BusinessMagazin

Blog

  • Cele mai „destepte“ automobile

    Dupa o serie de teste amanuntite, publicatia online CNet News a realizat un top al celor mai inteligente masini ale momentului, in functie de gradul de complexitate al tehnologiei instalate la bord.

     

    Infiniti M35x este clasata ca fiind cea mai inteligenta masina in top. Daca sunteti la volanul unui astfel de model, automobilul va va indica cea mai buna ruta cu ajutorul sistemului de navigare performant, va va avertiza daca sunteti in pericol de accident prin intermediul centurii de siguranta care vibreaza, iar sistemul RearView va spune chiar si la ce unghi ar trebui sa intoarceti de volan ca sa faceti parcarea laterala ideala.

    Pret: 43.140 $

     

    Acura RL vine pe locul doi al acestui clasament. In cazul sau nu sunt de neglijat imaginile in timp real transmise prin satelit pe computerul de bord, care va vor ajuta cu siguranta sa scapati mai usor de ambuteiajele din trafic, si nici sistemul de recunoastere vocala care va permite sa dati muzica mai tare sau sa reglati sistemul de incalzire.

    Pret: 49.100 $

     

    Land Rover LR3 HSE este un model revolutionar care dispune de display cu touchscreen, sistem de recunoastere vocala si sistem de navigare. Iar daca pasagerii de pe bancheta din spate se plictisesc, pot vedea un film pe sistemul DVD.

    Pret: 49.330 $

     

    Infiniti M45 4dr Sedan iese din tipare gratie unui ecran LCD de 7 inci inclus in bord, care va va afisa o harta detaliata a drumului spre destinatie si toate indicatiile rutiere necesare.

    Pret: 46.950 $

     

    Lexus GS 430 se deschide numai cu o cheie wireless si se conecteaza prin Bluetooth la telefonul mobil inteligent Treo 650, astfel incat puteti sa vorbiti la telefon, sa cautati numere in agenda sau sa raspundeti la apeluri doar prin comanda vocala, a sa scoateti telefonul din buzunar.

    Pret: 47.975 $

  • Tehnologia care ne conduce

    Echipamentele inteligente au invadat in egala masura biroul de la serviciu sau living-ul omului de afaceri modern, astfel  incat s-ar putea crede ca singurul front pe care acesta a ramas „descoperit“ este masina. Nimic mai fals! Producatorii de automobile s-au gandit deja si la asta, iar primele prototipuri au iesit pe piata.

     

    Cele dintai semne au inceput sa apara sub forma unor parteneriate intre mari companii din lumea IT&C si industria producatorilor de masini. Unul dintre acordurile care urmareste sa ofere oamenilor de afaceri masina perfecta este cel intre cel mai mare producator de software din lume, Microsoft, si fabricantul de automobile Ford. Mai concret, noile masini din seria F vor fi dotate cu un asa-numit „mobile office“ (birou mobil).

     

    Ce inseamna asta? „Mobile office“ este compus dintr-un computer cu touchscreen (ecran pe care utilizatorul poate efectua comenzi prin atingerea acestuia), o mini-imprimanta, acces la Internet wireless in banda larga (broadband) si sistem de localizare GPS (Global Positioning System) pentru identificarea celei mai rapide rute catre destinatie. Practic, biroul mobil este un sistem destinat in primul rand oamenilor de afaceri care vor sa fie conectati in permanenta cu partenerii, clientii sau colegii de serviciu. Direct din masina, ei pot trimite oricand e-mail-uri sau sa efectueze diferite operatiuni, cum ar fi plati bancare, in timp ce se afla in drum spre locul de munca sau spre o intalnire importanta de afaceri. „Tehnologia cu care sunt dotate automobilele din seria F a Ford Motors si echipamentele hardware care compun biroul mobil reprezinta un pas important catre masina inteligenta“, a explicat Marty Collins, managerul de marketing al Ford.

     

    Computerul cu touchscreen este montat intre scaunele pasagerilor din fata si este alimentat de bateria automobilului, astfel ca, atat timp cat masina este pornita, posesorul poate utiliza biroul mobil pentru operatiunile de care are nevoie. Un card de conectare la Internet fara fir ii permite utilizatorului sa fie in permanenta online, iar pentru transferul de fisiere sau imagini catre partenerii de afaceri, la sistem pot fi conectate camere digitale sau echipamente externe de memorie (memorii flash, hard disk-uri etc.). Daca vreti sa efectuati o plata de pe card, aveti posibilitatea sa instalati un echipament special pentru aceasta operatiune. In plus, mobile office va va scuti de drumul pana la posta sau chiar de un drum pana in alt oras atunci cand trebuie sa trimiteti documentele importante pe hartie obisnuita, pentru ca permite si instalarea unui scanner cu ajutorul caruia respectivele documente sunt trecute in format digital.

