BusinessMagazin

Blog

  • UPC România, venituri în creştere în lei, nu şi în euro

    În trimestrul patru din 2012, compania a avut venituri de 115 milioane de lei (25,8 milioane de euro), în creştere faţă de 111 milioane de lei (26,2 milioane de euro) cât a raportat în perioada similară din 2011.

    Baza de clineţi (RGU – revenue generating users) a companiei a crescut cu 3,5% în ultimele trei luni ale anului trecut, adăugând în total peste 58.300 de abonamente noi comparativ cu perioada iulie-septembrie din 2012. În total, compania a încheiat anul trecut cu un număr de 1,17 milioane de clienţi.

    Aproximativ 19.400 de abonamente noi au fost înregistrate în perioada menţionată pe segmentul televiziunii digitale, care a avut un avans de 4,8% al numărului de clienţi comparativ cu trimestrul al treilea al anului trecut, până la un total de 423.000. Faţă de aceeaşi perioada a anului trecut, UPC a înregistrat o creştere de 19% a numărului de clienţi de televiziune digitală.

    Numărul de abonaţi HD ai UPC România a cunoscut o evoluţie, ajungand la peste 44.000 la sfârşitul lunii decembrie 2012, reprezentând 10% din baza totală de digital. Aici ne referim la clienţii care aleg să plătească un fee suplimentar pentru a beneficia de până la 18 canale HD. De la 1 octombrie 2012, toţi clienţiii UPC la televiziune digitală au acces la minim 3 canale HD incluse în abonamentul standard.

    Cu o creştere constantă în ultimii ani s-a evidenţiat şi televiziunea prin satelit (DTH), numărul de clienţi pe acest segment ajungând la sfârşitul trimestrului al IV-lea la 319.700, adică o creştere de 7,9% faţă de trimestrul al III-lea.

    în ceea ce priveşte serviciul de televiziune analogică se observă o diminuare a bazei de clienţi, faţă de trimestrul anterior, aceasta fiind determinată în întregime de migrarea către serviciul digital care oferă o experienţă de vizionare cu mult mai bună şi opţiuni diverse precum HD, 3D, DVR, ghid electronic de programe şi control parental.

    Ritmul crescut de migrare a clienţilor la serviciul de televiziune digitală, creşterile pe segmentele de internet şi VAS-uri (servicii cu valoare adaugată) au condus la înregistrarea unei creşteri a veniturilor în lei de 3,4% în T4 2012 comparativ cu T4 2011, respectiv de 3,1% pentru întregul an 2012, comparativ cu anul 2011.

    UPC are creşteri şi pe segmentul de servicii Internet, unde compania a câştigat în trimestrul al IV-lea 16.300 abonamente, raportând o creştere de 5,1% faţă de trimestrul anterior. La sfârşitul anului, UPC România avea 333.000 de abonamente de internet. Internet-ul este segmentul cu cel mai mare potenţial de creştere, impulsionând dezvoltarea pieţei de telecomunicaţii. UPC oferă servicii Fiber Power de mare viteză către peste 125.000 de clienţi, reprezentând aproape 40% din totalul clienţilor de internet. De asemenea, peste 75.500 de clienţi sunt abonaţi şi la soluţia de Internet wireless. La sfârşitul anului 2012, UPC oferă servicii Fiber Power 120Mbps în 100% din localităţile în care compania operează.

    Creşteri se observă şi pe segmentul de telefonie fixă, unde, raportat la T3 2012, în ultimul trimestru al anului 2012 s-a înregistrat o creştere de peste 7,9% a numărului de clienţi, în prezent 228.900 de abonaţi. Comparativ cu ultimul trimestru al anului 2011, cresterea pe segmentul de voce a fost de peste 21%.

  • Valentine’s Day la români, cadou de 150 de lei şi romantism domestic

    Studiul mai arată faptul că dăruirea unui cadou de Ziua îndrăgostiţilor a devenit un obicei, astfel că 67,7% dintre români au răspuns pozitiv la întrebarea Reveal Marketing Research: “Anul acesta intenţionaţi să oferiţi un cadou de Ziua îndrăgostiţilor?”.

