşurarea proiectelor de construcţii.”

    Un alt domeniu în care tehnologia de ultimă oră caută să salveze criza prezentă este cel al retailului. 

    Într-un mic magazin din centrul oraşului Tokyo, care vinde o gamă largă de produse, un membru zâmbitor al personalului întâmpină clienţii la uşă. Amabil şi animat, acesta oferă salutări şi sfaturi de pe un ecran de 1,5 metri.

    Avatarul nou instalat este controlat de la distanţă de către un angajat al lanţului de magazine Lawsons, făcând parte dintr-un test realizat împreună cu Avita, compania din spatele acestei tehnologii.

    „Am început să ne gândim la acest lucru în timpul pandemiei Covid-19 ca o modalitate de a proteja lucrătorii, iar acum este o modalitate de a permite oamenilor să lucreze care altfel ar avea dificultăţi în a fi prezenţi fizic în magazine”, a declarat Kazuki Tsukiuda, un director executiv al Lawson.

    Pe viitor, planul este ca fiecare operator – fie că este vorba de un părinte care lucrează, o persoană în vârstă care se întoarce pe piaţa forţei de muncă sau o persoană cu dizabilităţi care preferă să lucreze de acasă – să controleze trei sau patru avatare, permiţând lanţului de magazine să opereze mult mai eficient.

    De asemenea, din pricina lipsei de personal, inteligenţa artificială îşi face loc inclusiv în domeniul şofatului. O serie de companii din Japonia, printre care se numără şi producătorul auto Toyota şi grupul de comerţ electronic Rakuten, adoptă noile tehnologii în modul lor de operare, cu dezvoltarea de roboţi şi vehicule cu conducere autonomă.

  • Prima Deschidere HA.RO în Ţară – Urmează Timişoara şi Bucureşti şi Online în Toată Ţara!

    HA.RO România a lansat primul magazin Braşov, marcând debutul pe piaţa locală cu un concept inedit şi o varietate extinsă de produse pentru interior şi exterior. Magazinul, cu o suprafaţă generoasă de 600 mp, a fost inaugurat în Decembrie în Coresi Shopping Resort din Braşov, oferind o selecţie vastă de decoraţiuni pentru Crăciun, accesorii şi articole pentru casă şi grădină, mobilier, cadouri inspirate pentru sacul lui Moş Crăciun şi zone de activităţi dedicate copiilor care vor să înveţe mai mult despre natură.

    HA.RO este gândit pentru a oferi o experienţă de cumpărături plăcută şi inspirată. Cu raioane specializate pentru fiecare secţiune, totul este la îndemâna cumpărătorilor. HA.RO a urmărit dorinţa multor consumatori de a face shopping-ul mai distractiv şi mai interactiv, cu un accent pus pe umor şi subiecte de actualitate. Tocmai de aceea, de la comunicarea HA.RO în mediul digital şi nu numai, până la structura şi modul de amenajare al magazinului, HA.RO vrea să fie un spaţiu unic, unde clienţii să poată găsi sursele de inspiraţie necesare pentru a duce amenajarea casei un pas mai aproape de produsul finit.

    Coresi Shopping Resort Braşov

    Această inaugurare reprezintă un moment semnificativ pentru HA.RO România, ilustrând devotamentul nostru în a oferi o experienţă aparte clienţilor noştri din ţară. Prin aducerea conceptului nostru în Coresi Shopping Resort, ne dorim să devenim un loc preferat pentru cei ce caută produse de calitate şi design, indiferent dacă este vorba de interior sau de exterior.

    Magazinul HA.RO din Coresi Shopping Resort devine un punct de reper, oferind o selecţie impresionantă de decoraţiuni pentru Sărbători, mobilier pentru interior şi exterior, produse dedicate pentru terasă şi grădină, articole pentru copii, produse pentru outdoor camping, accesorii pentru bucătărie, gratare şi nu numai. Cu ocazia deschiderii, au fost aplicate reduceri speciale pentru primii clienţi, dorind să le aducem bucurie şi să surprindem comunitatea locală.

