BusinessMagazin

Blog

  • Parlamentul European a aprobat ajutorul de 3,57 milioane euro pentru foştii angajaţi de la Mechel

    Raportul a fost votat cu 614 voturi ”pentru”, 71 voturi ”împotrivă” şi 16 abţineri.

    Finanţarea din Fondul european de ajustare la globalizare (FEAG) va completa eforturile naţionale, intrând în vigoare după adoptarea de către Consiliul de Miniştri, informează Biroul de presă al PE într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Autorităţile române au cerut ajutor prin FEAG pentru o mie de lucrători disponibilizaţi de producătorul de oţel Mechel Câmpia Turzii şi de furnizorul său.

    Cele 3.571.150 de euro vor fi utilizate, printre altele, pentru plata reconversiei profesionale, finanţarea unor noi afaceri şi consultanţă pentru găsirea unui nou job.

    Data probabilă la care Consiliul de Miniştri va vota asupra ajutorului acordat României este 25 septembrie.

    Fondul european de ajustare la globalizare (FEAG) a fost creat pentru a oferi ajutor suplimentar lucrătorilor disponibilizaţi ca urmare a unor schimbări majore structurale de configurare a afacerilor determinate de globalizare sau de criza financiară şi pentru a îi asista în găsirea de noi locuri de muncă. Între 2014 şi 2020, fondul are la dispoziţie 150 milioane de euro anual. Muncitorii disponibilizaţi primesc măsuri de asistenţă cum ar fi sprijin pentru începerea unei afaceri, pentru găsirea unui loc de muncă, pentru consultanţă de carieră şi diferite forme de training. În cele mai multe cazuri, autorităţile naţionale au luat deja anumite măsuri, iar costurile le vor fi rambursate de la UE, după aprobarea finală.

    Grupul rus Mechel a vândut, în februarie 2013, pentru preţul simbolic de 230 de lei (52 de euro) combinatele metalurgice pe care le deţinea în România, puternic îndatorate, către firma Invest Nikarom din Bucureşti, controlată de două persoane cu cetăţenie rusă. Tranzacţia a vizat compania Mechel East Europe Metallurgical Division SRL şi combinatele Ductil Steel Buzău, Ductil Steel Oţelu Roşu, Mechel Câmpia Turzii, Mechel Târgovişte şi Laminorul Brăila.

    La sfârşitul lui 2011, grupul Mechel s-a confruntat, în cadrul operaţiunilor din România, cu dificultăţi financiare ca urmare a pierderilor cauzate de preţurile nefavorabile de pe pieţele europene ale oţelului. Societatea Mechel Câmpia Turzii a instituit o serie de măsuri vizând reducerea costurilor cu personalul, dar acestea nu au dus la remedierea dificultăţilor financiare ale întreprinderii, care a decis să iniţieze concedieri colective.

    Concedierile au afectat, în special, oraşul Câmpia Turzii şi regiunea din jurul acestuia, situate în partea de sud-est a judeţului Cluj, în nord-vestul României, întrucât societatea Mechel Câmpia Turzii a fost cel mai mare angajator din zonă, având 1.837 de salariaţi (în iunie 2012), adică aproximativ o treime din numărul total al salariaţilor din regiune.

  • Orange România vrea să lanseze postul Orange Info, cu informaţii despre ofertele şi serviciile sale

    În acest sens, compania Orange România a solicitat Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) o licenţă audiovizuală prin satelit. Solicitarea va fi analizată în şedinţa CNA de joi.

    Orange România a primit, pe 21 mai 2013, aprobarea CNA să se lanseze efectiv pe piaţa de retransmisie TV. Atunci, Orange România a primit de la CNA un aviz de retransmisie pentru programe de televiziune prin satelit, sub denumirea “Orange TV”.

    Platforma Orange TV a fost lansată efectiv pe 11 iunie 2013, televiziunile din oferta sa fiind retransmise prin intermediul companiei de sateliţi SES. Oferta Orange TV consta la momentul lansării în 100 de televiziuni, 40 fiind High Definition, iar dintre acestea 26 în premieră retransmise în România.

    Anul trecut, Orange estima că va avea până la sfârşitul anului 2015 un număr de 300.000 de abonaţi la platforma de satelit Orange TV, potrivit informaţiilor publicate într-un raport financiar al companiei, citat de broadbandtvnews.com.