     

    Echipamentele hardware ce compun biroul mobil au fost furnizate de compania producatoare Stargate Mobile, in timp ce Microsoft a asigurat software-ul necesar. Biroul mobil Ford va deveni un accesoriu instalat de dealeri incepand cu anul 2006 si va costa aproximativ 3.000 de dolari. Motorola, al doilea mare producator de telefoane mobile din lume, este o alta companie care vrea sa transforme conceptul de masina inteligenta in realitate. In acest sens, a fost lansat recent un parteneriat cu producatorul de masini de lux Aston Martin.

     

     Daca sunteti fericitul posesor al unui astfel de automobil, trebuie sa stiti ca veti putea fi in permanenta conectat cu casa, biroul sau prietenii prin intermediul unui sistem (car kit) cu tehnologie Bluetooth (unde radio), numit IHF1000 si produs de Motorola. Acest tip de conexiune wireless prin unde radio, folosind tehnologia Bluetooth, este disponibil in masini de aproximativ trei ani. Ce aduce nou IHF1000? Este compatibil cu majoritatea telefoanelor mobile dotate cu Bluetooth, pentru ca in mod normal producatorii auto faceau teste si parteneriate doar cu anumiti fabricanti de telefoane mobile, spun oficialii Motorola. Echipamentul lor este o dotare standard pentru modelul Aston Martin DB9 si optionala pentru Vantage V8 inca din luna august a acestui an. Din 2006, si modelul Vanquish S va fi dotat standard cu acest car kit.

     

    Ce face acesta, mai exact? In principal, va scapa de firele de la dispozitivele hands-free si reduce pericolul de a face accident doar pentru ca incercati sa gasiti un numar de telefon in agenda mobilului si, pentru cateva clipe, va luati ochii de la drum.

     

    IHF1000 poate fi comandat printr-o telecomanda de dimensiunea unui mic penar ce este conectata la telefonul mobil inteligent prin Bluetooth si porneste automat in momentul in care porniti motorul masinii. La fel de usor se va si deconecta, fiind necesara doar oprirea motorului pentru ca apelurile sa fie primite doar pe mobil, fara sa se mai „amestece“ kit-ul. Astfel, pentru a utiliza telefonul, este suficient sa rostiti o comanda vocala. Daca spuneti numele persoanei pe care doriti sa o apelati, apelul se va efectua imediat, timp in care telefonul se poate afla foarte bine in buzunarul de la haina, pe bancheta din spate. Sistemul de sunet al masinii si microfoanele incorporate in dispozitivul Motorola sunt cele prin care se poarta conversatia. La primirea unei comenzi vocale, car kit-ul nu se va incurca in efectuarea apelurilor dorite de posesor daca accentul sau intonatia este un pic diferita si, in plus, poate recunoaste mai multe limbi straine, printre care engleza, franceza sau germana, asigura producatorii. In plus, va recunoaste simultan patru telefoane mobile diferite, iar trecerea de la un terminal la altul se poate face tot prin comanda vocala. IHF1000 se vinde pentru aproximativ 300 de dolari.

     

    Pe de alta parte, oamenii de stiinta studiaza modalitati prin care simtul tactil, auzul si vazul pot fi stimulate pentru a-i face pe soferi sa conduca mai prudent si sa reactioneze mai repede in caz de pericol. De pilda, o echipa condusa de psihologul Charles Spence de la Universitatea Oxford a constatat recent ca numarul accidentelor produse de plictiseala si neatentia la volan (principalele cauze ale accidentelor auto) poate fi redus prin metode neconventionale precum vibratii transmise in scaun, centura sau pedale.

     

    O alta gaselnita a companiilor din lumea IT&C o reprezinta senzorii care calculeaza in permanenta distantele fata de eventualele obstacole si viteza de deplasare, informatii transmise in timp real computerului de bord si care il pot avertiza pe sofer.

     

    Iar pentru soferii obositi, care sunt vinovati de producerea celor mai multe accidente mortale, conform statisticilor, Volvo se gandeste sa includa un sistem care sa faca volanul sa vibreze, sa emita semnale luminoase sau chiar sa produca sunetul unei coliziuni pentru a-l atentiona pe cel care conduce. Mai mult, inginerii au realizat un sistem care va permite ajustarea automata a traiectoriei vehiculului atunci cand soferul nu raspunde la alerte si coliziunea este iminenta. Alte tehnologii destinate masinilor se refera la camere care scaneaza retina soferului, pentru a stabili daca acesta e pe cale sa adoarma la volan. Urmatorul pas in domeniu ar putea fi plasarea unor panouri digitale care sa afiseze indicatiile computerelor care analizeaza traficul si sa-i redirectioneze pe soferi catre rute ocolitoare.

