BusinessMagazin

Blog

  • ALEGERILE PREZIDENŢIALE: 294 de secţii de votare în străinătate. În Italia-51, Spania-38, Republica Moldova-21

    Ministerul de Externe a finalizat, marţi, lista secţiilor de votare din străinătate organizate la alegerile pentru Preşedintele României.

    Ordinul ministrului de Externe prin care au fost stabilite secţiile de votare din străinătate pentru organizarea şi desfăşurarea scrutinului a fost publicat în Monitorul Oficial.

    MAE informează, într-un comunicat, că, la alegerile pentru Preşedintele României din 2014, în străinătate vor fi organizate 294 de secţii de votare pentru cetăţenii români care doresc să îşi exercite dreptul de vot la acest scrutin.

    “Secţiile de votare sunt organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale româneşti din străinătate, în teatrele de operaţiuni din Afganistan, precum şi în alte locaţii care permit desfăşurarea în bune condiţii, de corectitudine şi neutralitate, a procesului de votare”, menţionează sursa citată.

    Potrivit MAE, lista finală a secţiilor de votare a fost omologată pe baza experienţei anterioare în organizarea alegerilor prezidenţiale în străinătate, luând ca referinţă scrutinul din anul 2009, când au fost organizate 294 de secţii de vot.

    Ministerul reaminteşte că, la alegerile pentru Preşedintele României din 2009, în străinătate au votat, în turul doi, aproximativ 146.000 de cetăţeni români în 294 secţii de votare, înregistrându-se astfel cel mai mare număr de cetăţeni români care au votat în afara ţării la un scrutin.

    “În stabilirea secţiilor de votare au fost avute în vedere considerente similare celor de la scrutinele anterioare organizate în străinătate. Pornind de la dezideratul acoperirii cât mai largi a zonelor în care trăiesc cetăţeni români în diferitele state pe glob, a fost urmărită asigurarea reprezentativităţii, proporţionalităţii, corectitudinii şi neutralităţii în organizarea secţiilor de votare. De asemenea, au fost avute în vedere posibilităţile concrete de organizare pe plan local”, se mai arată în comunicat.

    MAE menţionează că, pentru scrutinul din noiembrie 2014 a fost majorat semnificativ numărul de secţii de votare în Republica Moldova, de la 13 la 21, ţinându-se cont de tendinţa ascendentă a numărului de cetăţeni români cu drept de vot din statul vecin.

    “În Spania s-a menţinut acelaşi număr de secţii de vot, respectiv 38. Totodată, în cazul Italiei, numărul secţiilor de vot a fost menţinut aproape la acelaşi nivel precum în 2009. S-a urmărit asigurarea unei mai bune şi armonioase repartizări teritoriale corelat cu organizarea secţiilor în misiunile diplomatice şi consulare precum şi în instituţii publice din statul italian. S-a avut, de asemenea, în vedere o mai bună securitate şi corectitudine a votului. În baza aceloraşi considerente, în SUA s-a urmărit asigurarea unui număr de secţii de votare la un nivel apropiat de cel din anul 2009 prin identificarea acelor locaţii care să asigure premisele pentru buna desfăşurare, în condiţii de neutralitate, a procesului de votare. În Marea Britanie, tendinţa crescătoare a numărului de cetăţeni români ca urmare a liberalizării circulaţiei pe piaţa forţei de muncă în această ţară a determinat o creştere a numărului de secţii de votare”, precizează sursa citată.

    Conform anexei la ordinul ministrului, cuprinzând lista secţiilor de votare din străinătate, publicată în MO, secţii de votare în număr mai mare vor fi organizate în: Italia – 51, Spania – 38, SUA – 22, Republica Moldova – 21, Marea Britanie – 11, Franţa – 9. În Germania şi Australia vor fi 5 secţii de votare, câte 4 secţii vor fi în Belgia, Canada, Serbia, Turcia, Ungaria, câte 3 în Afganistan, Austria, China, Cipru, Grecia, Israel, Polonia, Portugalia, Rusia, Ucraina.

  • Barack Obama: Lumea trebuie “să acţioneze rapid” împotriva epidemiei de Ebola

    “Această epidemie nu este numai o ameninţare pentru securitatea regională, ci şi o potenţială ameninţare pentru securitatea mondială dacă aceste ţări se prăbuşesc, dacă economiile lor suferă implozii, dacă oamenii se panichează”, a avertizat Obama prezentând, la Atlanta, marile direcţii ale planului american de acţiune.

