BusinessMagazin

Blog

  • România, obligată de CEDO să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei

    Marea Cameră a CEDO a făcut azi public verdictul în cauza Mocanu şi alţii împotriva României, constatând încălcarea de către România a articolelor 2, 3 şi 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, după ce reclamanţii Anca Mocanu, Marin Stoica şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficienţa cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13 – 15 iunie 1990, anunţă APADOR-CH.

    Deşi dosarul uneşte trei cazuri, decizia îi face dreptate şi lui Marin Stoica, reprezentant de avocatul APADOR-CH Diana Hatneanu, după ce CEDO se pronunţase deja în 2012 în favoarea celorlalţi doi petenţi.

    “Cetăţeanul român Marin Stoica, astăzi în vârstă de 65 de ani, a fost bătut şi băgat în comă în ziua de 13 iunie 1990, în sediul TVR. Omul se îndrepta spre serviciu când a fost luat de pe stradă, privat de libertate mai multe ore şi bătut crunt. S-a trezit a doua zi la spital, unde cineva l-a sfătuit să dispară ca să nu fie arestat alături de alţi protestatari. De frică a fugit atunci şi nu a mai ieşit trei luni de zile din casă. Frica nu l-a părăsit, însă, nici ulterior, ba chiar bătaia a avut asupra psihicului său efecte devastatoare, aşa încât omul a depus plângere penală abia zece ani mai târziu, în 2001, când în sfârşit cercetările în acest dosar au început să avanseze”, se arată în comunicatul APADOR-CH.

    După opt ani de anchete, declaraţii, expertize IML, cazul Mineriadei, inclusiv în ceea ce-l privea pe Marin Stoica, a fost soluţionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu neînceperea urmăririi penale.

    La CEDO dosarul Stoica a fost conexat cu alte două ale Mineriadei, respectiv al Ancăi Mocanu, al cărei soţ a fost omorât, şi al Asociaţiei 21 Decembrie 1989, al cărei sediu fusese devastat de mineri, cauza fiind denumită “Mocanu şi alţii contra României”. Reclamanţii s-au plâns de lipsa unei anchete eficiente, imparţiale şi aprofundate pentru identificarea şi pedepsirea celor responsabili pentru reprimarea violentă a demonstraţiilor din 13 şi 14 iunie 1990. Plângerea lui Marin Stoica se bazează pe articolul 3 (interzicerea tratamentelor inumane sau degradante) din Convenţia europeană a drepturilor omului.

    În 2012 CEDO le-a dat câştig de cauză Ancăi Mocanu şi Asociaţiei 21 Decembrie 1989, în timp ce Stoica a pierdut pe motiv că s-ar fi plâns prea târziu în ţară. Avocata Diana-Olivia Hatneanu, care l-a reprezentat pe Marin Stoica, a solicitat retrimiterea cauzei în faţa Marei Camere, solicitare ce a fost acceptată, o audiere publică având loc pe 2 octombrie 2013.

    “După decizia de azi a Marii Camere, care este definitivă, România va fi obligată să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei. Cu privire la decesele survenite în timpul evenimentelor, această obligaţie decurgea oricum din faptul că astfel de infracţiuni sunt astăzi imprescriptible ca urmare a altei cauze CEDO, respectiv dosarul Revoluţiei (Asociaţia 21 Decemberie 1989 v. România). Acum, trebuie întrepinse cercetări eficiente, apte să ducă la tragerea la răspundere a celor vinovaţi şi la aflarea adevărului de către întreaga societate, cu privire la ansamblul evenimentelor din iunie 1990, indiferent că este vorba despre decese sau persoane care au fost supuse unor violenţe şi privări de libertate”, a declarat avocata Diana-Olivia Hatneanu.

    Potrivit deciziei CEDO de miercuri, “toate dovezile din acest caz indică existenţa elementelor constitutile ale unei crime împotriva umanităţii, comise de oficiali ai statului român, inclusiv membri ai Guvernului şi militari cu grade importante”.