     

    E drept ca in Romaniatehnologia pe marginea soselelor se limiteaza deocamdata la amplasarea primelor camere video de supraveghere a traficului, insa masinile dotate cu computere de bord nu mai sunt nici aici o raritate. Ca in oricare alta parte a lumii, spun expertii, este doar o chestiune de timp pana la aparitia masinilor mai sigure si care va vor lasa impresia ca nu va aflati pe sosea, ci chiar in biroul de la serviciu. Cel putin din punct de vedere al tehnologiei.

  • Mucenicul vrajitor

    In seria „Povestasi romani“, ajunsa la cea de-al cincilea sau panou (dupa Anamaria Beligan, Tudor Octavian, Teodor Mazilu si Dumitru Radu Popa), Editura Curtea Veche se incumeta sa riste pe mana unui tanar prozator – Catalin Torsan.

     

    Ideea este, poate si numai in directia instituirii unei competitii editoriale cu Polirom, benefica. Povestas cu har cert, magistru al deriziunii pana si cand e vorba de subiecte grave, autorul ne spune inca din prima pagina: „Bila din varful pixului danseaza ametitor pe foaia alba. (…) Din aceasta copulare se nasc personajele. Apar brusc si definite, fara cele noua luni de gestatie“.

     

    Subiectele sale, tinand de obsesii minore dar inversunate (de la intoleranta fata de berea rece si pana la faptul ca personajul Edmond stiuca pirograveaza pana la pierderea uzului ratiunii un nume si un numar – Sinaia 1978) sunt, de fapt, mici capuse cotidiene care ii vampirizeaza pixul.

     

    Calin Torsan, scoala de mucenici,

    Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2005

  • Detectivul Borges

    Luis Fernando Verissimo, autor brazilian (vandut la el in tara mai bine decat Paolo Coelho) care a scris numeroase nuvele,  romane, un volum de versuri, carti pentru copii, jurnale de calatorie prin prisma culinara, este antologator si traducator, scrie scenarii pentru emisiuni de televiziune.

     

     „Borges si urangutanii eterni“ este scris in linia E.A. Poe, scriitorul care, potrivit lui Verissimo, este „inventatorul povestilor detectivistice, al parodiei dupa aceste povesti, precum si al anti-istoriilor cu detectivi“. La un congres dedicat lui Poe si desfasurat la Buenos Aires, dl. Vogelstein, profesor de literatura si traducator din Porto Alegre (precum Verissimo insusi), are prilejul sa il cunoasca, in carne si oase, pe idolul sau, J.L. Borges (deja orb).

     

     Impreuna cu acesta va incerca sa desluseasca misterul mortii profesorului german Joachim Rotkopf. Cartea este tocmai naratiunea lui Vogelstein (cu exceptia ultimului capitol, opera a lui Borges insusi, care povesteste si in spaniola).

     

    Luis Fernando Verissimo, Borges si urangutanii eterni, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2005

  • De la „swinging London“ la „cool Britannia“

    Aceasta nu este o carte despre cum vede un italian Marea Britanie, ci expresia unei cunoasteri temeinice

    si obiective – scutita de derapaje de optica „straniera“ – a culturii si civilizatiei engleze contemporane a unui erudit cu pregatire filosofica si artistica.

      

    Roberto Bertinetti preda limba si literatura engleza la Universitatea din Trieste, este autor al mai multor volume de eseuri si incursiuni in spatiul spiritualitatii Albionului si colaboreaza constant la jurnalul central Il Messaggero, precum si la Il Piccolo din Trieste, la RAI si la revistele Caffè Europa, Reset si Il Mulino.

     

     Ultimul sau volum, „Cultura engleza contemporana: de la Beatles la Blair“ invita la o incitanta si inedita excursie prin societatea engleza, incepand cu anii de glorie ‘50-’60 ai veacului trecut si ajungand pana dupa pragul dintre milenii. Desi poarta amprenta unui stil eseistic liber si, adesea, spumos, cartea nu face rabat de la exactitate, claritate si accesibilitate. Debutul investigatiei coincide cu anul de raspantie 1956, anul care desparte vechiul de nou, cel in care se pun pietrele de temelie ale asa-numitului „swinging London“, orasul efervescent care incepe sa imagineze si sa impuna stiluri de viata si pe care americanii il celebreaza, inaltandu-l la dimensiuni mitice.