    Un alt rezultat al studiului scoate la iveală, aşa cum era de aşteptat, faptul că femeile se aşteaptă într-o mai mare măsură decât bărbaţii să primească un cadou. Doamnele îşi doresc să primească în dar bijuterii (28,1%) şi flori (28,1%) iar 12,5% dintre reprezentantele sexului frumos se gândesc la o cină romantică.

    În ceea ce priveşte suma de bani alocată cadoului oferit partenerului/partenerei, aceasta este de 150 de lei, arată rezultatele studiului, fără diferenţe semnificative în cazul femeilor şi bărbaţilor.
    Majoritatea românilor (63,6%) vor celebra această zi doar împreună cu persoana iubită iar 27,3% aleg să petreacă această zi în compania prietenilor.

  • Noile subtilităţi pe o piaţă care nu-şi mai opreşte căderea

    Importatorii şi dealerii auto şi-au pierdut răbdarea şi au decis să nu mai aştepte finalizarea discuţiilor despre programul Rabla sau noul timbru de mediu şi au ieşit cu noi oferte şi campanii de promovare. Întâi au început în ediţiile print, au continuat pe TV şi accelerează pe internet.

    “Promovarea pe TV este targetată pe oferta de finanţare. Acum avem în derulare două campanii, faţă de una singură în aceeaşi perioadă a anului trecut. În general, campaniile sunt determinate fie de stocurile existente, fie de nevoia imediată de impulsionare a vânzărilor pe un anumit model pentru a atinge obiectivele stabilite”, spune Zoltan Brassai, directorul general al Ford România.

    Skoda a decis să promoveze ofertele diferenţiat în funcţie de publicul-ţintă. Astfel, atât pentru persoane juridice cât şi fizice există câte un site specializat – oferta.skoda.ro şi business.skoda.ro. “Marca Skoda pregăteşte un an plin de evenimente, cu două lansări de modele noi şi două facelifturi ale unor modele deja existente în gamă, de aceea am demarat campaniile de comunicare încă din luna ianuarie a acestui an”, a spus Vlad Rusu, brand manager Skoda în cadrul Porsche România, importatorul mărcii pe piaţa locală. Printre cele care vor ţine capul de afiş în acest an se numără noua generaţie a Skodei Octavia, dar şi Rapid Spaceback, în timp ce versiunile restilizate sunt ale SUV-ului compact Yeti şi ale limuzinei de clasă mare Superb.

    “O campanie de comunicare eficientă va trebui să atingă cât mai multe canale media, mizând pe avantajul fiecăruia. TV-ul oferă o vizibilitate foarte bună, internetul oferă şansa documentării şi analizei ofertei. Mixul acestor canale de comunicare se face, în special, în funcţie de tipul de campanie dorit. Internetul se bucură însă de un mare succes în ultimii ani, mai ales datorită posibilităţilor de interacţiune oferite de reţelele de socializare”, este de părere Vlad Rusu.

    În ce priveşte clientul român, acesta s-a schimbat în ultimii ani şi s-a apropiat tot mai mult de modelul vest-european. “Clientul român începe să fie tot mai mult «neamţ». Cere discount, dar se documentează tot mai bine atunci când cumpără o maşină. Spre exemplu, luna trecută am vândut aproape 40 de unităţi din B-Max, iar aproape jumătate au ales versiunea de top, în timp ce noi ne aşteptam ca doar 20% să aleagă Titanium”, a spus Zoltan Brassai.

    Renault şi-a ales ca primă ţintă clientul persoană juridică, în condiţiile în care clienţii obişnuiţi în general aşteaptă programul Rabla. “Oferta Renault pentru 2013 se adresează atât persoanelor fizice, dar mai ales persoanelor juridice. Persoanele juridice pot beneficia de oferte suplimentare personalizate în showroom prin Renault Business Solutions. În primul rând, pentru autoturisme Renault a mărit intervalul de garanţie pentru modelele principale, iar Renault oferă contractul de întreţinere Easy Service contra cost”, a spus Dora Pasăre, brand manager Renault în cadrul Renault Commercial Roumanie.