    “Este în sarcina statului respectiv să îşi îndeplinească obligaţia internaţională şi să îi aducă în faţa justiţiei pe cei responsabili pentu atacul extins şi sistematic asupra populaţiei române civile, în special pe cei care au comis aceste crime în exerciţiul autorităţii lor civile sau militare. Mai mult, pentru a implementa în întregime decizia Marii Camere, statul ar trebui şi să stabilească un mecanism oficial eficient de compensaţii pentru cei care au căzut victime violărilor drepturilor omului şi familiile lor în timpul perioadei de tranziţie, dat fiind numărul mare de cazuri în curs de soluţionare la Curte şi a numărului considerabil al altor victime ale aceloraşi evenimente”, notează CEDO.

    Curtea mai apreciază că “timpul nu exonerează nici statul român, nici pe făptaşii individuali de răspundere”.

    Marea Cameră a CEDO a decis, miercuri, ca statul român să îi plătească Ancăi Mocanu suma de 30.000 de euro, menţinând decizia din 13 noiembrie 2012, pentru încălcarea articolului 2 – dreptul la viaţă – din Convenţie.

    CEDO a concluzionat că Asociaţia “21 Decembrie 1989” nu a cerut daune în timp util.

    Totodată, prin decizia de miercuri, lui Marin Stoica îi revin daune morale de 15.000 de euro, pentru încălcarea articolului 3 – interzicerea torturii – din Convenţie.

    În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, statul român trebuie să le plătească Ancăi Mocanu şi Asociaţiei “21 Decembrie 1989” suma de 2.200 de euro, iar lui Marin Stoica suma de 9.868,92 euro, care îi va fi remisă direct Dianei Hatneanu.

  • IM: Peste 490.000 de angajatori activi şi 5.776.853 de contracte de muncă în vigoare în septembrie

    Inspecţia Muncii precizează că în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor figurează, în luna septembrie, 5.207.847 de salariaţi cetăţeni români cu contracte de muncă active, în creştere faţă de sfârşitul anului trecut.

    Astfel, la 31 decembrie 2013, în România erau 5.066.387 de salariaţi români.

    În ce priveşte numărul de contracte active, acesta este mai mare cu peste 500.000 faţă de numărul angajaţilor, în total fiind înregistrate 5.776.853. Şi în acest caz, cifra este în creştere comparativ cu decembrie 2013, când erau active 5.631.876 de contracte.

    Potrivit sursei citate, din cei peste 5,2 milioane de salariaţi români, 1.365.153 primesc salariul minim pe economie, respectiv 900 de lei.

    Inspecţia Muncii a mai arătat, în răspunsul transmis la solicitarea MEDIAFAX, că în România sunt activi 490.292 de angajatori, faţă de 473.026 la sfârşitul anului trecut.

    De asemenea, la nivel naţional sunt înregistraţi 28.112 salariaţi cu normă întreagă care au vârsta peste 65 de ani.

    La sfârşitul lunii septembrie 2013, România avea 5.131.022 de salariaţi şi peste 5,6 milioane de contracte individuale de muncă active, 91,70 la sută dintre ele fiind încheiate pe perioadă nedeterminată.

    Inspecţia Muncii arăta atunci că la sfârşitul lunii septembrie erau înregistraţi 5.131.022 de salariaţi, la 470.516 angajatori. De asemenea, în Registrul general de evidenţă a salariaţilor erau înregistrate 5.644.084 de contracte individuale de muncă active.

  • IM: Peste 490.000 de angajatori activi şi 5.776.853 de contracte de muncă în vigoare în septembrie

    Inspecţia Muncii precizează că în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor figurează, în luna septembrie, 5.207.847 de salariaţi cetăţeni români cu contracte de muncă active, în creştere faţă de sfârşitul anului trecut.

    Astfel, la 31 decembrie 2013, în România erau 5.066.387 de salariaţi români.

    În ce priveşte numărul de contracte active, acesta este mai mare cu peste 500.000 faţă de numărul angajaţilor, în total fiind înregistrate 5.776.853. Şi în acest caz, cifra este în creştere comparativ cu decembrie 2013, când erau active 5.631.876 de contracte.

    Potrivit sursei citate, din cei peste 5,2 milioane de salariaţi români, 1.365.153 primesc salariul minim pe economie, respectiv 900 de lei.