  • Bucureştiul atrage 1,3 milioane de turişti pe an, cât Constanţa, Braşov, Timişoara şi Sibiu împreună

    Locul şase în topul localităţilor care atrag turişti este ocupat de Mangalia, cu aproape 214.000 de persoane, urmată de Sinaia (197.000 de turişti), Predeal (148.000), Târgu Mureş (147.000), Arad (144.000), Cluj-Napoca (121.000) şi Eforie (117.380), potrivit datelor transmise MEDIAFAX de către Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT).

    Topul ANT a ţinut cont de înnoptările în structurile de cazare, şi nu face diferenţa între cei veniţi special să petreacă o vacanţă, oamenii de afaceri care călătoresc în interes de serviciu sau persoanele ajunse cu diverse probleme într-un oraş şi cazate la hotel. De altfel, întreaga statistică românească nu face diferenţa între aceste segmente, încadrându-le împreună la categoria “turişti”.

    Astfel, în 2013 s-au cazat în hotelurile şi pensiunile din România 7,94 milioane de persoane, dintre care 6,22 milioane de români şi 1,7 milioane de străini. Cu un an în urmă au fost înregistraţi 7,68 milioane de turişti (6 milioane de români şi 1,65 milioane de străini).

    Cei mai mulţi turişti au ajuns anul trecut nu la mare sau la munte, ci în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (aproape 4 milioane de persoane, în uşoară creştere faţă de 2012). În staţiunile din zona montană au fost 1,24 milioane de turişti, în creştere cu 10%, pe litoral (fără oraşul Constanţa), 728.748, în scădere cu aproape 10% comparativ cu anul 2012, iar în staţiunile balneare au ajuns 678.000 de turişti. Zona Deltei Dunării, inclusiv oraşul Tulcea, a atras 80.000 de turişti, cu 10% mai puţin decât în 2012, conform datelor ANT.

    Cei mai mulţi turişti străini ajung în România din Germania (228.000), Italia (180.000), Franţa (118.000), Ungaria (99.000), Israel (96.000), Marea Britanie (92.000), SUA (91.000) şi Spania (66.000). Din Polonia vin 64.000 de turişti, din Austria – 58.000, din Olanda – 47.000, din Bulgaria – 43.000, din Grecia – 39.000 şi din Turcia – 38.000.

    Potrivit ANT, există mai multe destinaţii turistice din România care pot pătrunde în top. Printre acestea, în funcţie şi de o serie de factori conjuncturali, dar şi de promovare, sunt oraşele Alba Iulia, Arad, Iaşi, Craiova sau Târgovişte, staţiunile turistice (inclusiv pentru turismul de sănătate) Geoagiu, Slănic Moldova, Vatra Dornei etc. Acestora li se vor adăuga destinaţiile incluse în spaţiul rural montan al Carpaţilor recunoscute prin patrimoniul mondial UNESCO, cum ar fi Biertan sau Viscri, sau spaţiul rural al Deltei Dunării.

    Alte zone care pot creşte din punct de vedere al circulaţiei turistice sunt, în opinia reprezentanţilor ANT, Valea Jiului (cu componenta de turism activ din bazinul Petroşani, respectiv turism cultural din regiunea Târgu Jiu), Banatul Montan (în mod deosebit destinaţiile turistice ale Judeţului Caraş Severin, recunoscute prin patrimoniul natural), destinaţiile de pa valea Arieşului, Valea Bistriţei (în mod special regiunea cuprinsă între Piatra Neamţ şi Târgu Neamţ etc.)

    Lor li se pot adăuga destinaţiile amplasate pe cursul Dunării, mai ales în segmentul cuprinse între intrarea Dunării în ţară şi portul turistic cultural Cetate, respectiv Călăraşi şi Tulcea.

  • SUA cer crearea unei zone-tampon la frontiera dintre Rusia şi Ucraina

    Potrivit unei surse de rang înalt din cadrul administraţiei americane, acest punct este considerat “crucial” de către Washington. Kremlinul i-a răspuns că Moscova nu va accepta nicio condiţie, iar Consiliul Federaţiei Ruse (Camera superioară a Parlamentului rus) a adăugat că nici măcar nu intenţionează să examineze propunerile americane.