     

    Eroul acestei varste de aur postbelice, cea a libertatii exuberante, este „teenager-ul“, adolescentul aflat intre 13 si 18 ani. Din perspectiva lui, tineretea nu mai este privita ca o faza pregatitoare spre varsta adulta, ci, intr-un anume sens, drept faza finala a deplinei dezvoltarii umane. In aceeasi perioada este redimensionat rolul politic al Regatului Unit, cand criza canalului de Suez incheie definitiv perioada coloniala; economiile cresc intr-un ritm ametitor, redesenand vechea harta a apartenentelor de clasa si de gen, tot atunci Lennon si McCartney creeaza coloana sonora pe care tinerii isi pregatesc intrarea in viata, iar „subnutrita“ Twiggy devine topmodelul ideal.

     

    Incep sa se vada, tot mai deslusit, drumurile care conduc spre iesirea din labirintul saraciei, iar stanga intelectuala, grupata in jurul publicatiei New Left Rewiew analizeaza caracteristicile unei societati tot mai complexe si mai bogate in evenimente, in care interesul individual incepe sa prevaleze asupra celui colectiv. Victoria lui Wilson in 1964 ii aduce la guvernare pe laburisti, aflati in opozitie inca din anul 1951, iar acestia castiga interesul si aprecierea publice cu un program canalizat pe teme precum dezvoltarea, inovatia tehnologica si planificarea economica. Cresterea inflatiei alimenteaza criza, dezvolta sentimentul de nesiguranta al populatiei si conduce la coborarea Marii Britanii in clasamentul natiunilor.

     

    De-abia in 1979, in urma unei rasunatoare izbanzi electorale, Margaret Thatcher reuseste sa modifice trend-ul descendent. Ultimul capitol al cartii ne pune in vizor, dupa episodul John Major, cool Britannia zilelor noastre, cautarea celei de-a treia cai, care, in viziunea actualului premier, Tony Blair, si a intelectualilor apropiati lui se refera la necesitatea elaborarii unei noi strategii social-democrate.

  • Vecini mai economi

    La capitolul economii pastrate in banci, romanii se situau, la finele anului trecut, la coada clasamentului in zona central si est-europeana.

     

    RITM: Rata de crestere a economisirii din Romania, in intervalul 2000-2004, a fost una dintre cele mai mari din zona (38%), imediat dupa Rusia (39%), Ucraina (44%) si Serbia (49%). In privinta ritmului de crestere, la capitolul economisire Romania sta cu mult mai bine decat tarile din zona central si est-europeana (12%) sau zona euro, cu doar 6% crestere in intervalul 2000-2006.

     

    CAMPIONII: Nivelul de economisire al „campionilor“ est-europeni e net superior: in Cehia, ponderea depozitelor in PIB depasea 64% la finele anului 2004, in Croatia era de 60%.

     

    CODASII: Cel mai mic nivel al economisirii se inregistra, la data respectiva, in Romania (cu 24% din PIB), Ucraina (23%), Serbia (20%) si Rusia (16%).

     

    MEDII: Intre cele doua extreme, media est-europeana a depozitelor in PIB era de 43%, excluzand din calcul Rusia si Ucraina, sau 31% – cu cele doua tari. In zona euro, depozitele reprezentau la finele lui 2004 peste 73% din PIB.

  • Seifurile cu rang de banci

    Trei-patru luni este perioada minima in care s-ar putea face simtita o crestere a dobanzilor pentru economiile in lei, ajunse la minime istorice. Cat de importanta va fi insa aceasta majorare? Si cat ar trebui sa fie dobanda pentru a asigura deponentilor macar un castig minim?

     

    In urma  cu cativa ani traiam binisor din dobanda lunara pe care o aveam la depozite“, spune cu amaraciune, un client al unei mari banci. Fata de perioada ‘98-’99, cand bancile remunerau cu peste 40% depozitele in lei (41,3% la finele lui 1999, conform datelor Bancii Nationale a Romaniei), situatia s-a schimbat acum radical. Scaderea accentuata a dobanzilor pe care bancherii le platesc pentru economiile in lei a transformat depozitele bancare dintr-o investitie sigura (e adevarat, cu castig moderat) intr-un simplu si banal seif.

     

    Din randamentul deja mic al banilor plasati la banca cu dobanzi ce nu depasesc la multe banci 5-7% pe an „musca“ inflatia, dar si impozitul pe dobanzi (ce va fi majorat de la anul la 16%), precum si comisioanele incasate de banci. Cat ar trebui insa sa fie dobanzile pentru ca deponentii sa aiba macar un minim castig din plasarea economiilor intr-o banca? Si cat de repede ar putea aparea o crestere?