    O REŢEA DE MAGAZINE ÎN TOATĂ ŢARA

    „După acest moment de succes, suntem încântaţi să anunţăm planurile noastre de a inaugura alte două magazine HA.RO în 2024, unul în Timişoara şi altul în Bucureşti, consolidând astfel prezenţa noastră şi oferind posibilitatea şi altor comunităţi să se bucure de gama noastră variată de produse de înaltă calitate.” a transmis Mihai Moraru, fondator HA.RO.

    HA.RO România este destinată celor ce doresc să îşi transforme spaţiile în locuri pline de frumuseţe şi funcţionalitate, la costuri corecte. Cu o gamă cuprinzătoare de mobilier elegant pentru interior şi exterior, accesorii funcţionale şi de design, decoraţiuni originale şi produse tehnice şi profesionale pentru grădină şi spaţii verzi, suntem aici pentru a vă oferi inspiraţie în a crea un ambient plăcut şi funcţional, în orice colţ al casei sau grădinii.

    În oferta online disponibilă pe www.ha.ro, vom găsi oferte speciale la mobilier pentru exterior şi accesorii variate, hamace, grătare, mobilier de interior şi accesorii de bucătărie, dar şi o gamă diversă de decoraţiuni interioare şi exterioare, inclusiv cele pentru sărbătorile favorite ale românilor.

    Magazinele fizice HA.RO includ produse din categoriile brandului Hectarul.ro, cum ar fi seminţe, fertilizanţi, unelte pentru grădinărit, echipamente pentru agricultura ecologică şi multe altele, oferind o gamă completă pentru dezvoltarea şi îngrijirea grădinilor şi a spaţiilor verzi, dar şi experienţa de peste 15 ani a echipei AEM Holding.

    Această inaugurare marchează debutul retailer-ului în zonă, prezentând o gamă vastă de produse pentru interior şi exterior, inclusiv o selecţie diversificată de decoraţiuni şi accesorii dedicate sărbătorilor de iarnă. Evenimentul a oferit o oportunitate excelentă pentru comunitatea din Braşov şi din împrejurimi de a descoperi oferta variată de produse de calitate oferite de HA.RO. Revista are plăcerea de a invita cititorii să exploreze universul HA.RO în cadrul inaugurării oficiale, oferindu-le o experienţă captivantă şi oportunitatea de a profita de ofertele speciale pregătite pentru a face sărbătorile de iarnă mai pline de farmec şi mai speciale pentru fiecare dintre ei.

     

    Soluţii de Finanţare şi Consultanţă Gratuită

    Pentru a veni în sprijinul clienţilor şi a fi mai aproape de oameni, HA.RO România a introdus soluţii de finanţare flexibile, în parteneriat cu Oney PNB Paribas. Astfel, clienţii pot achiziţiona produsele dorite în 3 sau 4 rate, fără dobândă, oferindu-le mai multă libertate în alegerea produselor din catalogul HA.RO.

    De asemenea, HA.RO România pune la dispoziţie consultanţă de specialitate gratuită, în special în ceea ce priveşte colţul verde al casei şi grădina. Echipa de experţi este gata să vină în ajutorul clienţilor interesaţi cu sfaturi practice şi personalizate pentru îngrijirea grădinii şi a spaţiilor verzi, oferind suportul necesar pentru a transforma viziunile şi ideile în realitate.

     

  • Care este ţara unde guvernul vrea să facă o aplicaţie guvernamentală de întâlniri pentru a creşte populaţia

    În Japonia se doreşte scoaterea pe piaţă a unei aplicaţii denumită Tokyo Futari Story.

    Ideea este în faza de testare şi va fi lansată în primăvară. Aplicaţia a atras deja critici.
    Oraşul Tokyo a decis să lupte împotriva declinului demografic mizând pe Cupidon. Cum? Lansând o aplicaţie de întâlniri bazată pe inteligenţă artificială şi transformând milioanele de rezidenţi necăsătoriţi în cupluri.
    O versiune de probă a aplicaţiei a fost lansată la sfârşitul anului 2023, în timp ce versiunea completă a „Tokyo Futari Story” va fi disponibilă abia în primăvară. Procesul riguros de înregistrare presupune indicarea veniturilor, documente care să confirme statutul de persoană singură, în timp ce inteligenţa artificială va asocia candidaţii pe baza valorilor specificate de utilizatori.