    Sursa americană a dezvăluit care ar fi condiţiile Washingtonului în vederea unei anulări parţiale a sancţiunilor pe care le-a impus Moscovei.

    “Aşteptăm să-şi retragă toţi militarii şi materialul de pe teritoriul ucrainean. Este necesar ca Moscova să înceteze să mai susţină grupări armate şi mercenari în Ucraina, să elibereze toţi ostaticii, în special pe femeia-pilot Nadejda Savşcenko şi pe realizatorul Oleg Senţov. Cerem, de asemenea, crearea unui control la frontiera ruso-ucaineană şi restabilirea suveranităţii Ucrainei asupra frontierelor sale, cu o supraveghere permanentă din partea OSCE. În fine, insistăm asupra creării unei zone-tampon de securitate de ambele părţi ale frontierei”, a declarat sursa citată.

    Un purtător de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a declarat că Kremlinul “nu este la curent cu aceste exigenţe”. În opinia sa, atât timp cât Casa Albă nu face o declaraţie oficială, autorităţile ruseşti nu vor face niciun comentariu asupra acestui subiect.

    “Nu vom accepta nicio condiţie (din partea Statelor Unite)”, a subliniat Peskov. “Nu avansăm către nimeni şi aşteptăm să fim trataţi la fel. Rusia face tot posibilul să contribuie la procesul de pace din Ucraina. Şi regretăm că mulţi dintre partenerii noştri străini nu procedează la fel şi întreprind, din contră, demersuri care conduc la destabilizare”, a adăugat el.

    O sursă de la Ministerul rus de Externe a declarat că Moscova nu intenţionează să negocieze cu Washingtonul o relaxare a “restricţiilor ilegale” impuse Rusiei. Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Consiliului Federaţiei Mihail Marghelov a anunţat, de asemenea, că Rusia nu are intenţia să discute condiţii de anulare a sancţiunilor americane. “Noi considerăm aceste sancţiuni, care nu au fost adoptate via ONU, ci prin decizie unilaterală, ilegitime şi contrare dreptului internaţional. Nu avem ce să discutăm”, a subliniat senatorul rus.

    Crearea unei “zone-tampon de zece kilometri între Rusia şi Ucraina” făcea parte dintr-un plan de pace al preşedintelui Petro Poroşenko, anunţat la 20 iunie. Potrivit serviciului de presă prezidenţial ucrainean, această idee a fost susţinută de către secretarul general al ONU Ban Ki-moon. Adjunctul şefului administraţiei preşedintelui Poroşenko afirma că această iniţiativă viza să combată mai eficient trecerea ilegală a frontierei de către mercenari şi material militar.

    Unii experţi ucraineni cred că ideea are şi alt obiectiv. “Înfiinţarea unei zone-tampon ar simplifica sarcina armatei ucrainene în cadrul «operaţiunii antiteroriste». Kievul voia, astfel, să respingă forţele «republicilor» de la Lugansk şi Doneţk de la frontiera ruso-ucraineană, privându-le astfel de o susţinere cu foc şi încercuindu-le”, este de părere experul ucrainean Igor Levşcenko.

    În opinia generalului în rezervă Evgheni Bujinski, vicepreşedintele Centrului PIR, cererile americane sun foarte neclare. “Nu ştim unde va fi creată această zonă-tampon – de-a lungul întregii frontiere sau numai a unei părţi? Cine va fi însărcinat cu controlul ei? Ce adâncime trebuie să aibă? Cum cred americanii că pot implementa acest regim pe un teritoriu frontalier dens populat?”, întreabă acest expert.

    “Oricum, aceste cerinţe sunt inacceptabile pentru Moscova, în opinia mea. În fond este vorba despre o atingere la adresa suveranităţii. Chiar dacă Rusia ar ceda exigenţelor Statelor Unite, acestea ar avansa sigur altele. Este mai bine să nu se intre în acest joc”, conchide el.

  • Copiii nu vor mai putea fi instituţionalizaţi înaintea vârstei de 3 ani, a decis Parlamentul

    Proiectul de lege iniţiat de către deputatul PSD Gabriela Podaşcă modifică legea privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului în sensul prelungirii vârstei până la care copiii pot beneficia de plasament exclusiv în familia extinsă sau substitutivă, respectiv de la 2 la 3 ani, fiind interzis plasamentul acestora într-un serviciu de tip rezidenţial, cu excepţia copiilor cu vârstă de până la 3 ani cu handicap grav, cu dependenţă de îngrijiri în servicii de tip rezidenţial specializate.