    De ce a început acum noua campanie? “Noua ofertă Renault Business Solutions beneficiază de o nouă campanie de promovare şi, în plus, luna februarie vine cu noul Renault Fluence”, a spus brand managerul mărcii franceze. Astfel, ca şi în cazul Skoda, fiecare campanie de promovare este susţinută de lansări de noi modele. Şi în acest an peste 70 de noi automobile sunt anunţate încă din luna decembrie a anului trecut, iar cel mai probabil vor exista cel puţin alte 20-30 care nu sunt încă anunţate.

  • Tabletele pentru copii, un ajutor sau un pericol?

    PROBABIL MULŢI DINTRE VOI VĂ VEŢI ÎNTREBA DACĂ O TABLETĂ ESTE ÎNTR-ADEVĂR UN DISPOZITIV POTRIVIT PENTRU UN COPIL. Răspunsul nu este chiar simplu, însă dacă ştiţi ce să alegeţi şi cum să coordonaţi activitatea celui mic pe tabletă, un astfel de dispozitiv se va dovedi de un real folos.Astfel, prin acţiuni simple şi plăcute, precum realizarea de puzzle-uri, prin desenat sau colorat, copilul poate folosi o tabletă pentru a învăţa tot felul de lucruri: să recunoască anumite obiecte, să scrie, să citească etc.

    După cum vă spuneam, pe piaţă există deja câteva tipuri de tablete pentru copii, dar înainte de a intra în detalii, ar trebui să vorbim puţin despre ce înseamnă o astfel de tabletă destinată celor mici.
    Pe scurt, ea are o formă asemănătoare oricărei alte tablete, cu un ecran tactil pe faţa frontală. Fiind destinată însă copiilor, care o pot uşor scăpa sau arunca, o astfel de tabletă trebuie să fie bine construită şi pe cât posibil rezistentă la şocuri. Iar atunci când vine vorba de utilizarea zilnică, o tabletă de acest gen trebuie să ofere o interfaţă cât mai simplă şi mai intuitivă, pe care copiii să o poată înţelege. Pe lângă interfaţă, ea necesită acces la aplicaţii utile dezvoltării unui copil, fie că vorbim de jocuri logice, cărţi de poveşti sau de colorat, dicţionare şi multe altele.

    Şi, nu în ultimul rând, tabletele pentru copii trebuie să permită părinţilor să controleze atent şi să monitorizeze activitatea odraslelor, acest lucru făcându-se prin sisteme de tip Parental Control, care oferă părinţilor posibilitatea de a limita activităţile pe care un copil le poate efectua. Astfel, cel mic va putea accesa doar anumite aplicaţii şi tipuri de programe alese în prealabil de părinţi, în vreme ce restul de opţiuni îi vor fi ascunse. Iar acest lucru este benefic, deoarece împiedică accesul copilului la tipuri de conţinut ce îl pot afecta în mod negativ.

    ACUM CĂ AM LĂMURIT TOATE ACESTE ASPECTE, să aruncăm rapid un ochi şi peste oferta producătorilor de tablete pentru copii, pe care eu le împart oarecum în două categorii: tabletele educative adresate strict celor mici, precum şi tabletele generaliste, ce pot rula programe pe placul acestora. În prima categorie enumerăm tablete precum Evolio Tabby sau LeapFrog LeapPad Explorer, oferta fiind încă limitată. Cel de-al doilea model oferă acces la o colecţie largă de aplicaţii educative, însă acestea sunt disponibile în limba engleză. Versiunea celor de la Evolio are un preţ mai accesibil şi oferă un ecran mai mare, un set de 12 aplicaţii în limba română plus acces la Google Play Store.

    În cea de a doua categorie putem include orice tabletă compactă disponibilă pe piaţă, de la modele cu preţuri accesibile, oferite de firme româneşti precum Allview, Eboda, Evolio, Serioux sau mai cunoscuţii Asus sau Acer până la modele de top precum Nexus-ul celor de la Google sau iPad Mini-ul celor de la Apple. Desigur, am eliminat din discuţie tabletele de dimensiuni mai mari, acestea fiind automat mai grele şi mai dificil de utilizat de către copii. În cazul tuturor acestor dispozitive aplicaţiile educative preinstalate lipsesc, însă le veţi putea descărca din magazinele aferente. Dacă vă orientaţi spre o tabletă cu Android, ar trebui să vă asiguraţi că aceasta are acces la Google Play Store, iar în cazul unui iPad Mini lucrurile sunt mult mai simple, acesta putând accesa AppStore-ul Apple.