    O treime dintre bărbaţii de 50 de ani sunt necăsătoriţi
    S-ar părea că noul serviciu este necesar, în condiţiile în care Institutul Naţional de Cercetare a Populaţiei şi Securităţii Sociale estimează că peste 32% dintre bărbaţii cu vârsta peste 50 de ani care locuiesc în Tokyo nu s-au căsătorit niciodată plus 23,79% dintre femei, după cum a raportat recent Nikkei. Pentru cele două sexe, acestea sunt cele mai mari cifre din toate prefecturile din Japonia.

    Criticii, însă, nu sunt convinşi că încă o altă aplicaţie de întâlniri este soluţia pentru problemele celor singuri, mai ales dacă este finanţată de contribuabili. În schimb, ei sugerează că oraşele şi guvernele naţionale trebuie să abordeze motivele fundamentale pentru care oamenii nu se căsătoresc şi nu au copii.

    Unul dintre motivele cel mai des invocate pentru care japonezii preferă să rămână singuri, contribuind astfel la declinul demografic al ţării, este lipsa unui venit adecvat pentru a suporta cheltuielile de căsătorie şi creşterea copiilor.
    Într-o declaraţie pentru This Week in Asia, un oficial de la Departamentul Citizen Life al guvernului de la Tokyo a declarat că un sondaj efectuat în 2021 a arătat că 70% dintre persoanele care doreau să se căsătorească au fost împiedicate să facă acest lucru pentru că nu ştiau cum să întâlnească potenţialul partener şi nu s-au simţit „confortabil” folosind aplicaţii de întâlniri.
    Acelaşi sondaj, realizat în 2018, a fost dată aceeaşi cifră. „În consecinţă, pentru a oferi o oportunitate celor care doresc să-şi caute un partener, am decis să creăm acest sistem bazat pe inteligenţă artificială”, a spus oficialul.
    Agenţia speră că sistemul „va duce la promovarea căsătoriei în societate”. Un număr limitat de bărbaţi şi femei testează sistemul beta, a spus oficialul, deşi nu există date disponibile despre câţi oameni s-au înscris sau dacă vreunul dintre ei a reuşit să găsească un partener.
    Se dă un interviu online
    Pentru a se înscrie la serviciul cu plată, utilizatorul trebuie să furnizeze documentaţia care să ateste că nu este căsătorit şi că are peste 18 ani, precum şi o fotografie recentă. Aplicaţia se adresează şi celor care locuiesc, lucrează sau studiază în Tokyo.
    Mai îngrijorător pentru unii, aplicaţia va cere utilizatorilor să furnizeze documente care confirmă venitul lor anual. Documentele vor fi examinate cu atenţie, întrucât una dintre principalele preocupări ale celor care se înscriu pe site-urile de întâlniri este lipsa de onestitate din partea celorlalţi utilizatori cu privire la datele personale furnizate. Solicitanţii vor trebui, de asemenea, să fie supuşi unui interviu online, înainte de a fi prezentaţi potenţialilor parteneri.
    Odată aprobaţim utilizatorii vor trebui să enumere ce caută la un partener şi care sunt „valorile” lor. Inteligenţa artificială va fi apoi folosită pentru a conecta oameni compatibili. Oraşul a mai spus că o echipă va fi disponibilă pentru a oferi consultanţă şi consiliere.
    După prezentarea potenţialilor parteneri, aplicaţia se va retrage şi va lăsa dragostea să-şi urmeze cursul, potrivit oficialului. Site-ul web „Tokyo Futari Story” enumeră etapa 7 a procesului astfel: „Dacă între voi doi va fi o relaţie serioasă, toate celelalte întâlniri organizate vor fi suspendate”.
    Iniţiativa a fost salutată de unii, cu mesaje pe reţelele de socializare, spunând că trebuie făcut ceva pentru a inversa scăderea rapidă a natalităţii. Alţii au fost mai puţin bucuroşi. Unii au numit planul „inutil”, având în vedere că există deja nenumărate site-uri de întâlniri disponibile, iar altul a adăugat că Tokyo „doar aruncă banii”. Un alt mesaj i-a numit pe utilizatorii site-ului de întâlniri drept „perdanţi”.
    În Japonia, una din 10 persoane are peste 80 de ani
    Sumie Kawakami, profesor la Universitatea Yamanashi Gakuin care se ocupă de problemele de gen, şi-a exprimat îndoieli puternice cu privire la proiect, recunoscând totodată că cele mai recente date privind populaţia naţională sunt foarte îngrijorătoare.
    „În general, nu sunt de acord cu faptul că guvernele naţionale sau locale cheltuiesc bani pentru acest tip de program, deşi este clar că avem o problemă cu naşterea”, a spus el.
    În prezent, una din 10 persoane din Japonia are 80 de ani sau mai mult, în timp ce rata natalităţii din ţară continuă să scadă. Într-un raport publicat în decembrie, populaţia tuturor prefecturilor japoneze, cu excepţia Tokyo, va scădea faţă de nivelurile actuale până în 2050, populaţia totală scăzând cu 17%, de la 125,7 milioane la 104,69 milioane milioane.
    „Sentimentul meu este că autorităţile, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, ar trebui să investească mai mulţi bani şi să depună mai multe eforturi pentru a aborda problemele care stau la baza de ce oamenii nu se întâlnesc, nu se căsătoresc şi nu au copii”, a spus Kawakami.
    „Trebuie făcut mai mult pentru a ajuta familiile cele mai sărace, pentru a ajuta mamele singure, pentru a oferi o îngrijire mai bună a copiilor, pentru a reduce costul de a avea un copil şi pentru a le permite oamenilor să-şi ia mai mult timp liber de la muncă sau cel puţin să plece acasă într-un interval rezonabil şi să fie cu familiile lor”, a mai zis acesta.
     