    Deputatul PSD Gabriela Podaşcă a afirmat că este necesar acest proiect de lege deoarece datele arată că acei copii instituţionalizaţi încă de la naştere prezintă riscul de a dezvolta tulburări sau întârzieri într-o varietate de domenii, iar cei care părăsesc instituţia şi sunt plasaţi în familie cu prioritate până la vârsta de 3 ani beneficiază de o dezvoltare mai bună.

    Camera Deputaţilor este for decizional la acest proiect.

     

  • Ponta răspunde Rusiei: Reunirea României cu Moldova în UE până în 2018-2019 este obiectiv strategic

    El a insistat asupra faptului că vorbeşte despre reunirea României cu Republica Moldova strict în cadrul Uniunii Europene.

    “Mă bucur când sunt criticat de la Moscova pentru faptul că îmi doresc, alături de prim-ministrul Iurie Leancă, ca Moldova să fie în Uniunea Europeană până în 2018-2019. Poate că este un obiectiv prea ambiţios, dar dacă nu ai obiective ambiţioase, nu le atingi. Eu cred că reunirea României cu Moldova în cadrul Uniunii Europene – atenţie! nu în alt fel – este un obiectiv strategic pentru Guvernul proeuropean de la Chişinău şi pentru Guvernul României şi pentru toţi cei care văd un viitor european pentru Republica Moldova. Aşa încât asemenea critici este în regulă dacă primesc, le susţin. Da, chiar asta vreau, ca Moldova să fie membră a Uniunii Europene şi am totală încredere că un guvern proeuropean, aşa cum este cel condus de domnul Leancă, este cel care duce Moldova în direcţia bună”, a spus Ponta în şedinţa de miercuri a Guvernului, în faţa presei.

    Vineri, premierul Ponta a afirmat, în discursul rostit în cadrul Congresului PSD, reunit la Alba Iulia, că angajamentul său şi apelul adresat românilor este acela de a face împreună, pentru a doua oară, marea unire a României.

    “Vreau să ne asumăm cu toţii un angajament: în 1918, aici, la Alba Iulia, după ce sute de mii români şi-au dat viaţa în primul Război Mondial, am obţinut cel mai important obiectiv naţional: Marea Unire. Vreau şi vă rog să fiţi alături de mine pentru ca, la o sută de ani, să fim acea ţară mândră, puternică, respectată, pe care strămoşii noştri aflaţi aici în urmă cu 96 de ani şi-au dorit-o. Acesta e angajamentul meu, acesta e apelul meu către toţi românii, să facem împreună a doua oară Marea Unire a României”, a afirmat Ponta.

    El a precizat că profilul viitorului preşedinte al României trebuie să aibă o caracteristică importantă, respectiv aceea de a uni.

    “Vreau să spun un lucru important, care ţine de profilul prezidenţial, de ceea ce trebuie să facă preşedintele. Vă rog să mă credeţi că ştiu foarte bine cât de greu este să fii prim-ministru cu un preşedinte care te sabotează tot timpul. Şi vreau să-mi iau angajamentul, aşa cum mi l-am luat şi la Craiova, şi voi spune tot timpul că voi lucra ca preşedinte cu Guvernul pe care românii îl aleg pentru binele României şi pentru a fi într-adevăr uniţi în România”, a spus Ponta.

    El a arătat că rolul preşedintelui nu este de a lupta cu Guvernul, cu Parlamentul sau cu Justiţia, ci, dimpotrivă, este cel de a-i uni, de a-i pune ca împreună să lucreze pentru România.

    Marţi, Ministerul rus de Externe a transmis un comunicat în care apreciază ca iresponsabile şi inacceptabile declaraţiile premierului Victor Ponta privind “eventualitatea unirii Republicii Moldova cu România”, cerând o reacţie din partea Uniunii Europene.

    “Rusia este preocupată de afirmaţiile premierului Victor Ponta privind viitorul Republicii Moldova, făcute la o întâlnire cu activişti ai Partidului Social-Democrat, la Alba Iulia”, anunţă Ministerul rus de Externe.