    Diferenţierea între cele două tipuri de tablete enumerate mai sus poate fi la rândul ei dificilă. Pe scurt însă, tab-urile educative pot fi considerate ca exclusiv destinate copiilor, fiind viu colorate şi oarecum limitate în privinţa performanţelor şi funcţiilor pe care le pot îndeplini. În cazul celei de-a doua clase de tablete, diferenţa este făcută de preţ, pe de o parte, şi de performanţe, pe de alta, ce se traduce într-o experienţă mai mult sau mai puţin fluidă în utilizarea zilnică. Şi probabil ştim cu toţii câtă răbdare au copiii şi cât de repede vor arunca o jucărie de acest tip dacă vor vedea că nu răspunde cu fermitate cerinţelor.

    Acestea fiind spuse, mă aştept ca în lunile viitoare să vedem o infuzie de tablete şi de aplicaţii educative pentru copii în limba română, ce vor duce la rândul lor la creşterea cererii de astfel de dispozitive. şi aceasta deoarece tabletele pentru copii pot fi cu adevărat benefice dezvoltării gândirii şi aptitudinilor celor mici şi nu doar o modalitate de a-i ţine ocupaţi, însă doar atunci când sunt folosite sub o strictă monitorizare şi planificare a părinţilor.

    Citiţi mai multe articole ale lui Andrei Mihai Gîrbea pe http://www.andreigirbea.com/

  • O femeie a căzut de la etajul 17 al Hotelului Intercontinental. Aceasta era căsătorită şi se cazase cu o zi înainte de Ziua Îndrăgostiţilor

    Femeia avea 35 de ani şi se cazase la hotel miercuri, la ora 14.00, plătind aproximativ o sută de euro pe cameră, spun sursele citate. Din primele cercetări desfăşurate reiese că aceasta a vrut să se sinucidă, joi, când este sărbătorită Ziua Îndrăgostiţilor.

    Poliţişti audiază membrii familiei acesteia, la domiciliul lor.

    Poliţiştii urmează a stabili dacă femeia, care este din Bucureşti, s-a sinucis sau a fost împinsă. Ea se cazase în hotel cu o zi înainte de Ziua Îndrăgostiţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea lui Eugen Păturan, antreprenorul care a lăsat frigiderele pentru o afacere proprie cu pantofi

    EUGEN PĂTURAN SE AFLĂ DE MAI BINE DE TREI ANI LA CONDUCEREA BATA ROMÂNIA DUPĂ CE ANTERIOR A ŢINUT, timp de mai bine de un deceniu, frâiele afacerilor locale ale brandului de electrocasnice Indesit şi după ce a deţinut poziţii de management în companii precum Colgate sau Interbrands. “A fost o decizie dificilă să plec de la Indesit, unde, cu o echipă de opt oameni, am crescut afacerile companiei de la 4 la 64 de milioane de euro.” El povesteşte că în cadrul gigantului de electrocasnice a învăţat să conducă o afacere atât în boom, cât şi în criză.

    Împreună cu soţia sa, Eugen Păturan a preluat franciza Bata în 2003. La momentul respectiv a lăsat afacerea pe mâna soţiei, mulţumindu-se, de-a lungul timpului, să fie un fel de consultant. În 2009 însă businessul Bata a simţit presiunea crizei, motiv pentru care a decis că este momentul unei restructurări dure, prin care să adapteze costurile la situaţia din piaţă. “Nu regret că am renunţat la o poziţie în multinaţională pentru businessul propriu, pentru că nu am timp să mă plictisesc.” Acum însă, faţă de primii ani de criză, munca sa reprezintă doar un proces de “fine-tuning” în care îşi concentrează atenţia pe lărgirea gamei de produse şi pe vânzările de accesorii. Odată cu preluarea poziţiei de director general, Eugen Păturan şi-a împărţit atribuţiile cu soţia sa. Astfel, el se ocupă de dezvoltare, de contractele de închiriere şi de contractele cu băncile în timp ce soţia sa, care ocupă poziţia de administrator, decide partea “estetică” a afacerii, respectiv ce produse sunt aduse în România şi cum sunt acestea expuse în magazine.