  • Care este motivul pentru care Sony a anulat o afacere în valoare de 10 miliarde de dolari

    Filiala indiană a companiei Sony a renunţat la fuziunea planificată cu Zee Entertainment, care ar fi dus la formarea unuia dintre cele mai mari grupuri de divertisment din India. Afacerea care a fost anulată din cauza unor neînţelegeri avea valoarea de 10 miliarde de dolari, potrivit BBC.

    Fuziunea, anunţată pentru prima dată în urmă cu doi ani, urma să combine peste 75 de canale de televiziune şi două platforme de streaming.

    Sony a transmis că nu au fost îndeplinite condiţiile de fuziune, dar au existat informaţii despre un dezacord cu privire la conducere.

    În replică, Zee a anunţat că ar putea să dea în judecată compania Sony. În plus, Zee solicită Sony a cerut o taxă de reziliere de 90 de milioane de dolari

  • Cu 40 de ani în urmă, Apple declanşa revoluţia calculatoarelor personale

    Dispozitivul a marcat apariţia pe piaţă a computerului cu un mouse standard şi un sistem de operare “grafic” inovator, cu pictograme uşor de înţeles, cum ar fi coşul de gunoi, biroul, ferestrele, deschizând astfel utilizarea computerului chiar şi pentru persoanele care nu sunt pricepute în tehnologie.

    La 40 de ani distanţă, se aşteaptă ca firma din Cupertino să îşi aducă contribuţia la informatica bazată pe inteligenţa artificială în acelaşi mod în care a schimbat lumea smartphone-urilor cu iPhone.

    De asemenea, Steve Jobs a lucrat şi a participat activ la dezvoltarea Mac, deoarece a trebuit să se lupte cu doi temuţi şi foarte tineri Bill Gates şi Paul Allen de la rivalul Microsoft.

    Regizorul Ridley Scott a fost creatorul spotului TV pentru Mac intitulat 1984, bazat în mare măsură pe romanul lui George Orwell şi pe filmul Blade Runner regizat de acelaşi regizor cu doi ani mai devreme. Aceasta a fost difuzată în timpul pauzei publicitare a Super Bowl de pe 22 ianuarie, în urmă cu 40 de ani.

    Spotul publicitar îl reprezenta pe ‘big brother’ spart de o sportivă în culorile Apple. „Veţi înţelege de ce 1984 nu va fi ca 1984”, scria în finalul spotului publicitar.