    “Lumea are responsabilitatea de a face mai mult”, a declarat el, afirmând că Statele Unite sunt pregătite să joace un rol central împotriva unei epidemii care se extinde “în mod exponenţial”.

    Preşedintele, care a evocat un demers “similiar” american după cutremurul din Haiti din ianuarie 2010, a menţionat în special crearea unui centru de comandament militar în Liberia pentru susţinerea eforturilor în regiune.

    De asemenea, el a anunţat crearea unui pod aerian “pentru transportarea personalului medical şi materialului cât mai repede către Africa de Vest”, dar şi o bază intermediară în Senegal, în vederea “distribuirii ajutorului pe teren cât mai repede posibil”.

    Potrivit unui oficial, acest plan va implica trimiterea a aproximativ 3.000 de militari americani în Africa de Vest. Militarii vor participa în special la construcţia de noi centre de tratament în zonele cele mai afectate, iar administraţia americană va ajuta la recrutarea şi formarea personalului desemnat să le gestioneze.

    Eforturile americane se vor concentra pe Liberia, una dintre ţările cele mai afectate de virus, alături de Sierra Leone şi Guineea.

     

  • Statele Unite au salutat ratificarea acordului de asociere între Uniunea Europeană şi Ucraina

    “Felicităm poporul ucrainean, care a făcut istorie astăzi”, a declarat purtătoarea de cuvânt adjunct a Departamentului de Stat, Marie Harf.

    Prin ratificarea acordului de cooperare, în contextul “unor mari provocări, liderii ucraineni au transpus voinţa poporului lor”, a adăugat ea.

    Parlamentul European şi cel ucrainean au votat simultan un acord de cooperare politică şi economică, a cărui respingere de către fostul Guvern de la Kiev a provocat cea mai gravă criză în ţară de la obţinerea independenţei în 1991.

    În paralel, Ucraina a votat legi care garantează o mai mare autonomie pentru regiuni proruse din estul ţării, organizarea de alegeri la 7 decembrie în districtele separatiste şi o amnistie a rebelilor şi militarilor care se înfruntă de cinci luni într-un conflict soldat cu aproape 2.900 de morţi, în timp ce aproximativ 630.000 de persoane au fost strămutate, potrivit unor noi date ale ONU publicate marţi.

    “De asemenea, aplaudăm adoptarea de către Parlamentul ucrainean a unor legi ale aministiei şi a unui statut special pentru regiunile Doneţk şi Lugansk”, a continuat Harf. “Aceste noi legi pun în lumină eforturile permanente ale Guvernului ucrainenan pentru a încerca să rezolve paşnic conflictul în curs în estul Ucrainei”, a subliniat ea.

    Totodată, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane a îndemnat Rusia şi separatiştii să respecte încetarea focului, aflată în vigoare din 5 septembrie.

    “Uşa este deschisă pentru pace, dar Rusia şi separatiştii trebuie să respecte atât angajamentele pentru încetarea focului, cât şi suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a mai spus Mary Harf.

    Acest acord rămâne însă în mare parte simbolic în acest stadiu, după ce UE a anunţat amânarea intrării în vigoare a Tratatului de liber schimb până la sfârşitul lui 2015, pentru a permite discuţii cu Rusia, care se opune acestui acord.

  • Armata americană este pe cale să înfiinţeze o nouă unitate de apărare cibernetică

    Directorul Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) Michael Rogers, care va conduce “US Cyber Command”, a explicat că această unitate de 6.200 de persoane ar urma să fie deplin operaţională la orizontul lui 2016 şi va permite consolidarea protecţiei în faţa atacurilor piraţilor informatici sau a celor susţinute de alte state.

    Michael Rogers a precizat, în cursul unei conferinţe de presă privind apărarea cibernetică, la Washington, că această unitate va putea fi folosită pentru a răspunde unor atacuri cibernetice asupra “infrastructurilor esenţiale”, precum reţelele electrice controlate prin calculatoare, reţelele financiare, de transporturi etc.