    Eugen Păturan îşi aminteşte că în momentul în care a decis să plece de la Indesit piaţa de electro-IT căzuse aproape la jumătate sub povara crizei. Industria de încălţăminte fusese la rândul ei afectată, însă nu în aceeaşi măsură. “Bata a suferit o singură scădere a cifrei de afaceri, în 2008. Atunci, vânzările au scăzut cu 20%”, îşi aminteşte el. După restructurarea costurilor, în pofida scăderii consumului, cifra de afaceri a Bata în România s-a menţinut relativ constantă în perioada 2009-2012 la 22-23 de milioane de lei. “Pentru acest an am bugetat tot afaceri în stagnare.” Eugen Păturan spune că speranţe să se întâmple o minune şi situaţia de pe piaţa locală să se schimbe radical nu există. Astfel, doar dacă guvernul va lua şi măsuri de dezvoltare, nu doar de tăieri de costuri, “este posibilă o revenire a pieţei de încălţăminte în următorii 3-5 ani”. O revenire înseamnă câteva procente în plus în fiecare an şi nu cifrele din 2008, când consumul creştea şi cu 20%. El spune însă că este sigur că direcţia de mers a pieţei şi a economiei în general este în sus. “Am atins fundul gropii. Mai jos de atât nu se poate merge.” El nu dă însă cifre privind valoarea pieţei despre care spune că este foarte greu de evaluat, în contextul în care foarte multe produse sunt vândute la negru. Ultimele cifre oficiale o estimează însă la 700-800 mil. euro.

    IN POFIDA CRIZEI ŞI A EVOLUŢIEI SLABE A CONSUMULUI, el vorbeşte despre o schimbare a comportamentului de consum din 2009 până astăzi. Astfel, dacă în 2009 preţul dicta, începând cu a doua jumătate a lui 2010 preţul a căzut ca importanţă pe poziţia secundă, clienţii fiind tot mai atenţi la caracteristicile produsului. “Aşa a fost şi până în 2008.” Eugen Păturan explică faptul că în prezent primele modele care pleacă de la raft sunt “cele mai bune, cele mai frumoase, cele mai scumpe”. Despre cumpărătorii Bata spune că sunt avocaţi, notari, profesori universitari, în general persoane cu educaţie superioară, venituri peste medie şi o afinitate către brandurile cunoscute. ASTFEL, BATA VINDE ANUAL 100.000 DE PERECHI DE PANTOFI, fiecare cu un preţ mediu de 50 de euro, potrivit calculelor ZF pe baza cifrei de afaceri. “Nu suntem nici un business de volum şi nici unul de lux, care mizează pe preţ. Noi suntem businessul consumatorilor constanţi.” Pe acest segment de piaţă compania se bate cu nume precum Humanic, Otter, Aldo şi Il Passo.

  • Cei mai bogaţi 16.000 de români pe care se bat bancherii au 3,7 mld. euro în depozite

    Circa 16.500 de per­soa­ne aveau la sfâr­şitul anului tre­cut depozite mai mari de 100.000 de euro, cu o valoare cumulată de 16,2 miliarde de lei (echivalentul a 3,7 mld. euro) potrivit celor mai recente date publicate de Fondul de Garantare a Depozitelor. Depozitele bancare sunt ga­ran­tate în cazul falimentului in­sti­tuţiei de credit doar în limita a 100.000 de euro, riscul pentru su­me­le care depăşec acest plafon fi­ind asumat integral de către client. Numărul deponenţilor care au în cont sume de peste 100.000 de euro a crescut cu 30% în ultimii doi ani, dar volumul total al depozitelor a scăzut cu echi­va­lentul a 200 mil. euro, astfel că va­loarea medie a unui depozit s-a redus de la peste 300.000 de euro la circa 225.000 de euro. Aceasta înseamnă că o parte din clienţi şi-au împărţit econo­mi­ile în depozite mai mici pentru a intra sub schema de garantare, în timp ce alţii au ales plasamente mai profitabile.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • BRD a avut pierderi de 332 mil. lei anul trecut după explozia neperformantelor