    Inspecţia Muncii a mai arătat, în răspunsul transmis la solicitarea MEDIAFAX, că în România sunt activi 490.292 de angajatori, faţă de 473.026 la sfârşitul anului trecut.

    De asemenea, la nivel naţional sunt înregistraţi 28.112 salariaţi cu normă întreagă care au vârsta peste 65 de ani.

    La sfârşitul lunii septembrie 2013, România avea 5.131.022 de salariaţi şi peste 5,6 milioane de contracte individuale de muncă active, 91,70 la sută dintre ele fiind încheiate pe perioadă nedeterminată.

    Inspecţia Muncii arăta atunci că la sfârşitul lunii septembrie erau înregistraţi 5.131.022 de salariaţi, la 470.516 angajatori. De asemenea, în Registrul general de evidenţă a salariaţilor erau înregistrate 5.644.084 de contracte individuale de muncă active.

  • Deputaţii adoptă OUG prin care Avocatul Poporului are atribuţii în prevenirea torturii în detenţie

    Ordonanţa a fost adoptată cu 229 voturi ”pentru”, 5 voturi ”împotrivă” şi 102 abţineri.

    Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a spus că scopul acestei ordonanţe de urgenţă este de a modifica legea Avocatului poporului pentru a se crea un mecanism de prevenire a torturii în locuri de detenţie, de la penitenciare până la centre de reeducare, inclusiv spitale psihiatrice. El a arătat că este o urgenţă adoptarea acestei ordonanţe deoarece statul român a semnat Convenţia internaţională împotriva torturii încă din 2009.

    Ciobea a arătat că se extinde activitatea Avocatului Poporului prin crearea domeniului de prevenire a torturii şi se asigură efectivul de posturi, vizând suplimentarea doar cu două posturi la nivelul Avocatului Poporului.

    Deputatul PNL Theodor Nicolescu a afirmat că această ordonanţă are prevederi care nu au legătură cu domeniul torturii, cum ar fi faptul că „perioada de îndeplinire a funcţiei Avocatul poporului constituie vechime în magistratură şi vechime în specialitatea juridică”.

    Deputatul PDL Ioan Culeţu a spus că aplicarea acestei ordonanţe va duce la creşterea organigramei Avocatului Poporului cu 39 de posturi, nu cu două.

    Potrivit articolelor adoptate de deputaţi, numărul de personal finanţat potrivit legii se suplimentează cu 39 de posturi, dintre care un adjunct al Avocatului poporului, 23 de angajaţi pentru Domeniul privind prevenirea torurii în locurile de detenţie, 13 angajaţi la serviciul contencios constituţional şi doi angajaţi personal de execuţie de specialitate cu studii juridice. Numărul de posturi al instituţiei Avocatului poporului este 133, inclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului Avocatului Poporului.

    Perioada de îndeplinire a funcţiei Avocatului poporului constituie vechime în magistratură şi vechime în specialitatea juridică.

    Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, Senatul fiind forul decizional.

  • Deputaţii adoptă OUG prin care Avocatul Poporului are atribuţii în prevenirea torturii în detenţie

    Ordonanţa a fost adoptată cu 229 voturi ”pentru”, 5 voturi ”împotrivă” şi 102 abţineri.

    Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a spus că scopul acestei ordonanţe de urgenţă este de a modifica legea Avocatului poporului pentru a se crea un mecanism de prevenire a torturii în locuri de detenţie, de la penitenciare până la centre de reeducare, inclusiv spitale psihiatrice. El a arătat că este o urgenţă adoptarea acestei ordonanţe deoarece statul român a semnat Convenţia internaţională împotriva torturii încă din 2009.

    Ciobea a arătat că se extinde activitatea Avocatului Poporului prin crearea domeniului de prevenire a torturii şi se asigură efectivul de posturi, vizând suplimentarea doar cu două posturi la nivelul Avocatului Poporului.

    Deputatul PNL Theodor Nicolescu a afirmat că această ordonanţă are prevederi care nu au legătură cu domeniul torturii, cum ar fi faptul că „perioada de îndeplinire a funcţiei Avocatul poporului constituie vechime în magistratură şi vechime în specialitatea juridică”.

    Deputatul PDL Ioan Culeţu a spus că aplicarea acestei ordonanţe va duce la creşterea organigramei Avocatului Poporului cu 39 de posturi, nu cu două.