     

    Calculul e relativ simplu: pentru a aduce cat de cat castig, dobanda incasata pentru banii plasati la banca ar trebui sa depaseasca rata inflatiei. Pentru 2005, tinta de inflatie stabilita de banca centrala este de 7,5% plus sau minus un punct, adica undeva in intervalul 6,5-8,5%. O tinta pe care guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu repeta constant ca va reusi sa o atinga.

     

    Analistii sunt insa ceva mai sceptici decat guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, si vad o multime de motive pentru care tinta ar putea fi depasita. „O inflatie chiar de 8,5% poate fi pusa in pericol avand in vedere variabilele ce o induc“, spun reprezentantii UniCredit.

     

    Alinierea preturilor de consum la utilitati la cele practicate in Uniunea Europeana, inundatiile din acest an, care vor face ca aportul agriculturii in Produsul Intern Brut sa fie negativ, recentele masuri de politica monetara ale BNR sunt doar cateva din ele. „Toate aceste pot cauza o inflatie mai mare de 8-8,5%“, adauga bancherii de la Unicredit. Dar randamentul unui depozit trebuie calculat in functie de inflatia viitoare, si nu privind in trecut – au tot repetat bancherii si oficialii bancii centrale in fata comentariilor dure despre randamentul negativ al economiilor. Judecata are logica, dar in momentul de fata, nici chiar privind in viitor, randamentul unui depozit in lei nu mai e pozitiv. Chiar si luand in calcul o inflatie de 5% pentru anul viitor, cum spune tinta bancii centrale, un depozit cu dobanda de 5-6% pe an aduce castig zero.

     

    Asta neluand in calcul si comisioanele bancii sau impozitul pe dobanzi. Media dobanzilor pe sistem platite la depozitele in lei a coborat in septembrie la 6,4%, potrivit bancii centrale. In piata insa, plaja dobanzilor este mare si nu lipsesc nici situatiile in care dobanda pentru un depozit in lei pe un an coboara la 2,5-3%.

     

    Astfel ca si pentru depozitele care se constituie in prezent, cu scadenta in viitor, „dobanda reala ramane cu siguranta negativa“, admite Ciprian Mihai, dealer la Volksbank. Si asta desi tendinta de dezinflatie face ca randamentul lor real sa fie ceva mai bun decat daca l-am calcula cu rata inflatiei actuale. Efectele nu au intarziat sa apara, iar bancherii semnaleaza o reducere a depozitelor in lei. „Si noi am inregistrat ca si alte banci o scadere in marime absoluta a depozitelor in lei, ca urmare a scaderii dobanzilor pasive“, spun reprezentantii de la Unicredit. Unde se duc banii care nu mai merg in seifurile bancilor? Direct in consum, spun analistii fara sa ezite.

     

    Iar acest lucru nu s-ar schimba prea mult nici daca dobanzile ar mai creste cu un procent doua, in opinia lui Dorin Badea, dealerul sef de la Bancpost. „Romanii se afla acum intr-o spirala accelerata venituri-consum“, spune Badea – economisirea si stimularea ei nu sunt foarte mult legate de rata dobanzii, spune el, pentru ca traim intr-o crestere economica accelerata in care oamenii vor sa consume si sa-si creasca nivelul de trai.

    Iar „gradul de indatorare nu este foarte mare si e normal ca lumea sa fie orientata catre consum“.

     

    Admite insa ca, la nivelul de 4-5% pe an, dobanzile au ajuns aproape de palierul minim, iar acesta va mai ramane acceptabil, atat pentru banci cat si pentru populatie, „doar pentru urmatoarele 1-3 luni“. Despre o „reasezare a dobanzilor pe un trend ascendent“ pana la un nivel superior ratei inflatiei de anul viitor vorbesc si bancherii de la Unicredit. In opinia acestora, descurajarea in continuare a economisirii, pe o perioada mai lunga de cateva luni va genera o dinamica accelerata a consumului intern. Adica ultimul lucru pe care si-l doreste acum Banca Nationala a Romaniei, confruntata cu riscul unor derapaje majore ale indicatorilor macroeconomici.

     

    Si totusi, „banca centrala mizeaza pe o anumita inflexibilitate comportamentala a populatiei“, este de parere Ciprian Mihai, dealer la Volksbank.

     

    El crede ca BNR si guvernatorul Mugur Isarescu mizeaza pe faptul ca dobanzile real negative vor duce numai intr-o masura mica la scaderea economisirii si, implicit, la aparitia unor fenomene negative precum cresterea consumului si a inflatiei.