    “Trebuie să recunoaştem cu toţii că sistemele noastre de informaţii sunt ameninţate în totalitate de o mare varietate de actori care doresc să pătrundă în aceste sisteme din diferite motive”, a subliniat Rogers în cursul conferinţei Billington Cybersecurity.

    De asemenea, noua unitate va servi pentru consolidarea protecţiei sistemelor informatice ale Pentagonului şi va ajuta la ameliorarea capacităţilor cibernetice ale centrelor de comandă ale armatei americane din întreaga lume, a adăugat amiralul.

    “Trebuie să plecăm de la principiul că există o dimensiune cibernetică în aproape toate scenariile la care suntem expuşi”, a spus el.

    Întrebat dacă această unitate va avea şi un rol ofensiv, Michael Rogers a răspuns: “Încerc să mă asigur că Departamentul Apărării are la dispoziţia sa toată paleta de mijloace necesare dacă se ia decizia de a fi folosită” în acest sens.

  • Canada a adoptat noi sancţiuni împotriva Rusiei

    Canada a impus sancţiuni economice împotriva a cinci companii producătoare de armament, dar şi contra băncii ruseşti Sberbank, vizată, de asemenea, de sancţiuni în Statele Unite.

    Ministerul canadian de Externe a anunţat că Ottawa va interzice de acum “acordarea de împrumuturi cu date scandente de peste 30 de zile”, cu scopul de a limita “şi mai mult” accesul unor bănci ruseşti la pieţele financiare.

    În plus, Ottawa a impus blocarea conturilor şi interdicţii de călătorie în Canada împotriva a patru militari ruşi de rang înalt, astfel încât 61 de cetăţeni ruşi sunt vizaţi de acum de sancţiuni canadiene.

    În cursul acestei veri, Canada a adoptat mai multe sancţiuni împotriva unor companii ruseşti ce activează în domeniile apărării, finanţelor şi energiei.

    Şeful diplomaţiei canadiene, John Baird, a anunţat, marţi, că ţara sa va trimite 300 de observatori la alegerile legislative ucrainene din 26 octombrie.

  • Referendumul din Scoţia: Avans pentru tabăra care se opune independenţei cu 48 de ore înainte de vot

    Un sondaj efectuat de Institutul ICM şi altul de Institutul Opinium indică un avans de patru puncte pentru “nu” independenţei Scoţiei. Totuşi, această distanţă este foarte apropiată de marja de eroare.

    Potrivit ICM, 45% dintre scoţieni ar opta pentru rămânerea Scoţiei în componenţa Marii Britanii, 41% ar dori independenţa, în timp ce 14% nu s-au pronunţat.

    Opinium anunţă că 49% dintre scoţieni ar vota pentru “nu” independenţei Scoţiei, 45% s-ar exprima pentru “da”, în timp ce 6% nu au nicio opinie.

    Rezultatele acestor sondaje sunt identice dacă sunt excluse persoanele fără opinie. Astfel, răspunsul “nu” independenţei Scoţiei câştigă potrivit ambelor sondaje cu 52%, faţă de 48% pentru “da”.

    Aceste sondaje au fost realizate începând de vineri.

  • Ce pierde Marea Britanie în cazul în care Scoţia optează pentru independenţă

    1. Scotch. Această băutură provine, prin definiţie, dintr-un singur loc şi anume Scoţia.

    2. Sean Connery. Poate cel mai cunoscut actor scoţian de la Hollywood, Sean Connery a afirmat clar că este în favoarea independenţei scoţiene şi susţine “valorile democratice centrale pentru care poporul Scoţiei le păzeşte cel mai bine”.

    3. Susan Boyle. Cântăreaţa scoţiană care a creat senzaţie la concursul “Britain’s Got Talent” consideră că scoţienii “vor putea să îşi păstreze identitatea şi în cadrul Marii Britanii”.

    4. Castelul din Edinburgh. Britanicii nu vor mai putea introduce Castelul din Edinburgh, o faimoasă atracţie turistică, pe lista cu cele mai impresionante locuri de văzut de pe teritoriul său, dacă Scoţia devine independentă.

    5. Haggis. Este un fel de mâncare tradiţional scoţian din stomac umplut cu organe de oaie.

    6. Gerard Butler. Un alt actor scoţian faimos, Gerard Butler nu este prea sigur în legătură cu independenţa Scoţiei. “Eram total proindependenţă (…) dar acum sentimentul meu este că ar trebui să ne strângem laolaltă mai degrabă decât să ne separăm”, a declarat el în mai.