    Potrivit articolelor adoptate de deputaţi, numărul de personal finanţat potrivit legii se suplimentează cu 39 de posturi, dintre care un adjunct al Avocatului poporului, 23 de angajaţi pentru Domeniul privind prevenirea torurii în locurile de detenţie, 13 angajaţi la serviciul contencios constituţional şi doi angajaţi personal de execuţie de specialitate cu studii juridice. Numărul de posturi al instituţiei Avocatului poporului este 133, inclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetului Avocatului Poporului.

    Perioada de îndeplinire a funcţiei Avocatului poporului constituie vechime în magistratură şi vechime în specialitatea juridică.

    Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, Senatul fiind forul decizional.

  • Sârbu: SIE ne-a comunicat că nu e niciun candidat la prezidenţiale care să fie ofiţer acoperit

    ”A avut loc şedina Comisiei de control şi supraveghere a SIE. Am primit un material din partea serviciului semnat de ministrul Meleşcanu prin care ni se comunică că nu există niciun fel de situaţie în care un candidat, ministru, parlamentar să fie ofiţer acoperit”, a spus Sârbu.

    Întrebat dacă documentul transmis de SIE comisiei parlamentare de control atestă faptul că nu există un ofiţer acoperit în acest moment sau că nu ar fi existat în trecut, Sârbu a precizat că acest fapt este fără relevanţă.

    ”Nu e relevant asta. Pe noi ne interesează doar ceea ce s-a spus”, a precizat Sârbu.

    El a arătat că ar trebui ca şi SRI să se autosesizeze şi să transmită comisiei de control al SRI un document privind acest subiect.

    ”Acum, eu nu le dau sfaturi. Fiecare serviciu şi fiecare comisie lucrează după un program pe care şi-l stabilesc. Dar în mod firesc probabil că ar trebui şi dânşii (să transmită documentaţia necesară comisiei parlamentare – n.r.) ca să se încheie acest circ care s-a creat artificial şi care nu face niciun fel de serviciu României”, a spus Sârbu.

    Preşedintele Băsescu a declarat recent, despre faptul că unii candidaţi la Preşedinţie nu şi-ar fi completat CV-ul, că trebuie să spună dacă au fost sau nu ofiţeri acoperiţi şi a precizat că, dacă nu se va întâmpla, o va face el, arătând că nu este corect să duci o asemenea funcţie “având două butoane”.

    Referindu-se la ”lucrurile ascunse din CV-urile candidaţilor la prezidenţiale”, despre care a făcut referire în trecut, Traian Băsescu a spus că toate afirmaţiile pe care le-a făcut pe această temă au rămas valabile.

    ”Încă mai cred că au timp candidaţii, înainte de a-şi depune candidaturile, să spună public, îşi completeze CV-ul, dacă au fost cumva sau nu ofiţeri acoperiţi”, a spus Traian Băsescu, într-o emisiune a postului B1 TV.

    Întrebat dacă va spune el cine nu şi-a completat CV-ul, în cazul în care candidaţii nu o vor face, preşedintele Băsescu a răspuns: ”Da, pentru că am obligaţia să o spun, am obligaţia să o fac. Există lege care interzice serviciilor să îşi facă cunoscute reţelele, ofiţerii acoperiţi, ofiţerii descoperi, etc., dar când discutăm despre funcţia de preşedinte al României, nu poţi să nu informezi”.

    Preşedintele a adăugat că nu spune nimeni că trebuie ca acel serviciu să facă publică această informaţie, pentru că nu are voie prin lege, dar candidatul are obligaţia să o facă.

    Întrebat dacă, dintre actualii candidaţi la Preşedinţie, sunt persoane care au asemenea lucruri ascunse în CV, Traian Băsescu a spus: ”Da”. ”Nu este corect să te duci într-o asemenea funcţie având două butoane”, a completat şeful statului.

    ”Voi fi în măsură să vă aduc probe, ce înseamnă acest dublu buton”, a mai spus Băsescu, precizând că ar fi ”necinstit din partea sa să nu o facă”.