     

    Si totusi, o astfel de politica a dobanzilor real negative nu mai poate dura mai mult de jumatate de an, crede Bogdan Mihoc, directorul Trezoreriei HVB Bank. „Chiar mai mult, consider ca ea va avea efecte negative in 2006.“ Ce ar putea insa determina o crestere a dobanzilor la depozite?

     

    In fata acestei intrebari, bancherii arata cu totii cu degetul catre banca centrala. Daca creditele in lei vor creste, iar banca centrala isi va atinge astfel obiectivul deturnarii romanilor de la valuta, „probabil ca va incepe sa sterilizeze mai mult din lichiditatea de pe piata“, spune Badea de la Bancpost. In aceasta situatie, el vede posibila o crestere a dobanzilor la depozite pana la un nivel de 5-6% – „adica un nivel real pozitiv minim“.

     

    Scaderea accelerata a dobanzilor a fost o consecinta directa a masurilor luate de banca centrala in ultima perioada. Practic, pentru a-i obliga pe bancheri sa reduca dobanzile la creditele in lei, BNR a lasat pe piata un surplus de bani, sterilizand doar o mica parte din excedent.

     

    „Bancile au transferat la clienti costurile care le-au crescut din cauza politicii BNR de schimbare a creditelor din valuta in lei“, este de parere Dragos Cabat, presedintele CFA. Si, pentru ca bancile „trebuie sa isi pastreze un spread de minim 3-4% intre dobanzile la credite si cele la depozite“, explica el, nici in viitor „nu vad dobanzi la depozite mai mari de 6,5-7%“.  Pana de curand, politica BNR a fost de a steriliza numai o mica parte din lichiditatea din piata, lasand practic in banci sa „balteasca“ un exces de lichiditate de „vreo 20 de miliarde de RON“, explica Badea. La finele saptamanii trecute, banca centrala a anuntat totusi o schimbare, cel putin partiala, a politicii sale, decizand sa atraga volume mai mari de la bancile comerciale prin operatiunile de sterilizare.

     

    Interventiile BNR, care a atras de la bancile comerciale doar joia trecuta 6,25 miliarde de lei (circa 1,7 miliarde de euro), adica peste 85% din oferta lor, nu vor determina insa o crestere a dobanzilor pasive, in opinia presedintele CEC, Eugen Radulescu, citat de agentia Mediafax. „Un astfel de efect poate fi atins numai daca banca centrala atrage volume foarte mari de lichiditate“.

     

    Lucrurile s-ar mai putea schimba totusi in timp, este de parere Dragos Cabat. El spune ca, mai ales in cazul bancilor mai mici, excesul de lichiditate ar putea seca destul de repede, iar acestea vor avea din nou interes sa atraga depozite, crescand dobanzile.

     

    „Evolutia dobanzilor la depozite este in stransa legatura cu politica monetara“, subliniaza si Mihail Ion, analist la Raiffeisen. In opinia sa, impulsul pentru o crestere a dobanzilor va veni tot dinspre BNR, asa cum s-a intamplat si in cazul scaderii.

     

    „Suntem intr-o perioada de incertitudine, iar BNR va mai avea nevoie de timp pentru a observa efectele politicii actuale.“ Cel mai probabil pana in primavara anului viitor BNR va fi pusa in situatia sa reactioneze, crede Ion, insa majorarea de dobanzi are toate sansele sa fie una moderata, „de 1-2 puncte fata de nivelul actual“.

     

    Dar banca centrala nu va interveni daca nu va fi confruntata cu derapaje majore, crede Radu Craciun, analist-sef la ABN Amro. In opinia sa, daca nu va aparea o depreciere majora a monedei nationale sau nu va creste inflatia atat de mult incat sa fie amenintat chiar procesul de dezinflatie, banca centrala nu va interveni. „Banca centrala pare sa aiba mai degraba o atitudine reactiva, si nu proactiva“, spune Radu Craciun.

     

    In opinia sa, pentru urmatoarele trei luni, dobanzile la depozitele in lei nu se vor schimba prea mult fata de momentul de fata, dar pe un termen mai lung „sansele unei ajustari sunt mai mari“.

     

    Cat de mare va fi aceasta ajustare e greu de anticipat. Cu siguranta insa ajustarea va fi in sus, chiar daca doar cu cateva procente. Daca nu din alt motiv, macar pentru ca in jos nu prea mai este unde.  

  • SERVICII: Vestul pierde, estul face bani

    Siemens Business Services (SBS), compania care a cumparat in martie 2005 integratorul local de solutii IT, Forte Company, se lupta sa reziste la nivel global. Ce se intampla cu reprezentanta din Romania?