    BRD-SocGen, a doua ma­re bancă după active, a tăiat anul trecut peste 400 de posturi şi a restrâns reţeaua te­rito­rială cu 22 de unităţi, însă reducerea cheltuielilor operaţionale cu 2,4% nu a putut ţine piept saltului de aproape 62% înregistrat de costul cu provizioa­nele pentru credite proaste, consecinţa fiind intrarea pe pierdere cu un rezultat anual negativ de 332 mil. lei după un profit net de 469 mil. lei în 2011. “BRD obişnuise piaţa să supra­performeze la profit, însă 2012 este o mică excepţie în linie cu situaţia din întreg sistemul bancar. Costul riscului a condus la pierderea de 332 mil. lei, însă acest rezultat nu pune în discuţie modelul de business al băncii pentru că raportul cost/venit care s-a situat la 46,5% arată rentabilitatea intrinsecă a BRD. Ca urmare modelul nu se schimbă şi nici strategia pentru anii următori de dezvoltare în condiţii de rentabilitate”, a declarat Philippe Lhotte, preşedintele BRD. El a preluat oficial conducerea băncii la începutul lui noiembrie 2012, după mai multe luni de interimat la vârf, neavând o respon­sa­­bilitate directă pentru aceste rezultate.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Doar 3% din parcul auto naţional are mai puţin de 2 ani vechime

    Procentul deţinut de autoturismele mai noi de doi ani a scăzut semnificativ în ultimii şase ani, ajungând de la 23% în 2007, anul de “boom” al pieţei auto locale, la 3% în 2012, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Îmbătrânirea par­cului auto conduce automat la creşterea poluării, dar afectează şi businessul service-urilor oficiale şi al impor­tato­rilor auto pe măsură ce proprietarii de maşini vechi se îndreaptă către service-uri neoficiale. Pe măsură ce importurile de maşini second-hand au crescut în ultimii ani, şi vârsta medie a crescut. Dacă în 2007 vârsta medie a unui autoturism era de 11,2 ani, în 2012 aceasta a ajuns la 13 ani, potrivit calculelor ZF pe baza datelor DRPCIV. În acest interval de cinci ani de zile în care s-au casat prin programul “Rabla” aproape 420.000 de maşini vechi, iar statul a investit 380 mil. euro pentru reînnoirea par­cu­lui auto, vârsta medie a par­cului auto a continuat să scadă. Tot în acest interval de timp în România au intrat peste 1,1 mi­lioane de autoturis­me la mâna a doua şi sub un milion de maşini noi.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Prognozele privind creşterea economică din 2012 au fost ajustate spre 0-0,2%

    Analiştii şi-au ajustat prognozele privind creşterea economică din anul 2012 spre 0-0,2% după anun­ţa­rea evoluţiei dezamăgitoare a principalilor indicatori macro din ultima lună a anului trecut. Şi există voci care susţin că economia a revenit în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere. În trimestrul al treilea din 2012 economia a scăzut cu 0,4% faţă de T2 2012, iar unele estimări indică o scădere a economiei în T4 2012 cu 0,2 – 0,3% faţă de T3 2012. Institutul Naţional de Statistică anunţă astăzi cifrele privind evoluţia economiei în T4 2012 şi pe ansamblul anului trecut. Pentru 2013 entuziasmul privind creşterea economică s-a mai domolit, prognozele – revizuite deja din prima lună a anului în jos – indicând un plus de 0,5-1,6%. “În ceea ce priveşte dinamica trimestrială, mă aştept la o continuare a contracţiei creşterii economice (-0,3% T4 2012/T3 2012), ceea ce va însemna reintrarea în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere, spune Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank. Eugen Sinca, analistul-şef al BCR, estimează o scădere de -0,2% a economiei în T4 2012 faţă de T3 2012 (date ajustate sezonier – care indică intrarea în recesiune) şi de -0,5% faţă de T4 2011.

    Toate stirile sunt pe zf.ro