    “După cum reiese din apelurile clare făcute de candidatul în scrutinul prezidenţial din Romania în sensul realizării «celei de-a doua mari uniri» până în 2018, unele cercuri politice de la Bucureşti continuă să elaboreze planuri de anexare a unui stat vecin suveran. Rusia consideră iresponsabile şi inacceptabile declaraţii de acest fel făcute din afară, în contextul campaniei electorale din Republica Moldova”, precizează diplomaţia de la Moscova.

    “Aşteptăm ca autorităţile de la Chişinău să analizeze în mod adecvat aceste declaraţii. Sperăm, de asemenea, că va exista o reacţie corespunzătoare din partea Bruxellesului şi a capitalelor statelor europene”, încheie Ministerul rus de Externe.

  • Companiile Boeing şi SpaceX vor construi “taxiuri spaţiale” pentru NASA

    “Boeing şi SpaceX au propus sisteme – CST 100 şi Dragon V2 – care ne vor permite să transportăm echipaje spre ISS peste doar câţiva ani”, a declarat directorul NASA, Charles Bolden, cu ocazia unei conferinţe de presă la Centrul spaţial Kennedy din apropiere de Cape Canaveral, în statul american Florida.

    Este vorba despre un contract de 6,8 miliarde de dolari în total.

    Boeing a primit partea cea mai mare din contract, de 4,2 miliarde de dolari, iar SpaceX a primit 2,6 miliarde de dolari.

    “Astăzi am făcut un pas uriaş pentru a ne apropia de posibilitatea de a-i lansa pe astronauţii noştri de pe teritoriul Statelor Unite într-un vehicul spaţial american”, a precizat Charles Bolden, el însuşi fost astronaut.

    “Parteneriatul dintre Boeing şi SpaceX promite să ofere unui număr mai mare de persoane ocazia de a cunoaşte entuziasmul zborurilor spaţiale”, a adăugat el.

    În plus, “încredinţarea transportului pe orbita joasă unei industrii private permite NASA să se concentreze mai mult asupra unui ambiţios zbor spre Marte”, a explicat directorul general al agenţiei spaţiale americane.

    Primele zboruri ale acestor vehicule spaţiale private vor avea loc în anul 2017.

    Contractul acoperă în total şase misiuni cu echipaje umane la bord către ISS pentru fiecare dintre cele două companii.

    Alegerea a două companii pentru a construi două vehicule spaţiale se explică prin dorinţa NASA de a menţine o concurenţă sănătoasă care, potrivit agenţiei americane, reprezintă cea mai bună modalitate pentru a construi cel mai sigur şi cel mai ieftin sistem de transport spaţial.

    NASA a cheltuit deja 1,5 miliarde de dolari din 2010, dintre care 800 de milioane în acest an, pentru a concepe şi dezvolta vehicule spaţiale private care pot să transporte astronauţi pe ISS, alegând într-o primă etapă, în 2012, companiile Boeing, SpaceX şi un al treilea concurent, Sierra Nevada.

    După ultimul zbor al navetelor spaţiale americane în iulie 2011, NASA depinde exclusiv de capsulele ruseşti Soyuz pentru a-şi transporta astronauţii la bordul ISS. Roscosmos a devenit singura agenţie spaţială care este capabilă, graţie lansatoarelor şi capsulelor Soyuz, să trimită astronauţi pe ISS şi să îi readucă apoi pe Terra. Roscosmos facturează NASA cu peste 70 milioane de dolari pentru fiecare astronaut trimis pe staţie.

    Această situaţie a devenit foarte delicată după înrăutăţirea relaţiilor diplomatice dintre Washington şi Moscova din cauza crizei din Ucraina.

    Boeing, care are o experienţă îndelungată în sectorul spaţial şi a colaborat la construirea ISS, a promis să îşi construiască noua capsulă, CST-100, cu capacitate de şapte locuri, în fostele hangaruri – între timp modernizate – de la Centrul Spaţial Kennedy, unde erau asamblate navetele spaţiale americane. Această activitate va duce la înfiinţarea a 550 de locuri de muncă.

    CST-100 va fi lansată cu ajutorul rachetei Atlas V, care a efectuat deja aproape 50 de lansări, de la baza aeriană Cape Canaveral.

    În ceea ce priveşte SpaceX, capsula ei Dragon V2, tot de şapte locuri, derivată din actuala capsulă Dragon care a efectuat deja cinci zboruri reuşite şi s-a conectat fără probleme la ISS, va fi lansată de racheta Falcon 9. Acest lansator a efectuat deja 11 zboruri.