     

    München, 10 noiembrie 2005. Klaus Kleinfeld (47), presedinte si CEO al concernului Siemens, anunta intr-o conferinta de presa rezultatele financiare pe 2005. In ansamblu, desi vanzarile Siemens au crescut, profitul este in scadere, lucru prea putin placut pentru actionari. „Responsabile“ pentru disconfortul acestora sunt doua dintre cele 12 grupuri care compun concernul Siemens: diviziile de comunicatii (Com) si consultanta IT (SBS).

     

    „Siemens Com si SBS sunt copiii problema ai concernului nostru“, afirma cu autoironie Klaus Kleinfeld. Daca problemele diviziei de comunicatii constau in nerealizarea marjelor de profit estimate la inceputul anului, managerii SBS au fost nevoiti sa foloseasca cerneala rosie in bilantul pe 2003, inregistrand o pierdere de 690 mil. euro. Ce relevanta au aceste contraperformante pentru piata IT romaneasca? Din martie 2005, SBS, prezent pe piata locala din 1998, si-a consolidat pozitia prin achizitia companiei Forte Company, devenita Forte Business Services.

     

    Cristian Constantinescu, fondatorul Forte si actionar principal in momentul tranzactiei, crede ca problemele financiare ale actualui proprietar nu vor afecta activitatea din Romania. „Forte Company a fost achizitionata de SBS Austria, care nu are nici un fel de probleme, fiind, probabil, cea mai profitabila unitate teritoriala a SBS la nivel mondial“, precizeaza acesta, actualmente director general al Forte Business  Services (FBS), pozitie pe care o imparte cu austriacul Markus Kaiser.

     

    Constantinescu are un mandat pentru urmatorii trei ani, de indeplinirea obiectivelor de business asumate depinzand suma totala pe care fostii actionari urmeaza sa o primeasca in urma tranzactiei si care a fost estimata la circa 10 milioane de euro. In plus, business-ul din Romania evolueaza bine, in opinia lui Constantinescu, „o dovada fiind faptul ca, in prezent, la cinci luni de la «closing», Forte Business Services ocupa o pozitie de top pe piata serviciilor IT, cu rezultate foarte bune in 2005 comparativ cu 2004 si cu perspective considerabile de dezvoltare“.

     

    Totusi, chiar daca SBS Austria si filiala din Romania au rezultate bune, asta nu inseamna ca o eventuala accentuare a problemelor financiare ale SBS nu ar afecta si afacerea pe plan local. „Ingerul pazitor“ al Forte Business Service este insusi Klaus Kleinfeld, presedinte si director general al  Siemens. Venit la managementul grupului in ianuarie 2005, job-ul sau principal este chiar redresarea mamutului industrial.

     

    „Focarul infectiei“ la SBS se afla chiar in Germania, tara in care a inceput istoria Siemens acum 158 de ani. Constantinescu accentueaza ideea ca problemele grupului SBS se limiteaza in principal la Germania, unde operatiunile PRS (Product Related Services) au fost extinse nejustificat, in raport cu piata, „probleme pentru care s-au luat deja masuri operationale de rezolvare“. Kleinfeld a vorbit pe larg de aceste masuri in timpul prezentarii raportului anual una ar fi disponibilizarea a 2.400 de angajati germani pana in 2007, anul cand este asteptata redresarea SBS. Reducerile totale de costuri pana in 2007 sunt estimate la 1,5 mld. euro. Care este insa cauza dificultatilor financiare ale SBS? Prima e supradimensionarea serviciilor IT din Germania in raport cu piata, plus o presiune pe costuri si competitia pe zona de servicii cu valoare adaugata mica, cum este cazul mentenantei unei retele de PC-uri dintr-o companie, a afirmat Kleinfeld.

     

    Nu in ultimul rand, investitiile mari in extinderea serviciilor de outsourcing au grevat asupra profitului net, din cauza amortizarilor. Investitiile in extindere si costurile generate de restructurare sunt, de altfel, principalii factori care au dus la inregistrarea unei pierderi de 690 mil. de euro, din care 262 mil. euro sunt trecute la capitolul „goodwill“ iar 228 mil. euro sunt costuri de restructurare. „Goodwill“ (fond comercial, intr-o traducerere aproximativa) reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a unui activ achizitionat si valoarea sa de piata. „Goodwill“ afecteaza profitul companiei pe termen scurt, neputand fi amortizat ca un activ obisnuit pe termen mai lung.