    ACL a depus, marţi, la conducerea Camerei Deputaţilor solicitarea, semnată de 109 deputaţi ai PDL şi PNL, privind constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a lămuri informaţia lansată de către şeful statului potrivit căreia printre candidaţii la Preşedinţie ar fi un ofiţer acoperit.

  • Sârbu: SIE ne-a comunicat că nu e niciun candidat la prezidenţiale care să fie ofiţer acoperit

    ”A avut loc şedina Comisiei de control şi supraveghere a SIE. Am primit un material din partea serviciului semnat de ministrul Meleşcanu prin care ni se comunică că nu există niciun fel de situaţie în care un candidat, ministru, parlamentar să fie ofiţer acoperit”, a spus Sârbu.

    Întrebat dacă documentul transmis de SIE comisiei parlamentare de control atestă faptul că nu există un ofiţer acoperit în acest moment sau că nu ar fi existat în trecut, Sârbu a precizat că acest fapt este fără relevanţă.

    ”Nu e relevant asta. Pe noi ne interesează doar ceea ce s-a spus”, a precizat Sârbu.

    El a arătat că ar trebui ca şi SRI să se autosesizeze şi să transmită comisiei de control al SRI un document privind acest subiect.

    ”Acum, eu nu le dau sfaturi. Fiecare serviciu şi fiecare comisie lucrează după un program pe care şi-l stabilesc. Dar în mod firesc probabil că ar trebui şi dânşii (să transmită documentaţia necesară comisiei parlamentare – n.r.) ca să se încheie acest circ care s-a creat artificial şi care nu face niciun fel de serviciu României”, a spus Sârbu.

    Preşedintele Băsescu a declarat recent, despre faptul că unii candidaţi la Preşedinţie nu şi-ar fi completat CV-ul, că trebuie să spună dacă au fost sau nu ofiţeri acoperiţi şi a precizat că, dacă nu se va întâmpla, o va face el, arătând că nu este corect să duci o asemenea funcţie “având două butoane”.

    Referindu-se la ”lucrurile ascunse din CV-urile candidaţilor la prezidenţiale”, despre care a făcut referire în trecut, Traian Băsescu a spus că toate afirmaţiile pe care le-a făcut pe această temă au rămas valabile.

    ”Încă mai cred că au timp candidaţii, înainte de a-şi depune candidaturile, să spună public, îşi completeze CV-ul, dacă au fost cumva sau nu ofiţeri acoperiţi”, a spus Traian Băsescu, într-o emisiune a postului B1 TV.

    Întrebat dacă va spune el cine nu şi-a completat CV-ul, în cazul în care candidaţii nu o vor face, preşedintele Băsescu a răspuns: ”Da, pentru că am obligaţia să o spun, am obligaţia să o fac. Există lege care interzice serviciilor să îşi facă cunoscute reţelele, ofiţerii acoperiţi, ofiţerii descoperi, etc., dar când discutăm despre funcţia de preşedinte al României, nu poţi să nu informezi”.

    Preşedintele a adăugat că nu spune nimeni că trebuie ca acel serviciu să facă publică această informaţie, pentru că nu are voie prin lege, dar candidatul are obligaţia să o facă.

    Întrebat dacă, dintre actualii candidaţi la Preşedinţie, sunt persoane care au asemenea lucruri ascunse în CV, Traian Băsescu a spus: ”Da”. ”Nu este corect să te duci într-o asemenea funcţie având două butoane”, a completat şeful statului.

    ”Voi fi în măsură să vă aduc probe, ce înseamnă acest dublu buton”, a mai spus Băsescu, precizând că ar fi ”necinstit din partea sa să nu o facă”.

    ACL a depus, marţi, la conducerea Camerei Deputaţilor solicitarea, semnată de 109 deputaţi ai PDL şi PNL, privind constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a lămuri informaţia lansată de către şeful statului potrivit căreia printre candidaţii la Preşedinţie ar fi un ofiţer acoperit.

  • Patriarhul rus Kiril a primit cadou un avion de vânătoare

    Kiril a primit avionul de vânătoare după ce le-a oferit icoane sfinţite de el însuşi muncitorilor de la uzina care produce aeronave civile şi militare, a anunţat Biserica marţi, într-un comunicat publicat pe site-ul său.