    7. Robert Burns. Scriitor scoţian faimos care a scris poemul “Auld Lang Syne”, cântat în lumea întreagă de Anul Nou.

    8. Monstrul din Loch Ness. Misterioasa creatură vine din Scoţia şi unele persoane s-au întrebat dacă monstrul şi-a făcut apariţia pentru a-şi exprima opinia cu privire la independenţă.

  • Peste 7.500 de colonişti israelieni s-au instalat în Cisiordania în ultimele şase luni

    În ianuarie, numărul coloniştilor era de 374.469, a anunţat Consiliul Yesha, care semnalează o creştere de 2% în şase luni, aproape dublul creşterii demografice în teritoriul israelian, care atinge 1,9 pe an.

    Potrivit Yesha, cea mai mare colonie este Beitar Illit, la sud-vest de Ierusalim, care numără 63.087 de locuitori.

    Coloniilor din Cisiordania li se adaugă aproximativ 200.000 de israelieni instalaţi în Ierusalimul de Est, ocupat şi anexat de Israel încă din 1967.

    Comunitatea internaţională nu recunoaşte anexarea Ierusalimului de Est şi consideră ilegale, în baza dreptului internaţional, coloniile din teritoriul ocupat.

    Continuarea procesului de colonizare în teritoriile ocupate sau anexate este considerată ca o piedică majoră pentru eforturile mobilizate de decenii în vederea soluţionării conflictului israeliano-palestinian.

    Cu toate acestea, la sfârşitul lui august, Israelul a decis să confişte 400 de hectare de teren în apropiere de colonia Gva’ot şi în împrejurimile oraşului Betleem, în Cisiordania ocupată, ca reacţie la uciderea a trei israelieni în iunie.

  • Un politician grec, condamnat după ce a afirmat că vrea să-i transforme pe imigranţi “în săpun”

    Alexandros Plomaritis a fost filmat în documentarul “The Cleaners” plimbându-se pe străzile cartierului din Atena unde candida la legislative şi explicându-şi intenţiile.

    “Suntem pregătiţi să deschidem cuptoarele. Îi vom face săpun (…). Vom face lămpi din pielea lor”, ar fi afirmat candidatul partidului neonazist Zori Aurii.

    “Gata cu gluma. Dacă au pielea închisă la culoare, o vom scoate la lumină cu bătaia”, ar mai fi spus candidatul.

    El a argumentat la tribunalul din Atena unde a compărut că nu se referea la imigranţi, ci la “stângişti” şi că era vorba de o “conversaţie particulară”, de “glume între prieteni”.

    Alexandros Plomaritis nu a fost ales la finalul acelor alegeri legislative, care au permis partidului Zori Aurii să intre în Parlamentul grec cu 18 deputaţi.

    Documentarul, realizat de un student la cinematografie, Constantinos Georgousis, a circulat destul de discret în Grecia.

    Săptămâna trecută, Parlamentul grec a adoptat, după mai multe tergiversări, o lege care întăreşte sancţiunile penale în cazuri de incitare la ură de rasă, care vor putea fi pedepsite cu trei ani de închisoare cu executare în loc de doi ca până în prezent.

  • Canada a mobilizat 69 de militari din cadrul forţelor speciale în Irak

    Harper a anunţat pe 5 septembrie că statul canadian a mobilizat “zeci” de militari în Irak “pentru a furniza recomandări şi asistenţă” armatei irakiene.

    Invitat de opoziţie să se exprime mai clar, premierul canadian a declarat marţi în faţa Camerei Comunelor că “numărul (militarilor din cadrul forţelor speciale mobilizaţi) în prezent este de 69”.

    Misiunea a fost prevăzută pentru “o perioadă iniţială” de o lună, dar ar putea fi prelungită.

    Canadienii trebuie să furnizeze, alături de militarii americani, “recomandări strategice şi tactice forţelor irakiene înainte ca acestea din urmă să întreprindă operaţiuni tactice contra SI”, a explicat Harper.

    Pe lângă trimiterea a 69 de militari din cadrul forţelor speciale, Ottawa a livrat echipament militar atât luptătorilor kurzi din nordul Irakului, cât şi trupelor irakiene.