     

    Toate bune si frumoase la noi (in Est), insa la ei (in Vest), problemele inca nu sunt rezolvate. Va reusi Kleinfeld sa redreseze grupul SBS pana in 2007? Nu are incotro. Motivul numarul unu: pierderile SBS afecteaza profitul intregului grup si cursul actiunilor pe Bursa. Foarte probabil, el va reusi sa-si indeplineasca misiunea, mai ales ca Siemens are nevoie de SBS pentru servicii interne. Ce ii va fi mai greu sa repare este insa credibilitatea concernului. Din acest punct de vedere, efectele negative se resimt la cele mai neasteptate nivele. Un sofer de taxi din München marturiseste ca, in urma cu 20 de ani, un job la Siemens era considerat sigur pe viata. Acum insa, nu mai este acelasi lucru.

  • In galben si albastru

    Metro, nr. 3 mondial in retail, e primul grup international care a intrat in Romania, in 1996. In afara de faptul ca s-a bucurat de avantajul primului venit, Metro a profitat si de ezitarile competitorilor sai – care au durat circa cinci ani – de a intra cu toata forta in Romania.

     

    IN ROMANIA: Reteaua Metro are 23 de centre de distributie: patru in Bucuresti (Otopeni, Militari, Voluntari, Berceni), cate doua in Brasov, Constanta si Timisoara, si cate un centru in Cluj, Bacau, Iasi, Craiova, Baia Mare, Galati, Ploiesti, Oradea, Sibiu, Suceava, Pitesti, Tg. Mures si Arad.

     

    ISTORIE TIMPURIE: Infiintat in urma cu 41 de ani, grupul Metro ocupa locul al patrulea la nivel mondial in topul retailerilor – dupa Wal-Mart, Carrefour si Ahold – cu o cifra de afaceri de 78 de miliarde de dolari in 2004, in crestere cu 3% fata de 2003, conform unui studiu realizat de Planet Retail (Top 30 Grocery Retailers Worldwide, 2004).

     

    LIDER CASH & CARRY: Pe segmentul cash & carry, Metro este lider de piata la nivel international, avand peste 500 de centre de distributie in 28 de tari.

     

    DIVIZII: Grupul Metro are sapte divizii distincte: Metro cash & carry (magazine care se adreseaza revanzatorilor si clientilor profesionisti – restaurante, hoteluri etc.), Real (hypermarketuri), Extra (supermarketuri), Media Markt (magazine cu produse electronice), Saturn (magazine audio-media), Praktiker (magazine de bricolaj), Galeria Kaufhof (galerii de imbracaminte, incaltaminte, accesorii).

     

    1,025 mld. €     Cifra de afaceri a COMPANIEI Metro Cash & Carry Romania In 2004

     

    „Metro a avut marele noroc de a fi primul care a intrat pe piata.“ – Bert van der Velde, Metro Cash & Carry Romania

     

  • De la hi-tech la retail

    Despre familia sa, olandezul Bert van der Velde spune ca e una „internationala“. El e olandez, sotia e daneza, primul copil s-a nascut in Cehia, iar al doilea „nu cunoaste, practic, decat Romania“.

     

    PRIMELE JOBURI: Inainte de a lucra in retail,  a lucrat in domeniul hi-tech, in cadrul unor firme americane business-to-business.

     

    DEBUT IN RETAIL: Actualul director al Metro a lucrat pentru grupul olandez de retail Ahold mai intai in Thailanda si mai apoi in Cehia.

     

    LA METRO: Bert van der Velde a fost recrutat pentru grupul international de retail Metro de o firma de head-hunting; in Romania, a ocupat mai intai functia de Chief Financial Officer, incepand cu octombrie 2001, pentru a prelua mai apoi, in aprilie anul acesta, postul de Managing Director la Metro cash & carry, Business Unit Romania & Moldova.

     

    LIMBI STRAINE: Se poate spune ca directorul Metro e poliglot: vorbeste olandeza, germana si engleza la nivel nativ sau avansat si, in plus, „ceva daneza, ceva thai, inteleg ceva italiana, franceza si spaniola, dar la nivel de baza“, spune el. In ultimii ani, la aceasta lunga lista s-a adaugat si romana.

     

    SOCUL OLANDEZ: Cel mai greu moment din cariera, spune directorul de la Metro, a fost plecarea de la o companie americana la una olandeza. „A fost un veritabil soc sa trec la o organizatie olandeza, in ciuda faptului ca sunt si eu olandez“, spune el, pentru ca olandezii sunt mult mai reticenti la „viteza“ de tip american, le place sa lucreze in echipa si sa ia decizii comune. Cum sunt romanii? Aici, gaseste directorul general al Metro Romania, „exista un echilibru intre viteza de miscare americana si modelul vest-european, mai contemplativ“.