    Spre deosebire de Boeing, SpaceX va crea mai puţine locuri de muncă la Centrul spaţial Kennedy, de unde compania îşi va lansa totuşi capsula Dragon V2. SpaceX a închiriat de la NASA celebra rampă de lansare 39A de unde au pornit istoricele misiuni spaţiale Apollo către Lună.

    Sierra Nevada, al cărei proiect nu a fost reţinut, propunea o mini-navetă de cinci locuri, denumită “Dream Chaser”, capabilă să revină din spaţiu şi să aterizeze ca un avion.

    Alegerea făcută de NASA a fost salutată de mai mulţi membri ai Congresului american.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri pe oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent cu cel dintr-un avion Boeing 747.

  • Statul Islamic îi răspunde lui Obama într-o înregistrare video: “Lupta abia a început: va urma” – VIDEO

    “Nu voi ezita să acţionez împotriva Statului Islamic în Siria, precum şi în Irak”, a declarat Obama, într-un discurs rostit în urmă cu o săptămână, la Casa Albă.

    “Obiectivul nostru este clar: vom slăbi şi într-un final vom învinge Statul Islamic”, a subliniat preşedintele american, apreciind că jihadiştii sunniţi care au decapitat doi jurnalişti americani aparţin “unei organizaţii teroriste care nu are altă viziune decât masacrul celor care i se opun”.

    Publicat de centrul media Al-Hayat, care a difuzat şi înregistrările cu decapitările a doi jurnalişti americani, filmul de 52 de secunde este o succesiune de imagini cu explozii în slow-motion, combatanţi care trag cu mitraliere, flăcări şi maşini aruncate în aer de bombe, toate pe fundalul unei muzici apocaliptice.

    Înregistrarea include şi cadre cu Obama care susţine că trupele americane nu se vor întoarce să lupte în Irak, precum şi imagini cu fostul preşedinte George W. Bush după invadarea Irakului, cu faimosul banner “Misiune Îndeplinită”.

    Nimeni nu vorbeşte în această înregistrare video, care se termină cu următoarele cuvinte care apar succesiv pe ecran: “Flăcările Războiului: Lupta abia a început”, “va urma”.

  • OUG 55 privind migraţia aleşilor locali nu a trecut la vot în plenul Camerei Deputaţilor

    Astfel, s-au înregistrat 195 de voturi ”pentru”, 109 voturi ”împotrivă” şi 21 de abţineri.

    ”Ordonanţa nu a trecut”, a constatat preşedintele de şedinţă, Viorel Hrebenciuc.

    Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată cu acest act normativ, Senatul fiind forul decizional.

    Premierul Victor Ponta, care este şi deputat, a participat la vot.

    OUG 55/2014 este în vigoare din 2 septembrie, când a fost publicată în Monitorul Oficial. Aceasta permite aleşilor locali ca, într-un termen de 45 de zile, să îşi schimbe partidul fără a-şi pierde mandatul.

  • Ministerul Sănătăţii: Până vineri angajaţii de la Cantacuzino îşi iau banii. Managerul trebuie să prezinte un plan

    Potrivit unor reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii prezenţi la întâlnire, s-a stabilit ca managerul Institutului Cantacuzino să prezinte până vineri un plan pe termen lung privind redresarea activităţii instituţiei, convenindu-se, de asemenea, ca tot până vineri angajaţii unităţii medicale să îşi primească salariile.

    Sursele citate au declarat pentru MEDIAFAX că în cazul în care Radu Iordăchel nu va prezenta până vineri planul de măsuri sau dacă acesta nu va fi viabil, atunci Ministerul Sănătăţii va putea decide schimbarea acestuia din funcţie.

    La întâlnirea dintre reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi conducerea Institutului Cantacuzino a participat şi ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.

    Pe de altă parte, angajaţii Institutului Cantacuzino au oprit protestele, aşteptând concluziile întâlnirii de la Ministerul Sănătăţii.

    Angajaţii Institutului Cantacuzino au protestat, luni şi marţi, în curtea unităţii medicale, întrucât nu şi-au primit salariile în 15 septembrie, aşa cum era anunţat. Oamenii spuneau că au aflat că au conturile blocate, întrucât nu au fost plătite produsele cumpărate de la Avicola în 2013 , iar promisiunea managerului că-şi vor primi banii a fost “o poveste”.