    Patriarhul, cu care preşedintele Vladimir Putin a dezvoltat o relaţie apropiată în ultimii ani, le-a vorbit muncitorilor despre importanţa de a apăra statul rus. “Rusia nu poate fi un vasal. Pentru că Rusia nu este doar un stat, este o întreagă civilizaţie, este o poveste de o mie de ani, un vas cultural eterogen, de o putere enormă”, a afirmat el, potrivit agenţiei RIA Novosti.

    “Pentru a putea trăi o viaţă suverană, trebuie, dacă este necesar, să fim capabili să ne apărăm patria”, a adăugat el.

    Biserica lui Kiril este aliniată la politica lui Putin privind unirea ţărilor din fosta sferă de influenţă sovietică, Biseria Ortodoxă rusă având o influenţă considerabilă prin cei 165 de milioane de membri ai săi în Rusia şi în alte foste republici sovietice.

    Criticii Bisericii Ortodoxe ruse afirmă că aceasta acţionează ca un minister al Guvernului lui Putin, inclusiv în afacerile externe, şi avertizează că acest lucru s-ar putea întoarce împotriva sa.

  • Patriarhul rus Kiril a primit cadou un avion de vânătoare

    Kiril a primit avionul de vânătoare după ce le-a oferit icoane sfinţite de el însuşi muncitorilor de la uzina care produce aeronave civile şi militare, a anunţat Biserica marţi, într-un comunicat publicat pe site-ul său.

    Patriarhul, cu care preşedintele Vladimir Putin a dezvoltat o relaţie apropiată în ultimii ani, le-a vorbit muncitorilor despre importanţa de a apăra statul rus. “Rusia nu poate fi un vasal. Pentru că Rusia nu este doar un stat, este o întreagă civilizaţie, este o poveste de o mie de ani, un vas cultural eterogen, de o putere enormă”, a afirmat el, potrivit agenţiei RIA Novosti.

    “Pentru a putea trăi o viaţă suverană, trebuie, dacă este necesar, să fim capabili să ne apărăm patria”, a adăugat el.

    Biserica lui Kiril este aliniată la politica lui Putin privind unirea ţărilor din fosta sferă de influenţă sovietică, Biseria Ortodoxă rusă având o influenţă considerabilă prin cei 165 de milioane de membri ai săi în Rusia şi în alte foste republici sovietice.

    Criticii Bisericii Ortodoxe ruse afirmă că aceasta acţionează ca un minister al Guvernului lui Putin, inclusiv în afacerile externe, şi avertizează că acest lucru s-ar putea întoarce împotriva sa.

  • Un album live al lui Whitney Houston va fi lansat în noiembrie

    “Ea a fost fără nicio îndoială una dintre cele mai mari cântăreţe din lume şi era unică”, a declarat celebrul producător muzical pentru postul de televiziune NBC.

    Cu această ocazie, Clive Davis a dezvăluit că noul material discografic, intitulat “Whitney Houston Live: Her Greatest Performances”, va fi lansat pe 10 noiembrie.

    Whitney Houston, celebră atât pentru cântecele ei de dragoste, cât şi pentru scandalurile generate de dependenţa ei de droguri, a fost găsită decedată pe 11 februarie 2012, în cada unei camere de hotel din Beverly Hills, la vârsta de 48 de ani, cu o zi înainte de gala de decernare a premiilor Grammy. Autorităţile americane au considerat că moartea ei a fost accidentală, fiind cauzată de consumul de cocaină şi de o maladie cardiacă.

    Whitney Houston, născută pe 9 august 1963, a dominat scena muzicală pop şi soul a anilor ’80 şi ’90, vânzând aproximativ 170 de milioane de discuri şi fiind supranumită “Vocea”. Ea s-a lansat şi în cinema, jucând alături de Kevin Costner în filmul “Bodyguard” (1992), pentru care a înregistrat o nouă versiune a piesei “I Will Always Love You” (Dolly Parton, 1974), care a devenit extrem de populară. Houston este singurul artist din lume care a lansat şapte albume consecutive premiate cu discuri de platină, depăşind la acest capitol chiar şi trupa The Beatles. Lista ei de premii include, printre altele, 6 Grammy, 2 Emmy, 30 Billboard Music Awards şi 22 American Music Awards.