    Unul dintre protestatari, Ileana Neagu, asistent laborator, afirma că din 2010 au apărut problemele financiare mari la Institutul Cantacuzino, că de doi ani nu au mai fost plătite asigurările pentru sănătate, iar în iulie Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti nu a mai încheiat contract de servicii cu unitatea medicală, astfel că cei care vin să-şi facă analizele la laboratoarele unităţii sanitare sunt obligaţi să plătească, în medie, aproximativ 200 de lei pentru un set de analize.

    Angajaţii Institutului Cantacuzino au cerut demiterea de urgenţă a actualei conduceri, în speranţa că vor fi găsiţi oameni care să repună în funcţiune institutul şi care să le dea de lucru.

    Managerul Institutul Cantacuzino, Radu Iordăchel, declara luni, pentru MEDIAFAX, că angajaţii îşi vor primi banii marţi. El preciza că la protest participă doar o parte din cei 520 de angajaţi ai unităţii.

    Întrebat dacă angajaţii au ce lucra în condiţiile în care producţia de vaccinuri nu funcţionează în acest an, Iordăchel a spus că “o parte are de lucru”.

    Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu a declarat tot marţi, pentru MEDIAFAX, că va cere marţi demisia lui Iordăchel. El a mai spus că încă de săptămâna trecută a somat conducerea institutului să plătescă banii angajaţilor şi să nu întârzie salariile.

    “Am somat conducerea institutului să plătescă prioritar salariile angajaţilor. Mi s-a promis că vor fi plătite cu o zi întârziere, adică marţi”, afirma Bănicioiu.

    Ministrul mai spunea că, de două săptămâni, a fost organizată o comisie interministerială care analizează situaţia de la Institutul Cantacuzino. Comisia este condusă de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi din ea mai fac parte miniştii Educaţiei, Cercetării, Finanţelor, Economiei, Justiţiei, Internelor şi Sănătăţii.

    Institutul Cantacuzino nu va putea produce vaccin antigripal nici pentru sezonul 2014-2015, întrucât mai sunt probleme de rezolvat, iar fabricaţia va fi reluată de anul viitor, declara, în iunie, managerul unităţii, Radu Iordăchel.

    Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) a anunţat Institutul Cantacuzino, la sfârşitul anului 2013, că vaccinul antigripal nu poate fi pus pe piaţă, întrucât au fost descoperite probleme. Totodată, ANM a trimis probe, pentru reverificare, la Agenţia Medicamentului din Franţa, care a comunicat, în 31 ianuarie, că vaccinul nu este conform normelor. Rezultatele au indicat faptul că vaccinul antigripal produs la Institutul Cantacuzino are peste 3.000 de unităţi per mililitru de endotoxine, faţă de sub 100 pentru un produs conform. Agenţia franceză a făcut şi un al doilea test, de reconfirmare, care a indicat aceleaşi rezultate.

    Ministerul Sănătăţii a desemnat o comisie de experţi care a analizat efectele vaccinului antigripal. Întrucât produsul s-a dovedit neconform, el a rămas în custodia Institutului Cantacuzino.

    Raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), întocmit după verificările făcute la Cantacuzino din perioada 25 – 27 februarie, arăta că producţia de vaccin antigripal pentru sezonul rece 2013-2014 a început foarte târziu, nefiind suficient timp pentru respectarea adecvată a sistemului de calitate.

    Verificările la Cantacuzino au mai relevat, potrivit specialiştilor OMS, că institutul nu are un plan de business clar, bugetat, pentru următorii 5-10 ani.

    Anul 2012 a fost primul în care în campania de imunizare gratuită împotriva gripei nu au mai fost folosite vaccinuri de la Institutul Cantacuzino, după ce, în ianuarie 2012, multe loturi cu doze fabricate la acest institut au fost retrase, din cauza unei concentraţii scăzute a tulpinei B, linia de producţie a fiolelor fiind ulterior închisă.

    Institutul Cantacuzino, care se număra printre cei mai apreciaţi producători de imunologice din lume, şi-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie. În aceste condiţii, unele programe naţionale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autorităţile au fost obligate să importe vaccin.